Fluide nenewtoniene

Fluidele nenewtoniene sunt fluidele care nu respecta legea lui Newton,

adica nu prezinta o proportionalitate directa intre tensiunea tangentiala si
viteza de deformare. Din acest motiv curba de curgere a fluidelor nenewtoniene
in regim laminar, la temperatura si presiune date, nu trece prin originea
sistemului de coordonate sau nu este liniara.

fluide nenewtoniene fluide newtoniene

vx
τ y,x = - η y
 In functie de relatia dintre tensiunea tangentiala yx si viteza de
deformare dvx /dy, fluidele nenewtoniene se clasifica in:

a)fluide nenewtoniene cu caracteristici reologice independente de timp

pentru care viteza de deformare intr-un punct este o functie unica de valoarea
tensiunii tangentiale in acel punct.
b) fluide nenewtoniene cu caracteristici reologice dependente de timp
pentru care viteza de deformare e functie atat de valoarea tensiunii tangentiale,
cat si de timp.
c) fluide vascoplastice denumite si plastice – acestea incep sa curga numai dupa ce
solicitarea atinge pragul de curgere, care se mai numeste si prag de tensiune o

Pentru valori < o materialul se comporta ca un corp solid, iar pentru > o are o
comportare de corp vascos.
Ex. De fluide vascoplastice: -topiturile de polimeri, namoluri de foraj, cimentul,
unele suspensii, untura, sapunul, cernelurile tipografice, etc.

d)fluide vascoelastice – se caracterizeaza prin elasticitate de curgere; prezinta

atat proprietatea de a fi vascoase, cat si de a fi elastice.
In cazul acestor fluide, vascozitatea este o masura a fortelor de rezistenta, iar dupa
incetarea solicitarii datorita componentei elastice, o parte din deformatie se
Exemple caracteristice fluidelor vascoelastice:

a) b)
a) b)
Ridicarea lichidelor pe o tija de rotatie Umflarea jetului la iesirea dintr-o capilara
a) Fluide newtoniene b) fluide nenewtoniene a) Fluide newtoniene b) fluide nenewtoniene

In cazul miscarii de rotatie a unei tije intr-un lichid vascoelastic, forta

centrifuga produce o deformare a suprafetei lichidului ce ia forma unui
parabolid de revolutie. Tensiunile normale ce iau nastere prin rotirea tijei in
masa de fluid nu pot fi echilibrate dinamic in conditiile unei suprafete plane,
astfel incat lichidul se ridica pe tija pana la nivelul corespunzator echilibrului
dintre fortele normale si cele gravitationale.
 La iesirea dintr-un tub capilar cu sectiune circulara, fluidele vascoelastice
prezinta un jet cu sectiune crescatoare. Sectiunea jetului la iesire este cu atat mai
mare cu cat tubul este mai scurt. La iesirea din tub energia elastica inmagazinata
este recuperata, jetul se scurteaza si diametrul creste. In tuburi lungi, eforturile
normale generate de forfecare pe directia de curgere se relaxeaza si umflatura se
diminueaza.
a)Fluide nenewtoniene cu caracteristici reologice independente de timp
1. Fluide cu tensiune initiala, adica nu curg decat atunci cand
valoarea tensiunii tangentiale depaseste o anumita valoare y.
Pentru valori yx> y curba de curgere
este liniara (curba1) si corespunde
modelului Bingham (plastic ideal) sau
neliniara (curbele 2,3).
Modelul reprezentativ pentru aceasta
clasa de fluide este modelul Bingham.
dvx
τyx= τy + ηp
dy
unde ηp –vascozitatea plastica kg/m.s
Pentru fluide nenewtoniene se poate defini vascozitatea aparenta a.
ηa = τyx/(dvx/dy)
 Vascozitatea aparenta a fluidelor Bingham se va defini cu relatia:
ηa = ηp + τy/(dvx/dy)
Din relatia de mai sus rezulta ca vascozitatea aparenta a fluidelor
Bingham scade cu cresterea vitezei de deformare dv x/dy.
Determinarea curbei de curgere pentru fluidele cu tensiune initiala se face cu
vascozimetre de constructie speciala care permit stabilirea corelatiei dintre
tensiunea tangentiala τyx si viteza de deformare dvx/dy ,( vascozimetru cu cilindri
concentrici rotativi, cu con si placa, placa-placa, etc).
2.Fluide fara tensiune initiala – fluidele nenewtoniene a caror curba de
curgere e neliniara si trece prin originea sistemului de axe coordonate.
Aceasta categorie se poate imparti in pseudoplastice (curba 1) si in dilatante

(curba 2).
Fluidelor pseudoplastice le este caracteristic
faptul ca vascozitatea aparenta ηa scade cu
cresterea vitezei de deformare. Din aceasta categorie
fac parte majoritatea fluidelor nenewtoniene: solutiile
de cauciuc, fluidele biologice, pasta de hartie, acetatul
de celuloza, unele vopsele, suspensii de detergenti,
etc.
 In cazul fluidelor dilatante vascozitatea aparenta ηa creste cu cresterea
vitezei de deformare (este cazul suspensiilor de oxid de titan in H2O, guma
arabica in H2O, pigmenti in lichide cu vascozitate mica).
Ecuatia caracteristica fluidelor fara tensiune initiala este:
n'
 dv x 
 yx  K p  
 dy 

unde Kp’ –constanta de plasticitate, care reprezinta o masura a consistentei fluidelor;

n’- constanta ce caracterizeaza gradul de comportare nenewtonian al fluidului.
In acest caz vascozitatea aparenta va avea forma:

n ' 1
 yx  dv 
a   K ' p  x 
dv x / dy  dy 

Fluidelor pseudoplastice le corespunde un exponent n’ subunitar (n`<1),

iar fluidelor dilatante n’ supraunitar (n`>1).
 Pentru aceasta categorie de fluide (dilatante) este caracteristic modelul
Ostwald de-Walle (legea puterii) care este reprezentat de relatiile:
n n 1
 dv x   dv 
 yx  K p   si  a  K p  x 
 dy   dy 
unde n-panta curbei de curgere in coordonate logaritmice
Kp-constanta de plasticitate; valoarea ordonatei curbei la valoarea
vitezei de deformare egala cu unitatea.
Din aceasta relatie rezulta ca fluidele newtoniene reprezinta un caz particular
al fluidelor nenewtoniene fara tensiune initiala pentru Kp = η si n = 1.
b) Fluide nenewtoniene cu caracteristici reologice dependente de timp

In cazul acestui tip de lichide viteza de

deformare dvx/dy este functie atat de valoarea
tensiunii tangentiale aplicate yx, cat si de
timp
Aceastea se impart in fluide tixotropice
(curba 1) si fluide reopectice (curba 2).
 Fluidele tixotropice – prezinta o descrestere reversibila a tensiunii
tangentiale cu timpul la viteza de deformare constanta si temperatura
data (vascozitatea aparenta a fluidului, descreste reversibil cu timpul pentru o
tensiune tangentiala aplicata).
Daca se mareste treptat viteza de deformare de la zero la valoarea maxima
si apoi se scade treptat spre valoarea zero a vitezei de deformare, se obtine o
bucla histerezis. Aceste fluide se comporta asemanator fluidelor pseudo-
plastice cu deosebirea ca proprietatile reologice sunt functie si de timp.
Din aceasta categorie de fluide fac parte multe petroluri brute
parafinoase, unele cerneluri tipografice, unele solutii si topituri de polimeri,
etc.

Fluidele reopectice (antitixotropice) prezinta o crestere reversibila a

tensiunii tangentiale in timp la viteza de deformare constanta si
temperatura data (vascozitatea aparenta a fluidului creste reversibil cu
timpul pentru o tensiune tangentiala aplicata). Aceste fluide au comportare
similara fluidelor dilatante cu deosebirea ca proprietatile reologice sunt
functie si de timp.
https://www.youtube.com/watch?v=2mYHGn_Pd5M

https://www.youtube.com/watch?v=2ANgoO50_nY