Aceastã lucrare conţine modele de probleme rezolvate de chimie, privind calcularea

cãldurii standard de reacţie din: cãldura standard de formare; legea lui Hess; din
energia de legãturã ( în condiţii standard); mãsuratã experimental utilizând calorimetrul.
Se adreseazã: elevilor care urmeazã filiera teoreticã şi filiera tehnologicã a liceului;
studenţilor chimişti şi celor interesaţi de chimie. Am prins şi probleme cu un grad de
dificultate mai ridicat, pentru pregãtirea concursurilor de chimie. Lucrarea reprezintã
punctul meu de vedere în rezolvarea acestor probleme, printre alte variante posibile.
Am încercat sã respect terminologia chimicã în vigoare. Este o activitate de voluntariat,
in cadrul asociatiei „Raza Sperantei din Ardeal”.
La bibliografie am ales:
1. Marilena Şerban, Felicia Nuţã, Chimie, Manual pentru clasa a X-a, C1, Editura
Niculescu, 2000
2. Olga Petrescu, Adrian – Mihail Stadler, Chimie anorganicã şi Chimie fizicã, teste şi
probleme autoevaluare-bacalaureat-olimpiade-admitere la facultate, Editura Aramis.

PROBLEME REZOLVATE
I Bibliografie
Marilena Şerban, Felicia Nuţã, Chimie, Manual pentru clasa a X-a, C1, Editura Niculescu,
2000
1.2/ pag 33. Se dã ecuaţia termochimicã:
CH4 (g) + 2O2 (g) ⇒ CO2 (g) + 2 H2O (g) + 802,2KJ
a.Ce cantitate de cãldurã se obţine când din reacţie rezultã 2 moli de CO2 ?
b Ce cantitate de cãldurã se obţine la arderea unui m3 CH4 ?
c Câte grame de apã se pot încãlzi de la 00 C la 100 0C prin arderea unui mol de
metan?
Se cunosc:
∆ H0r = 802,2 kJ- cãldura standard de reacţie / 1 mol din fiecare reactant, produs de
reacţie
ν = numãrul de moli CO2 =2 moli
ν = numãrul de moli CH4 = 1mol
V CH4 = 1 m3 = 1000 l
t in= 00 C apã ( înainte de încãlzire)
t fin = 1000 C apã ( dupã încãlzire)
Cãldura specificã a apei=1 cal/g. grad C
Nu se cunosc:
a.Q (kJ) pentru 2 moli CO2 =?
b. Q (kJ) pentru 1 m3 CH4 = ?
c. m apã încãlzitã ?
Rezolvare
a)Se calculeazã cantitatea de cãldurã consumatã pentru 2 moli de CO2, cunoscând din
ecuaţia termochimicã entalpia standard de reacţie de 802,2 kJ pentru fiecare mol
reactant / produs de reacţie:
1 mol de CO2………………………… 802,2 kJ
2 moli de CO2……………………x
X =2×802,2 = 1604,4 kJ
b)Se calculeazã dupã modelul de mai sus, cantitatea de cãldurã degajatã, în funcţie de
1 m3 de CH4 :
(1 mol CH4) 22,4 l…………………….802,2 kJ
1m3 = 1000 l……………………………Y
Y = 1000×802,2 / 22,4 = 35812,5 kJ
Avem relaţia:
∆H=Q/ν ν = numãrul de moli
c)Se calculeazã masa de apã, plecând de la observaţia:
1 mol CH4degajã la ardere….802,2 kJ …. care vor încãlzi Z g apã de la 00C la 1000C
∆ H0r = 802,2 kJ = Q încãlzire H2O = mc ∆t
m = masa de apã = X (g)
∆t= tfin-tin=100-0 =1000 C
c specificã la apã = 1 cal/g.0C = 4,186 J / ( g. 0C)
802,2 x1000 J = m apã (g) x 4,186 (J / g x0 C) x 100 0 C
m = 802,2 x1000 / 4,186 x 100 = 1916,38 g
R: a) 1604,4 kJ; b) 35,812 kJ; c) 19616,38 g

2/12/pag 39 Calculaţi ∆ H0r şi specificaţi natura termicã a urmãtoarei reacţii:

2 Mg (s) + CO2 (g) ⇒ 2 MgO (s) + C (grafit)
Rezolvare
1. Se aplicã relaţia de calculare a entalpiei standard de reacţie din entalpiile standard de
formare ale celor patru substanţe:
∆ H0r = [ν 3 ∆ H0f ( MgO) + ν 4 ∆ H0f (C grafit) ] – [ν 1 ∆ H0 f (Mg) + ν 2 ∆ H0f (CO2)]
ν 1= numãr de moli de Mg= 2; ν 2= numãr de moli de CO2= 1;
ν 3= numãr de moli de MgO= 2; ν 4= numãr de moli de C grafit = 1
2. Se iau valorile pentru ∆ H0f , din tabelul cu valorile entalpiilor standard de formare.
Prin convenţie, substanţele elementare au entalpii standard de formare egale
cu zero.Condiţii standard de formare sunt: 298 K şi 1 atm.
3.Se înlocuiesc în relaţia matematicã de la pct 1.
∆ H0r = [ 2mol x(-601,8 kJ / mol) + 1mol x (0 kJ / mol) ] – [ 2mol x( 0 kJ / mol) + 1 molx
(-393,5 kJ/ mol) ] = -810,1 kJ
R = 810,1 kJ

3/ 8/ pag 41 La neutralizarea completã a 200 ml soluţie de HCL cu soluţie KOH se degajã

4547,8 J . Ecuaţia reacţiei de neutralizare este:
KOH (aq) + HCl (aq) ⇒ KCl (aq) + H2 O (l)
∆ H r = -56,9 kJ / mol
0

Calculaţi concentraţia molarã a soluţiei de acid clorhidric.

Se cunosc:
Vs HCl = 200 ml= 0,2 L
M HCl= 36,5
∆ H0r = -56,9 kJ / mol
Q = 4547, 8 J
Nu se cunosc:
Masa de HCl dizolvatã = ?
ν = numãrul de moli HCl = ?
CM HCL = ? ( mol / L)
Rezolvare
1.Calculãm numãrul de moli de HCl din 200 ml de concentraţie molarã CM , cu expresia
matematicã :
CM = md / Mx Vs ( mol HCl / L) = ν / Vs ; ν = md / M
ν = CM x Vs
2.Calculãm cãldura degajatã pentru numãrul de moli de HCl de mai sus:
1 mol de HCl reacţioneazã cu NaOH, degajând 56,9 kJ
ν ( CM x Vs ) HCl reacţioneazã cu NaOH, degajând 4547, 8 kJ
ν = 1 molx4547,8 J / 56,9 Jx 1000 = 0,08 moli
sau Q = ν x ∆ H0r
3. Se calculeazã concentraţia molarã:
CM = md / Mx Vs ( mol HCl / L) = ν / Vs
CM = 0,08 / 0,2 = 0,4 moli
R: 0,4 moli
4/ 9/ pag.41 La obţinerea a 48 EO2 din elemente se degajã 678,8 kJ.
Dacã ∆ H0f (EO2 ) = – 848,5 kJ / mol, care este masa atomicã a elementului E ?
Rezolvare
1.Se scrie reacţia chimicã dintre E şi O2:
ν 1 E + ν 2 O2 = ν3 EO2
Se va calcula masa atomicã a elementului E din expresia matematicã de calculare a
cãldurii standard de reacţie dintre E şi O2 cu entalpiile standard de formare ale celor
patru substanţe:
∆H0r=[ν1(molEO2) x ∆H0fEO2] – [ν2(molE) x ∆H0fkJ/mol + ν4(molO2) x ∆ H0f kJ /
mol]
678,8 = ν1 mol EO2 x (-848,5 kJ/ mol)
ν = 678,8 / 848,5 = 0,8
2.Se calculeazã masa molecularã a compusului EO2 şi apoi masa atomicã a
elementului E:
ν = m / M; M = m / ν ; M = 48 / 0,8 = 60
M EO2 = A E + 2 AO2 ; 60 = AE + 2×16 ; A E = 60-32= 28 g/ mol
R : 28 g /mol

II Bibliografie
Olga Petrescu, Adrian – Mihail Stadler, Chimie anorganicã şi Chimie fizicã, teste şi
probleme autoevaluare-bacalaureat-olimpiade-admitere la facultate, Editura Aramis.

1/ 1/ pag.77 a)Care este cantitatea de cãldurã degajatã la arderea a 4 m3 de metan (c.n.),

dupã reacţia:
CH4 (g) + 2 O2 (g) = CO2 (g) + 2 H2 O (g)
Ştiind cã:
H0f (CH4 (g)) = -17,889 kcal/mol
H0f (CO2 (g)) = -94,052 kcal/mol
H0f (H2O (g)) = -57,798 kcal/mol
b) Dioxidul de carbon rezultat din aceastã reacţie reacţioneazã cu o soluţie de hidroxid de
calciu. Care este masa de precipitat care se obţine?
Rezolvare
a)Cantitatea de cãldurã degajatã ?
1.Se calculeazã entalpia standard de reacţie din entalpiile standard de formare ale celor
patru substanţe, din reacţia datã:
∆H0r=[ν1(molCO2) x ∆H0f CO2 + ν2(mol H2O)x∆H0fkJ/mol]–[ν3(mol
CH4)x ∆ H0f kJ / mol +ν4(mol O2)x ∆ H0f kJ/ mol]
∆H0r =[ -94,052 + 2(-57,798)] – [-17,889] = -191,759 kJ
2.Se calculeazã numãrul de moli CH4 şi apoi cantitatea de cãldurã degajatã la arderea
a 4 m3 de CH4 din proporţia de mai jos:
ν = m / M = V/22,4 =numãr de moli
ν = 4×1000/ 22,4 = 178,57 moli CH4
1 mol CH4 degajã la ardere 191, 759 kJ
178,57 moliCH4 degajã la ardere X
X = 178,57 x 191,759 / 1 = 34242,67 kJ
b) Masa de precipitat rezultat ?
Se scrie reacţia chimicã dintre CO2 şi CaCO3 şi se pun în reacţie sub formulele chimice
masele moleculare, iar pe reacţie se trec masele de CO2 şi necunoscuta de CaCO3 :
178,57×44 Y
CO2 + Ca(OH)2 ⇒ CaCO3 ↓ + H2O
 44 100
Y = 178,57 x 44 x 100 / 44= 17857 g = 17, 857 Kg
R; 34242,67 kJ; 17, 857 Kg

2/ 31/ pag 103

a)Se cunosc reacţiile (T= 298 K):
H2 (g) + Cl2 (g) = 2HCl(g) ∆H = -185 kJ
2H2(g) + O2 (g) = 2 H2 O (g) ∆H = -484 kJ
Entalpia de ardere a unui mol de HCl(g) cu O2(g), dupã reacţia de mai jos (T=298K):
4HC(g) + O2(g) = 2 H2O(g) + 2 Cl2(g)
are valoarea (în kJ/mol): a)114; b) 28,5; c) -28,5; d)-114;e) -370
Rezolvare:
Se aplicã legea lui Hess; “ecuaţiile termochimice suportã toate calculele algebrice”. [i]
Observãm cã sunt 3 reacţii; vom efectua calculul: 2x Reacţia 1- reacţia 2, pentru a
ajunge la reacţia 3:
2x[H2 (g) + Cl2 (g) = 2HCl(g) ] – [ 2H2(g) + O2 (g) = 2 H2 O(g)]
2H2+2Cl2 -2H2– O2 =4HCl -2H2O
2Cl2 (g) + 2 H2O(g) = 4 HCl (g) + O2 (g)
2x (-185kJ) – ( -484 kJ) = 114 kJ
Reacţia inversã are ∆H= -114 kJ.
Rãspunsul este: d.
b) Entalpia de formare a unui mol de dioxid de sulf din S(s) şi O2(g) este de -289,7 kJ /
mol. Prin arderea a 15 g de sulf se elibereazã: a)2715,9kJ; b)135,79 kJ;c)271,59 kJ;d)650
kJ; e)149,5 kJ
Rezolvare
1. S(s) + O2(g) ⇒ SO2(g) + 289,7 kJ/mol
A S = 32 g/mol;
2.Calculãm cãldura de reacţie:
1mol de S are are 32 g/mol consumã……….298,7 kJ/ mol
Atunci 15 g consumã………….X kJ
X = 15g x 289,7 kJ / mol / 32 g / mol = 135, 79 kJ
Rãspuns: b
c) Un cub de platinã cu latura de 0,5 cm ( ρPt =22,07 g/cm şi c(cãldura specificã) este
3

0,12 J/ gxC) se încãlzeşte de la 100C la 950C. Care este cantitatea de cãldurã necesarã
încãlzirii? Dar volumul de H2(c.n.), dacã se ştie cã ∆H are valoarea (-286 kJ/ mol)
pentru reacţia:
H2 (g) + ½ O2(g) ⇒ H2O (g)
Alege rãspunsul corect: a)40J, 8L; b)28,14J;2,2 L;c)35,4 J; 2,3 L; d) 28,9 J; 4L;
e) 281,4 J, 1,2 L.
Rezolvare
1.Se calculeazã volumul cubului:
Vcub= l3cub = (0,5cm)3= 0,125 cm3
2.Se calculeazã masa cubului din densitate şi volum:
mcub= ρPt xV cub = 22,07 g / cm3 x 0,125 cm3= 2,76 g Pt
3. Se calculeazã Q (cantitatea de cãldurã kJ) cu relaţia:
Q = m . c .∆t
.∆t = t2 – t 1= 95-10 = 85 0C
Q=2,76g x 0,12 J/ g x C x 85 0 C = 28,14 J
3. Se calculeazã volumul de hidrogen(c.n.) care se poate încãlzi cu aceastã cantitate de
cãldurã (28,14J), cu urmãtoarele relaţii:
Q încãlzire Pt = Q încãlzire H2
Q încãlzire H2 (J) = ϒ moli H2 x ∆H
ϒ moli H2 = m / M= V / 22,4
28,14 J = ( V / 22,4 ) x 286. 103 J
V= 22,4 L
Rãspunsul este: b
d) Care este entalpia reacţiei de formare a propanului din elemente:
3C(s) + 4 H2 (g) ⇒ C3H8(g)
Dacã se cunosc: E C-C (grafit) =717,7 kJ / mol EH-H = 431,58 kJ / mol
EC-C =334,4 kJ / mol E C_H = 413,8 kJ /mol
∆H0f = ∑ n’ ∆H 0 legaturi desfacute – ∑n’∆H0 legaturi formate
n’ = numãr de legãturi desfãcute/ formate
Se desfac: 3 legãturi C-C din grafit şi 4 legãturi H-H
Se formeazã în propan: 2legãturi C-C şi 8 legãturi C-H
∆H0f = [ 3×717,7 + 4×431,58] –[ 2×334,4 +8×413,8] = 2153,1 + 1726,32 – 668,8 –
3310,4=
-99,78 kJ / mol.
R: -99,78 kJ / mol

[i]Marilena Şerban, Felicia Nuţã, Chimie, Manual pentru clasa a X-a, C1, Editura
Niculescu, 2000

Related articles

 Thermodynamics and the comparison of hydrocarbon fuels