Curs 1

Obiectul si
importanta
biochimiei.
Materia vie.
S.L. Dr. Ioana
Lacatusu

Cuprins
1. Obiectul si importanta biochimiei
2. Materia vie
2.1. Caracteristici generale
2.2. Compozitia chimica
Bioelemente
Biomolecule

2.3. Logica moleculara a starii

vii (optional)

Obiectiv Curs 1
Intelegeraea notiunilor
legate de MATERIA VIE si
principalele sale
caracteristici biochimice.

BIOCHIMIA
Studiaz materia vie din
punct de vedere al
organizrii moleculare.
Pune n eviden
transformarile biochimice
care se desfoar ntr-o
celula vie.
CHIMIA VIEII

1. Obiectul si
importanta
biochimiei

Scopul principal al
BIOCHIMIEI este sa
determine cum
interactioneaza grupele
de molecule nevii din
materia vie (organsimele
vii) pentru a constitui,
mentine si perpetua
starea vie.

Care sunt corelatiile dintre structura

structura chimica
chimica a
a
Care
sunt
corelatiile
dintre
organismelor si
si functia
functia biologica?
biologica?
organismelor

5.

Etc.
Etc.
extrage materia
materia vie
vie energie
energie din
din
Cum poate extrage
Cum
poate
mediul nconjurator?
nconjurator?
mediul

4.

1.

Care este
este compozitia
compozitia organismelor
organismelor vii
vii (ex:
(ex:
Care
structura chimica a
a principalelor
principalelor componente
componente
structura
chimica
din materia
materia vie)?
vie)?
din

2.

Cum se
se asambleaza
asambleaza componentele
componentele simple
simple
Cum
pentru a forma structuri supramoleculare
pentru
a
forma
structuri
supramoleculare
organizate (ex:
(ex: celule,
celule, esuturi,
esuturi, organisme)?
organisme)?
organizate

3.

Cum sunt
sunt controlate
controlate i
i reglate
reglate reaciile
reaciile chimice
chimice
Cum
din celulele
celulele vii?
vii?
din

Intrebari la care BIOCHIMIA

poate raspunde:

1. Obiectul si
importanta
biochimiei

2.1. Caracteristici generale

Materia vie:
Format din molecule nevii.
Moleculele nevii izolate si
examinate individual se
supun legilor fizice si chimice
care guverneaza intreaga
materie.
Are proprietai deosebite
care NU caracterizeaza
materia nevie.

2. Materia vie.

2. Materia vie
2.1. Caracteristici generale

BIOCHIMIA studiaz materia vie din 2

perspective:
Organizare
moleculara
Compoziia
chimic a
biomoleculelor
Constituia
biomoleculelor
Asamblarea
biomoleculelor
Corelaiile dintre
biomolecule

Transformari
biochimice
Procese de degradare cu
generare de energie
(CATABOLISM)
Procese de biosinteza cu
consum de energie
(ANABOLISM)

2. Materia vie
2.1. Caracteristici generale

Materia vie

Grad inalt de complexitate si

organizare a diferitelor tipuri de
molecule componente.

Materia nevie

Este format din

amestecuri de compui
simplii, cu organizare
structural redus.

NU poate utiliza
energia din mediul
nconjurtor pentru
meninerea organizrii
sale structurale. Prin
absorbie de energie
extern (cldur sau
lumin), materia nevie
se descompune.

Fiecare parte componenta a unui

organism viu are o functie specifica
(valabila atat la nivel macroscopic, cat si
microscopic).

Organismele vii capteaz i

utilizeaz energia din mediul
nconjurtor pentru:
sinteza de molecule simple pe
care le asambleaz n biomolecule
proprii cu structur complex;
locomoie i transport
intercelular.

2. Materia vie
2.1. Caracteristici generale

Materia vie

Organismele vii sunt sisteme

deschise, care se afl n schimb
permanent de materie, energie
i informaie cu mediul exterior.

Capacitatea de reproducere (de

autoreplicare) n forme identice
(masa, forma, structura interna) de
la o generaie la alta.

Aceasta caracteristica este

chintesena starii vii.

Unitatea de baz a MATERIEI VII

este CELULA.

Materia nevie

NU se poate
reproduce in
forme identice de
la o generatie la
alta.

2. Materia vie
CELULA
Functiile CELULEI:
Componenta CELULEI:
1. Citoplasma
2. Nucleu
3. Membrana celulara

de miscare,
de transport,
metabolice,
de inmultire a celulelor (diviziune
celulara).

Celule eucariote: A. Celula animala. B. Celula vegetala

2. Materia vie
1. Citoplasma
Se gaseste intre membrana
celulara si nucleu.
Alcatuita din:
Citosol (citoplasma
fundamentala)
Organite celulare (citoplasma
structurala)

1.1. Citosolul
Lichid (de consistenta gelatinoasa) situat in interiorul celulei.
Format din organite celulare si diferite incluziuni.
Contine 90% apa si 10% substante organice si anorganice
(Ex: ionii, saruri, glucide, acizi grasi, aminoacizi, nucleotide,
vitamine).
Macromoleculele formeaza solutii coloidale*.
Este format dintr-o retea complexa de macromolecule proteice care
alcatuiesc Citoscheletul.
*Coloid = particule fine dispersate in mediu omogen

2. Materia vie
1.1. Citosolul
Functiile biologice si biochimice ale
CITOSOLULUI:
Citoplasma

Este sediul unor procese metabolice.

Proteinele din citosol:
joac un rol important in procesul de
glicoliza*.
acioneaz ca receptori intracelulari i
formeaza ribozomii (Ribozomii = organite
celulare care realizeaza sinteza proteinelor.
Enzimele din citosol:
transporta si desfac biomoleculele, astfel
nct organitele individuale sa le poata
folosi la nevoie.

Organit
e
Nucle
u
Membran
a
plasmatic
a

Citoscheletul:

menine forma celulei;

Au structuri

particip la realizarea micrilor

celulei. specifice si functioneaza ca
organe de dimensiuni reduse.
Raspund de indeplinirea unor functii
1.2. Organitele celulare
specifice.
Exemple: Reticul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondrii,
Aparatul Golgi, Lizozomi, Vacuole, Centrozom, Plastide,
Neurofibre,
Corpusculii Nissl, Cilii i flagelii etc.
*Glicoliza = proces metabolic de oxidare a monozaharidelor
(Ex:
descompunerea Glucozei in ficat si muschi) cu eliberare treptat de

2. Nucleul

Componenta celulei specializata in

coordonarea si reglarea activitatii
celulare.

Are forma sferica sau ovala (diametru ~

10 m)

In NUCLEU:
au loc reactiile chimice ce stau la
baza proceselor vitale (prin
complecsi de tip protein-enzime).

3. Membrane plasmatica

Constituie invelisul extern al

celulei.
Are rolul de a separa celula de
mediu si de a permite schimbul de
substante.

2. Materia vie.

Functiile nucleului:

Contine ,,informatia genetic

datorata prezentei macromoleculei
de ADN* din compozitia sa.

Prin ,,informatia genetic se

transmit caracterele ereditare de la
o generatie la alta.

Nucleul controleaza metabolismul

celulei si este in stransa corelatie cu
citoplasma.

*ADN-ul deine informaia genetic sub form

codificat i se replic nainte de diviziunea celulei.

2. Materia vie
2.1. Caracteristici generale
In CONCLUZIE
Materia vie
Este caracterizat printr-un flux
triplu:
de materie,
de energie,
de informaie.

Este UNITARA din punct de

vedere material (dei exist ntro mare varietate de forme) la
toate formele de viaa.
Compoziie chimica i
organizare biochimic similara
pentru toate formele de viata.

2.2. Compozitia chimica

2. Materia vie.

Organismele vii sunt formate

din:
Bioelemente
Biomolecule
Compozitia chimica a
organismelor vii este
diferita de cea a mediului
in care traiesc.
Ex: Siliciu - element cu
abunden terestra mare
(28%), NU este prezent n
organismele vii.

2.2. Compozitia chimica

2.2.1. Bioelemente

2. Materia
vie.

Elemente chimice:
O

63% Ca

2%

C
P
19,3%
1,16%
H
K, S, Cl
9,3%
0,2%
N
Na
9,1%
0,11%
Doua categorii
de
Ca,
Mg, Fe,
Bioelemente
comune
Zn, de
Co viata:
etc. <
oricarei forme
0.1%
1. sextetul de metaloizi (~
97% din totalul
bioelementelor):
O, C, H, N, P, S
2. heptetul de metale:

Abundenta O si H n
organismele vii poate fi
corelata cu rolul major al
apei pentru organism
(Ex: corpul uman este
format din ~ 70% H2O).

2. Materia vie.
2.2.1. Bioelemente

Elemente importante ce se regasesc in celulele vii:

Casute rosii: cele mai abundente elemente (sextetul de metaloizi);
Casute mov: ionii esentiali din organism;
Casute albatru inchis: elemente ce se regasesc in cantitati foarte
mici (urme);
Casute albatru deschis: elemente mai putin intalnite.

2.2. Compozitia chimica

2.2.1. Bioelemente

2. Materia vie.

Elementele C, H, O, N sunt foarte

importante pentru materia vie
datorit capacitii lor de a forma:
LEG. COVALENTE si LEG. DE
HIDROGEN.

Stabilitatea leg. C-C si posibilitatea

atomilor de C de a forma legaturi
covalente simple, duble si triple (cu
atomii de O si N) explica varietatea
de compui chimici ntlnii n
materia vie (Tabel).
S element important n
compoziia proteinelor.
P rol esenial n structura acizilor
nucleici, a fosfolipidelor i n
metabolism.
Ca, Fe, Zn, Co etc. rol esenial n

Capacitatea atomilor de O i
H de a forma legaturi de
hidrogen permite crearea
unor structuri moleculare
tridimensionale, cu funcii
biologice importante
(Ex: Proteine, Acizi nucleici
etc.).

2.2. Compozitia chimica

2. Materia vie.
Structuri generale ale unor
compusi prezenti n materia
vie:
a.
b.
c.

Compusi organici,
Grupari functionale,
Legaturi uzuale in
biochimie.

R = grupare alchil, CH3

(CH2)n
*In
majoritatea
mediilor
biologice:

Acizii carboxilici exista sub

forma de anioni carboxilat:

Aminele exista sub forma de

ioni de amoniu:

2. Materia vie.

2.2. Compozitia chimica

Macrobioelemente O,C,H,N,P,S(sextetdemetaloizi)
(plastice):
Na+,K+,Ca2+,
Mg2+,Fe2+,Cl

Microbioelemente/ Zn2+,Mn2+,Cu2+,I-,Co2+
BIOELEMENTE Oligobioelemente:

(functiede
UltramicrobioSr2+,Ag+,Ba2+
abundentalor elemente:
naturala)
(cantit.f.mici)

Apa
COMPOZIIA

CHIMIC

BIOMOLECULE

Organice:

Anorganice:

Saruriminerale:
fosfai,bicarbonai,sulfai,cloruri

- cu rol plastic i energetic:

Glucide,Proteine,Lipide

- cu rol catalitic:
Enzime
- cu rol informaional:
Acizinucleici
- cu rol de reglare:
Vitamine,Hormoni

2.2. Compozitia chimica

2. Materia vie.

2.2.2. BIOMOLECULE
Ansambluri de molecule organice
care asigura organizarea
biochimica structurala i
funcionala specifica organismelor
vii.
COMPUII ORGANICI existeni
n materia vie sunt foarte
variai i de o complexitate
deosebit de mare.
Observatie: Intr-o CELULA din
organismele vii se gasesc
simultan foarte multe tipuri de
BIOMOLECULE.

2. Materia vie.
2.2. Compozitia chimica
2.2.2. BIOMOLECULE

In organismul uman se gasesc ~10

000 de tipuri diferite de proteine si
>100 000 de molecule.

Exemplu: Bacteria Escherichia coli

contine ~3 000 de tipuri diferite de
proteine si 1000 de tipuri de acizi
nucleici.
Escherichia coli

In organismele vii, se cunoate existenta a ~1012 tipuri de

proteine i ~1010 tipuri de acizi nucleici, dar sunt cunoscute
structurile pentru numai ~106 tipuri.

Se cunoaste structura exacta a unei proportii neansemnate

din totalul moleculelor organice existente in materia vie.

2. Materia vie.
2.2. Compozitia chimica
2.2.2. BIOMOLECULE
Imensa diversitate de MOLECULE
ORGANICE din organsimele vii se
reduce in cele din urma la o simplitate
surprinzatoare:

In PROTEINE se gasesc numai 20 de

tipuri de Aminoacizi diferiti, dar ei
sunt aranjati in secvente variate,
formand astfel o gama foarte larga
de tipuri de proteine;

In ACIZII NUCLEICI se gsesc numai

8 Mononucleotide (componente ale
acizilor nucleici ADN si ARN),
identice pentru toate speciile;

In POLIZAHARIDE sunt ~ 8
Monozaharide.

2.2. Compozitia chimica

2. Materia vie.

2.2.2. BIOMOLECULE
MOLECULE SIMPLE dintr-un
organism viu prezinta cateva
trasaturi caracteristice:
- fiecare indeplineste mai multe
functii biologice in celula,
- sunt extrem de adaptabile,
- joaca mai multe roluri:
Exemple:
Aminoacizii pot fi:
unitati constituente ale proteinelor,
precursori ai hormonilor, alcaloizilor, porfirinelor, pigmentilor
etc.;
Nucleotidele sunt:
componente ale acizilor nucleici, dar si
molecule ce pot stoca energie chimica.

2. Materia vie.
2.2. Compozitia chimica
2.2.2. BIOMOLECULE
BIOMOLECULELE organismelor vii sunt
organizate intr-o ierarhie de o
complexitate moleculara progresiva
(Figura).

Toate biomoleculele deriva din

precursori foarte simpli, cu masa
moleculara mica, obtinuti din mediu
(ex: CO2, H2O, NH3).

Precursorii simpli sunt transformati de

catre materia vie in compusi organici cu
masa moleculara mai mare (Biomolecule
de baza sau Unitati constituente),

Biomolecule de baza se asambleaza

formand MACROMOLECULE cu funcii
specifice.

Macromoleculele diferitelor clase se

asociaza intre ele formand sisteme
supramoleculare:
Lipoproteine (complecsi ai lipidelor
cu proteine);

Ierarhia organizarii
moleculare a
biomoleculelor
Organite

Complecsi supramoleculari
(M = 106 109)
MACROMOLECULE
(M = 103 109)
BIOMOLECULE de baza
(M = 100 350)
Intermediari metabolici
(M = 50 250)
Precursori din mediu
(M = 18 44)

2. Materia vie.

Celula
Nucleu
Mitocondrie
Cloroplaste
Corpusculi Golgi
Ribozomi
Complexe
enzimatice
Sisteme contractile
Acizi nucleici
Microtubuli
Proteine
Polizaharide
Lipide (Obs.
considerate
Nucleotide
arbitrar drept macromolecule)
Aminoacizi
Mono- si
oligozaharide
Acizi grasi
Piruvat
Gliceroli
Citrat
Maleat
3 fosfatul
gliceraldehidei Dioxid de carbon
Apa
Amoniac
Azot

2. Materia vie.
Tipuri de legaturi in biomolecule

Biomoleculele de baza se leaga intre ele prin legaturi covalente formand

macromoleculele proprii celulei, cu mase moleculare relativ mari (Figura).

In complecsii supramoleculari, macromoleculele componente NU sunt legate

covalent intre ele.
Exemplu: Acizii nucleici si proteinele din Ribozomi sunt unite prin:
forte slabe noncovalente,
interactii hidrofobe,
forte van der Waals.
Nivel 4 (Celula si
organitele
celulare)

Nivel 3
(Complecsi
supramoleculari
)

Cromozomi

Nivel 2
(Macromolecule)

Nivel 1
(Unitati
monomere)

AD
N

Nucleodide

Aminoacizi

Prot
eina
Membrana
plasmatica

Perete celular

Celuloz
a

Glucide

2. Materia vie.
Functiile biologice ale
BIOMOLECULELOR

PROTEINELE (Cursuri 2, 3, 4) sunt in toate celulele produsii si efectorii

directi ai actiunii genelor.
servesc ca elemente structurale;
au activitate catalitica specifica si functioneaza ca enzime,

ENZIME (Cursuri 5, 6):

Catalizatorii reactiilor biologice;
Permit desfasurarea reactiilor chimice necesare multiplicarii celulare.

LIPIDELE (Cursuri 7, 8) au acelasi rol in toate celulele:

sunt componentii structurali principali ai membranelor celulare;
servesc ca forma de depozitare a materialului bogat energetic.

CARBOHIDRATII (Cursuri 9, 10, 11) au doua functii importante in toate

celulele:
servesc ca forme de depozitare a materialului care furnizeaza energia
necesara activitatii celulei (Ex: amidonul);
elemente structurale extracelulare (Ex: celuloza).

ACIZII NUCLEICI (Curs 12) servesc pretutindeni la depozitarea si

transmiterea informatiei genetice.

2. Materia vie.
Functiile biologice ale
BIOMOLECULELOR
Exista o diferenta fundamentala intre acizii nucleici si
proteine pe de o parte si intre polizaharide si lipide pe de
alta:
Acizii nucleici si proteinele sunt macromolecule
informationale. Fiecare molecula de acid nucleic contine 4 sau
> tipuri de nucleotide aranjate intr-o secventa specifica,
continand informatia.
In mod asemanator, fiecare molecula de proteina contine o
secventa specifica bogata in informatie, de ~ 20 AA diferiti;
Polizaharidele si lipidele NU au o functie purtatoare de
informatie.
Polizaharidele sunt formate fie din unitati constituente identice
(ex: amidonul, un polimer al glucozei), fie din unitati constituiente
care alterneaza in mod regulat.

3. Logica moleculara a starii vii

(optional)

Logica moleculara a starii vii cuprinde principii

comune care definesc MATERIA VIE si capacitatea
ei de a evolua structural i funcional:

1. Exist o simplitate deosebit n organizarea molecular a celulei.

2. Toate organismele vii au o origine comuna.
In toate organismele vii sunt prezente aceleai biomolecule: proteine,
glucide, lipide, etc.
3. Identitatea fiecarei specii este pastrata prin existena unor seturi
caracteristice de acizi nucleici i proteine.
4. Se respect principiul economiei moleculare a organismelor vii.
5. Organismele vii i creeaz i i menin ordinea lor pe seama
mediului nconjurtor, n care introduc dezordinea i ntmplarea.
Organismele vii respect principiu I al termodinamicii: Energia nu poate fi
creat, nici distrus, ci numai transformat dintr-o form n alta .

3. Logica moleculara a starii vii

(optional)

Principiile logicii moleculare a starii vii

6. Celulele vii funcioneaz ca maini chimice izoterme.

Energia absorbita de celula este transformata n energie chimica si
stocata n adenozintrifosfat (ATP)
7. Specificitatea reaciilor chimice din celule este explicat prin
complementaritatea structural a moleculelor care
interacioneaz.
8. Secvenele de reacii enzimatice consecutive dau posibilitatea
transferului de energie chimic de la procesele productoare la
cele consumatoare de energie.
9. Celulele sunt capabile s-i regleze reaciile metabolice i
biosinteza propriilor enzime cu maximum de eficien i
economie.

3. Logica moleculara a starii vii

(optional)

Principiile logicii moleculare a starii vii

10. Informaia genetic este codificat n ADN la nivel submolecular,

pe baza complementaritii structurale a bazelor purinice i pirimidinice din
mononucleotidele componente.
11. Informaia unidimensional a ADN este transmis la proteine
unidimensional i apoi catena polipeptidic adopt o configuraie
tridimensional, capabil s ndeplineasc o anumit funcie
biologic.
IN CONCLUZIE .
Celula vie este un sistem deschis de molecule organice, izoterm, capabil de
autoasamblare, autoreglare i autoreplicare, care funcioneaz dup principiul
economiei maxime de materie i energie.