Lecţia 1: Introducere.

Obiectul de
studiu al Biofizicii. Clasificarea
sistemelor.
Structura substanței. Modelul
atomului de hidrogen după Bohr.
Chiriac Tatiana,
Asistent universitar
 Cuprinsul lecţiei

• 1. Obiectul de studiu al biofizicii.

• 2. Sisteme și biosisteme. Sisteme model.
• 3. Structura materiei. Unități de măsură în
fizica atomului.
• 4. Particulele constituente ale nucleului atomic
și legătura lor cu proprietățile nucleului
(izotopi, izobari, izomeri, izotoni).
• 5.Macroelementele și microelementele în
realizarea structurilor vii.

2
 1. Obiectul de studiu al biofizicii.

• Biofizica: este ştiinţa care studiază fenomenele fizice, implicate

în funcţionarea sistemelor biologice cu ajutorul teoriilor şi
metodelor fizico-chimice şi a formalismului matematic asociat
acestora.
• Aflată în plin proces de maturizare metodologică şi conceptuală,
ca şi de afirmare clară a implicaţiilor şi aplicaţiilor sale practice,
biofizica este o ştiinţă tânără numai în ce priveşte stadiul
comparativ al dezvoltării sale, dar reprezintă o certitudine a
progresului ştiinţific şi tehnic actual.
• Cert este ca Biofizica nu se poate dezvolta decat printr-o
colaborare intre specialiştii din domeniile Biologiei si ai Fizicii
• Nu trebuie să omitem faptul că numeroase premii nobile pentru
fiziologie şi medicină au fost acordate în ultimii 40 de ani unor
lucrări cu pronunţat caracter biofizic.

3
 1. Importanța biofizicii
• Societatea are în față probleme globale. Cum să obținem suficientă
energie, hrană pentru întreaga populație? Cum să remediem
încălzirea globală?
• Cum să păstrăm diversitatea biologică? Cum să asigurăm din belșug
cu apă potabilă?
• Biofizica asigură aspectele științifice și tehnologice ce dau răspuns
la provocările enumerate în baza principiilor fizice și mecanismelor
biologice.
• Biofizica găsește căile de modificare a microorganismelor pentru
producerea biocarburanților (substituenți ai carburanților
naturali).
• Biofizica duce la implicarea microorganismelor la purificarea apei,
crearea a noi medicamente.
• Biofizica moleculară – este compartimentul biofizicii care explică
fenomenele biologice reeșind din teoria fizicii moleculare.
4
 2. Sisteme biologice
• Noţiunea de sistem - Un sistem reprezinta ansamblu de elemente
dependente între ele și formând un întreg organizat (ex. de elemente a
sistemului: principii, reguli, forțe, obiecte, organisme, etc).
• Sistem biologic - este o totalitate de organisme vii interconectate ce
sunt în interacțiune unul cu altul (gene, celule biologice, țesuturi ...)
• Un biosistem reprezinta o grupare de organisme vii care
interactioneaza intre ele. În biologie, un sistem biologic este o grupare
de „organe” formate din același țesut care împreună participă la
realizarea unei funcții specifice. Omul are patru sisteme: sistemul osos,
sistemul muscular, sistemul nervos și sistemul endocrin.
• Sistemele biologice au proprietate de integritate, stabilitate relativă,
adaptivitate la mediul exterior, proprietate de reproducere și evoluție.
• Sistemele biologice sunt sisteme deschise condiția de existență a cărora
este schimbul de energie și substanțe cu mediul ambiant. Autoreglarea
sistemelor biologice este bazată pe fenomenul feed-back.
5
 2. Clasificarea sistemelor biologice
• Biosistemul poate fi o grupă de molecule care interacționează în
acest sistem. Un tip de biosistem poate fi boala, care poate
implica așa componente ca genele, biomarcherele și
medicamentele.
• Biologia chimică include probe de molecule mici ale structurii
biologice, genetica chimică, evoluția controlată, ingineria
proteinelor.
• Abordarea biologiei de sistem care include simularea și
modelarea, manipularea datelor, tehnici de integrare și analiză.
• Abordarea proteomică și genomică care include proteomica și
genomica structurală și funcțională, tehnici spectroscopice și
cromatografice, tehnologii de imagistică. (Proteomica- domeniul
biologiei moleculare obiectul de studiu al căruia sunt proteinele,
funcțiile acestora, interacțiunea lor în organismele vii.)
6
 2. Ce este un model?

• Modelul este un sistem teoretic sau material cu ajutorul căruia

pot fi studiate indirect proprietățile și transformările altui
sistem, mai complex, cu care primul sistem prezintă o analogie.
7
 2. Sisteme model

• Sistemul model – este o structură care reflectă cele

mai importante (din punct de vedere a studiului în
cauză) caracteristici ale sistemului, făcând abstracție
de la cele neesențiale.
• Prioritatea sistemului model – este posibilitatea de a
varia parametrii acesteia care influențează pe diferite
căi dinamica sistemului în diferite condiții pentru a
prognoza comportamentul lui.
• Pot fi deosebite sisteme model naturale (e.g. Modelul
rețelei cristaline), informaționale (e.g. Descrierea
verbală) , matematice (e.g. Sistemul de ecuații ce
descriu oscilațiile electrice în obiectele biologice).
8
 2. Modelarea sistemelor biologice

• Un organism model este o specie ne umană care este

extensiv studiată pentru a înțelege fenomenele
biologice particulare aşteptând că descoperirile făcute
în organismul model vor asigura înțelegerea
funcționării altor organisme.
• Organismele model sunt modele in vivo folosite pe larg
pentru studierea bolilor umane în cazul cînd
experiențele pe oameni ar fi imposibile sau neetice.
• Studierea organismelor model poate fi informativă,
însă trebuie multă precauție la extrapolarea de la un
organism la altul.
9
 2. Criteriile pentru un sistem biologic
model
• Dacă organismul utilizat este uşor de crescut?
• Dimensiunea sa de creştere / funcţionare este convenabilă?
• Dacă costul de operare este mic?
Caracteristicile comune ale sistemelor biologice.
• Unele sisteme au caracteristici comune, inclusiv:
• Sistemul are structură, el are părți(sau componente) care se
relatează direct sau indirect una la alta;
• Sistemul are comportament, el conține procese care transformă
intrările în ieșiri (materiale, energii sau date);
• Sistemul are interconectivitate: părțile și procesele sunt legate
prin relații structurale și/sau de comportament;
• Structura și comportamentul sistemului poate fi descompusă în
subsisteme și subprocese în părți elementare și etape ale
procesului. 10
 2. Modelarea sistemelor biologice
• 3D systems a introdus recent un serviciu în cloud
Google platform care permite medicilor profesioniști
să creeze rapid, să descarce să împărtășească și să
imprime modele anatomice 3D în culori direct de la
scanerul CT, NMR sau alte date

11
 3. Modelul atomului după Bohr –un
sistem fizic
• În fizica atomului modelul introdus de Bohr în 1913
descrie atomul ca un nucleu cu sarcina pozitivă și
electronii negativi ce orbitează în jurul nucleului.

12
 3. Nucleul atomic
• Nucleul atomului – nucleul atomului este compus din
nucleoni.
– Protonii – particula sub atomică cu sarcină pozitivă p+.
– Neutroni – particulă sub atomică, fără sarcină electrică n0.
• Nucleul oricărui atom constă din cel puţin un neutron
şi unul sau mai mulţi protoni.
• Numărul de masă A – numărul total de nucleoni ai
atomului: A=N+Z.
• N – este numărul de neutroni
• Z – Numărul de protoni ce corespunde numărului de
ordine al elementului chimic din sistemul periodic al
elementelor: numărul atomic.
• Notare: 𝐴𝑍𝑋 Exemple: 11𝐻 4
2𝐻𝑒
13
 3. Unităţi de măsură
• Masa atomică se notează ca ma.
• Unitatea atomică de masă (u.a.m. sau u) reprezintă unitatea
standardizată utilizată la indicarea masei atomului elementului
chimic.
• Prin convenţie internaţională: 1 u.m.a. =1/12 m(12C)=1.66·10-24 g.
• m(12C)=12 g/mol.
• Molul – cantitatea de substanţă dintr-un sistem (υ) care conţine
un număr de entităţi elementare (N) egale cu numărul de atomi
din 12 grame de cabon (12).
• Numărul de particule ce corespund unui mol, este egal cu numărul
lui Avogadro: NA=6,0221415·1023.
• Unitatea de energie electron – volt – energia cinetică a unui
electron, accelerat de diferenţa de potenţial egală cu un volt.
• 1 eV=1,6·10-19 J=1,6·10-19 C·V.
• eV – se utilizează pentru exprimarea energiei cinetice a
particulelor subatomice (elementare).
• 1 u.a.m. corespunde energiei de 931,5 MeV 14
 4. Izotopii
• Izotopii – atomii aceluiaşi element X, cu acelaşi
număr de protoni Z, dar cu diferit număr de
neutroni N.
• Toţi izotopii unui atom au în învelişul electronic
acelaşi număr de e-.
• Exemple:
• Carbonul posedă 6 protoni în nucleu, dar
numărul de neutroni poate fi 6, 7 sau 8,
având numărul de masă A: 12, 13, 14,
rezultă izotopii vor fi 126𝐶, 136𝐶, 146𝐶.
• Clorul posedă 17 protoni, dar poate ave
numărul de neutroni 18 sau 20, având
numărul de masă A: 35 şi 37, rezultă
izotopii vor fi 35 37
17𝐶𝑙 şi 17𝐶𝑙

15
 4. Izobari,Izotoni

• Izobari – atomi ai diferitor elemente chimice cu

acelaşi număr de masă A, dar diferit număr atomic Z.
• Exemple: 146𝐶 şi 147𝑁.
Izobarii diferă prin proprietățile fizice și chimice.
• Izotonii – elemente chimice cu același număr de
neutroni (N), dar proprietăți fizico-chimice total
diferite.
• Exemple: 146𝐶 157𝑁 168𝑂.
• N=A-Z=8 – același număr de neutroni pentru toți
izotonii.
16
 4. Izomerii

• Izomerii sunt elemente chimice

nucleele cărora sunt identice însă unul
din ele se află pe alt nivel energetic
metastabil. Proprietățile izomerilor
diferă unul de altul.
• Exemple: 80𝑚35 𝐵𝑟 și 80
35 𝐵𝑟; 99𝑚
43 𝑇𝑐 și 99
43𝑇𝑐
• Există izomeri ai elementelor
radioctive cum ar fi uraniul.
17
 5. Macro- și microelementele
• Organismul uman conține 81 elemente chimice și dintre ele 4
sunt de bază: С (carbonul), Н (hydrogenul), О (oxygenul), N
(azotul; 8 macroelemente - și 69 microelemente.
• Macro-elementele — sunt substanțele ale cărui conținut
depășește 0,005% din masa corpului. Acestea sunt Ca (calciul),
Cl (chlorul ), F (fluorul), K (Potasiul), Mg (magnesiul), Na
(sodiul), P (Phosphorul) și S (sulful). Ele intră în componența
oaselor, sîngelui, țesuturilor. În total elementele de bază și
macro-elementele constituie 99% din masa corpului uman.
• Micro-elementele —sunt substanțele ale cărui conținut nu
depășește 0,005% din masa corpului și concentrația lor în
țesuturi nu depășește 0,000001%. Micro-elementele sunt de
asemenea foarte importante pentru viață.
• O subgrupă specifică a micro-elementelor sunt ultra-micro-
elementele conținutul cărora în organizm este extrem de
coborît. Acestea sunt: aurul, uraniul, mercurul e.t.c .

18
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!