Microbiologie

Curs 1
Notiuni de microbiologie generala

Date istorice
Microorganismele alcatuiesc un grup vast si heterogen ca
morfologie, activitate biologica si pozitie sistematica avand drept
caractere comune dimensiunile microscopice, organizarea in general
unicelulara si structura interna relativ simpla.
In acest grup sunt incluse bacteriile, ciupercile microscopice
(mucegaiurile si drojdiile), unele alge si protozoarele.
In mod obisnuit, la lumea microorganismelor se ataseaza si
virusurile - entitati corpusculare de dimensiuni infime - alcatuite proteine
si acizi nucleici, dar inapte de a exista autonom si de se multiplica in
afara unei celule vii.
Existenta microorganismelor a fost descoperita in anul 1675, in
urma observatiilor lui Antonie van Leeuwenhoek care a observat cu
ajutorul unui microscop rudimentar de constructie proprie, numeroase
microorganisme, alge unicelulare, flagelate, levuri si bacterii carora le-a
dat denumirea generica de "animalicule", facand aprecieri juste asupra
dimensiunilor lor, prin simple deductii matematice.
In secolul al XVIII-lea, celebrul botanist Carl Linnaeus reuneste
toate microorganismele, intr-un grup numit semnificativ "Chaos".
Microbiologia a luat nastere ca stiinta abia prin lucrarile marelui
savant francez Louis Pasteur (1822-1890), care a stabilit principiile sale
de baza si a facut descoperiri de importanta teoretica si practica
fundamentala.
Cercetarile lui Pasteur asupra fermentatiilor normale si deviate ale
vinului si berii l-au condus la urmatoarele concluzii fundamentale: 1)
fermentatiile sunt procese biologice determinate de actiunea unor
microorganisme anaerobe, deci fermentatia este viata fara aer; 2) fiecare

1
tip de fermentatie este produs de anumit microorganism; 3) dezvoltarea
unui microorganism strain in mediul unde actioneaza un microorganism cu
actiune fermentativa specifica deviaza cursul normal al fermentatiei,
determinand o asa-numita "boala" a fermentatiei.
Pasteur extinde notiunea de specificitate din domeniul
fermentatiilor in acela al patologiei omului si animalelor, in sensul ca
orice boala infectioasa este rezultatul activitatii vitale a unui anumit
microorganism specific, care se dezvolta ca parazit in organismul animal
respectiv.
Mai tarziu Koch stabileste criteriile indispensabile pentru ca un
microorganism izolat dintr-un organism afectat de o anumita boala sa
poata fi considerat in mod justificat ca agentul cauzal al bolii respective.
Koch a adus in dezvoltarea microbiologiei ca stiinta contributii de ordin
tehnic si teoretic valoroase, intre care conceptul de "cultura pura",
respectiv de organism cultivat intr-un mediu lipsit de alte organisme.
Pentru denumirea organismelor microscopice Pasteur a adoptat
termenul de "microb", creat de medicul Sedillot (1878), termen de altfel
incorect, deoarece sensul sau este "viata scurta" si nu "dimensiuni mici".
Aceasta denumire, s-a pastrat astfel ca noua stiinta, avand ca obiect
studiul microorganismelor, a ramas cu numele de microbiologie.
Denumirea de bacterie a fost introdusa de Ehrenberg (1838) care a
descris si individualizat 41 de specii de microorganisme, creind denumiri
de genuri folosite si astazi ( Bacterium, Spirillum, Spirochaeta).
Cercetarile lui Pasteur si Koch asupra fermentatiilor si bolilor
infectioase au incitat numerosi microbiologi sa studieze rolul
microorganismelor in natura si posibilitatea de a le utiliza in practica.
Rand pe rand a fost demonstrata raspandirea lor ubicvitara,
participarea specifica in mai multe etape esentiale ale marilor cicluri
naturale ale C, N, S, P etc. A fost stabilita o corelatie intre fertilitatea
solurilor si activitatea microorganismelor.

2
 Winogradski (1856-1953), intemeietorul microbiologiei solului,
lucrand la Institutul Pasteur din Paris, a descris fenomenul de fixare a
azotului atmosferic.
Un rol de o importanta deosebita pentru dezvoltarea biochimiei si a
industriei fermentative si de biosinteza l-a avut aparitia enzimologiei
microbiene.
Buchner (1897) confirma rezultatele cercetarilor lui Pasteur asupra
fermentatiilor si le completeaza cu date noi. El demonstreaza ca si
extractul acelular obtinut din celulele drojdiei de bere, dupa dezintegrarea
lor prin sfaramare cu nisip in mojar, poate produce fermentatia glucozei la
alcool si CO 2 , datorita sistemului enzimatic complex pe care-l contine si
care ramane activ si dupa izolarea lui din celulele vii.
Hansen (1842-1909) deschide calea microbiologiei industriale
moderne, prin utilizarea culturilor pure ca starteri de fermentatie.
Ehrlich (1854-1915) este creatorul teoriei moderne a dezinfectiei si
chimioterapiei selective. Bazat pe conceptia ca trebuie sa existe anumite
substante cu activitate selectiva asupra parazitilor, el sintetizeaza primele
substante chimice active in terapia bolilor produse de spirochete si
protozoare.
Lucrarile sale in acest domeniu au deschis calea spre era
substantelor chimioterapice, care incepe odata cu realizarea sintezei
sulfamidelor de catre Domagk (1935).
Fleming (1881-1955) deschide prin lucrarile sale era antibioticelor.
In 1929 el observa ca unele culturi ale mucegaiului Penicillium elaboreaza
o substanta cu proprietati antimicrobiene specifice - penicilina. Acest
prim antibiotic a fost mai tarziu purificat de Florey si Chain (1940).
Debutul biologiei moleculare este marcat de demonstrarea faptului
ca ADN este substratul material al ereditatii (Avery, Mac Leod si Mc
Carthy, 1944) prin studiile referitoare la procesul de transformare
genetica a penumococilor descris de Griffith (1928). Microbiologia a avut
un rol esential, unificator prin furnizarea modelului experimental unic,

3
reprezentat de bacteria E. coli ca prototip al organizarii structurale si
functionale a celor mai simple sisteme biologice.
Au urmat o serie de descoperiri fundamentale referitoare la
elucidarea structurilor macromoleculelor biologice - acizi nucleici si
proteine, a replicarii acizilor nucleici si a circulatiei informatiei genetice
in celula, descifrarea mecanismului biosintezei proteice, determinarea
mecanismelor reglarii genetice etc. Descoperirea plasmidelor si a
enzimelor de restrictie a permis punerea la punct a tehnicilor de inginerie
genetica cu aplicatii practice, care anunta o noua revolutie biotehnologica
sau bioindustriala.
In ultimii ani, microbiologia a dus la descoperiri deosebit de
importante in biologia celulei eucariote ca, de exemplu: dezvoltarea
metodologiei pentru clonarea ADN, un nou concept asupra genei,
elucidarea mecanismelor moleculare ale transformarii maligne etc.