Introducere în biomecanica

fluidelor. Dinamica fluidelor.

Vâscozitatea.

Chiriac Tatiana,
Asistent universitar
 Cuprinsul lecţiei

• 1. Biofizica fluidelor. Statica fluidelor.

• 2. Legea lui Pascal, legea lui Arhimede.
Presiunea atmosferică
• 3. Dinamica fluidelor. Ecuația continuității
vinei de fluid. Ecuația lui Beroulli.
• 4. Fluidele reale. Vâscozitatea.Legea lui
Poiseulle.
• 5. Curgerea fluidelor. Numărul lui Reynolds.

2
 Tipuri de presiune

• Presiunea statică: -
mărime scalară care
caracterizează
intensitatea stării de
tensiune a unui fluid şi
intervine în ecuaţia de
stare a fluidelor:
𝐹
• 𝑃=
𝑆

3
 Legea lui Pascal

• Orice modificare a presiunii lichidului într-un

punct se transmite echivalent în orice punct al
volumului fluidului dintr-un vas închis.

4
 Legea lui Arhimede

• Asupra corpului scufundat în fluid acționează o

forță orientată opus celei de greutate și egală cu
greutatea lichidului dezlocuit de corp.

5
 Presiunea hidrostatică

• Presiunea hidrostatică este presiunea creată de o

coloană de fluid.
• Conform legii lui Pascal , în fluide, pentru acela și
nivel, presiunea se tran-smite în toate direcţiile la
fel.

6
 Presiunea atmosferică

• Presiunea atmosferică este

produsă de coloana de aer de
deasupra pământului.

• 𝑃 = 𝜌𝑔ℎ

• Dispozitivul utilizat pentru

determinarea presiunii
atmosferice:
– Un tub de sticlă, astupat la un
capăt, se umple cu mercur,
apoi, ţinând astupat celălalt
capăt, se răstoarnă într-un vas
cu mercur. Nivelul mercurului
în tub co -boară până la o
anumită înălţime, în raport cu
nivelul mercurului în vas. 7
 Presiunea arterială

• Presiunea arterială – este

surplusul de presiune în
vasul sangvin arterial în
raport cu presiunea
atmosferică, măsurată la
nivelul cordului.

8
 Presiunea arterială

𝑃𝑠𝑖𝑠𝑡𝑜𝑙𝑒 +2𝑃𝑑𝑖𝑎𝑠𝑡𝑜𝑙𝑒𝑖
• 𝑃𝑚𝑒𝑑 =
3
1
• 𝑃𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 = 𝑃𝑑𝑖𝑎𝑠𝑡𝑜𝑙𝑖𝑐ă + 𝑃𝑠𝑖𝑠𝑡𝑜𝑙𝑖𝑐ă−𝑑𝑖𝑎𝑠𝑡𝑜𝑙𝑖𝑐ă
3
• Presiunea sistolică – este presiunea exercitată asupra
pereţilor arteriali când inima se contractă (în sistolă) –
cu valori normale între 100 şi 130 mm ai coloanei de
mercur (Hg);
• Presiunea diastolică – este presiunea exercitată asupra
pereţilor arteriali când inima se relaxează între două
contracţii (în diastolă) – cu valori normale sub 85 mm
ai coloanei de mercur (Hg).

9
 Unități de măsură:

• Convertirea unităților de măsură a presiunii

10
 Dinamica fluidelor

• Ecuaţia de continuitate: viteza de curgere a fluidului

printr-un tub cu secţiune variată, situat orizontal,
variază în așa mod, încât produsul dintre viteză ( V) și
aria secţiunii transversale (S) în orice loc al tubului
este același:

S1V1=S2V2=constant 11
 Dinamica fluidelor
• Ecuaţia lui Bernoulli: Conform legii conservării energiei în
mecanică, energia totală a unei mase m
• de lichid în orice loc al tubului trebuie să fie aceea și:
𝜌𝑣12
• 𝑃+ + 𝜌𝑔ℎ = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡
2
• unde: P – presiunea statică în punctul dat; ρ – densitatea
fluidului; V – viteza de curgere; h – înălţimea punctului în
curentul de fluid.
• Primul termen din ecuaţie reprezintă presiunea statică a
lichidului, al doilea termen reprezintă presiunea dinamică,
iar al treilea termen reprezintă presiunea hidrostatică.

12
 Debitul vinei de fluid

• Din viteza de curgere „v” se poate determina

debitul volumului Qv (volumul de fluid ce trece
prin secţiunea transversală de aria „S” a unei
conducte într-o unitate de timp) din relaţia:
𝒗
• 𝑸𝒗 = =𝒔∙𝒗
𝜟𝒕

13
 Fluidele reale şi Viscozitatea

• În fluidele reale, forțele de atracție intermoleculare se opun

deplasării relative a moleculelor vecine, determinând
apariția forței de frecare internă numită viscozitate.
• Relația lui Newton:
Δ𝑣
• 𝐹= 𝜂𝑆
Δ𝑥
• S – aria comună a celor două straturi;
• Δv – diferenţa de viteză a straturilor;
• Δx – distanţa dintre straturi;
• η – coeficientul de viscozitate dinamică a fluidului ;
Δ𝑣
• - gradientul de viteză.
Δ𝑥

14
 Viscozitatea

• Legea lui Stokes:

15
 Viscozitatea

• Legea lui Poiseuille: În general, la curgerea unui

lichid real printr-un tub cilindric situat orizontal,
• în regim laminar, se manifestă legea lui Poiseuille ,
matematic exprimată prin relaţia:
𝝅𝒓𝟒 𝚫𝑷
• 𝑸=
𝟖𝜼𝒍

16
 Vâscozitatea:

Lichidul Temperatura Vâscozitatea

(0C) (poise)
Apă 20 0.01
Glicerină 20 8.3
Mercur 20 0.0155
Aer 20 0.00018
Sânge 37 0.04
Urină 20 0.0102 – 0.0114
17
 Rezistența fluidului

• Între legea lui Poiseuille și legea lui Ohm pentru o

porțiune decircuit al curentului electric este o
analogie din care rezultă că rezistența ce se opune
curgerii fluidului prin tuburi cilindrice este
determinată de relația:
8 l
R 
r 4

18
 Rezistența fluidului

• Creşterea rezistenţei este direct proporţionala cu

lungimea vaselor de sânge şi invers proporţională
cu grosimea vaselor de sânge. Creşterea rezistenţei
vasculare este întâlnită atunci când avem de a face
cu tensiuni sistolice si diastolice uşor
crescute, insomnie corelată cu deficienţe ale inimii
şi ale splinei, insomnii provocate de
hipervâscozitatea secreţiei bronşice, etc.

19
 Rezistența fluidului

• În cazul unui sistem de conducte unite în serie,

rezistenţa totală a curgerii este:
Rtotal = R1 + R2 + .... + Rn

• În cazul unui sistem de conducte unite în paralel:

1 1 1 1
= + + ... +
Rtotal R1 R2 Rn

20
 Parametrii hidrodinamici
• P – presiunea; V – Volumul; Q – debitul; η –
coeficientul de viscozitate:
Δ𝑃
• Rezistenţa 𝑅 = ;
Δ𝑄
Δ𝑉
• Capacitatea C = ;
Δ𝑃
Δ𝑃
• Inductanţa L = ;
Δ𝑄/Δ𝑡
𝜋𝑟 4
• Legea lui Poiseuille devine: 𝑄 = 𝑃1 − 𝑃2
8𝜂𝑙
– Curgere laminară;
– Lichid Newtonian;
– Tub rigid;
– Este valabilă pentru artere şi vene de diametru mic;
21
 Curgerea lichidului prin tuburi

• (a) Curgere laminară.

• (b) Curgere turbulentă.

22
 Numărul lui Reynolds

𝑑
• 𝑅𝑒 = 𝜌𝑣
𝜂
• Unde ρ este densitatea fluidului, v – viteza medie
de curgere; d – diametrul vasului, η – coeficientul
de viscozitate a lichidului.

23
 Elasticitatea peretelui vascular
• Endoteliu – format dintr-un rând de celule turtite care căptușește interiorul peretelui,
conferindu-i caracter neted; trebuie de menționat că endoteliul posedă o permeabilitate
selectivă pentru diferite substanțe.
• Fibre de elastină – cu modulul de elasticitate 3·105 N/m2, sunt foarte uşor extensibile,
creând o tensiune elastică în peretele vasului, conferindu-i acestuia o rezistenţă minimă la
distensia produsă produsă de presiunea sangvina;
• fibre de colagen cu modulul de elasticitate , care sunt mult mai rezistente la
întinderi decât fibrele de elastină şi conferă vasului sanguin rezistenţă la presiuni mari. În
plus, fibrele de colagen au o structură pliată, astfel ele nu intervin decât după o anumită
alungire, când buclele se desfac;
• fibre musculare netede care predomină pe măsură ce diametrul arterial se diminuează,
ajungând cea mai mare dezvoltare la nivelul arteriolelor. Fibrele musculare netede
realizează o tensiune activă controlată fiziologic. Contracţia lor modifică raza vaselor şi
implicit debitul sângelui prin acestea.

24
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!