Biofizica

Curs 4
Fluide reale. Viscozitatea lichidelor
Curgerea fluidelor = deplasarea straturilor de
molecule unele fata de altele.
Forele de frecare intern din interiorul unui fluid se
numesc fore de viscozitate.
sunt orientate tangenial la suprafaa straturilor vecine i n
sens opus vitezei stratului respectiv.
Fluide reale. Vascozitatea lichidelor
Pentru curgerea laminar expresia forei
de vascozitate F este dat de legea lui Newton:



q - coeficient de viscozitate dinamic,
S suprafaa comun de contact a dou stri vecine,
- - variaia vitezei pe unitatea de lungime.

= 1 Poiseuille (1P)

y
v
S F
A
A
= q
y
v
A
A
2
m
s N
SI

= q
Fluide reale. Vascozitatea lichidelor
Clasificarea lichidelor reale
Lichide newtoniene - perfect vascoase sau lichide cu
vascozitate normal (respecta legea lui Newton)
q depinde de natura lichidului i de temperatur (scade
odat cu creterea temperaturii).
Dac T este constant q nu depinde de gradientul vitezei i
este considerat constant pentru un lichid.
Ex: soluiile coloidale de concentraii mici, apa, uleiurile
minerale pure i alte lichide larg utilizate n tehnic.
Fluide reale. Viscozitatea lichidelor
Clasificarea lichidelor reale
Lichide ne-newtoniene - Lichidele pentru care
fora de vascozitate crete/scade mult mai
repede dect gradientul vitezei.
q nu mai este constant, depinde de gradientul
vitezei la o anumit temperatur T.
Sangele, numeroase lichide funcionale, ndeosebi
cele sintetice conin aditivi cu greuti moleculare
mari, care confer un caracter nenewtonian
comportrii viscoase.
Vascozitatea sngelui
Vascozitatea sngelui la temperatura de 37 C este de
aproximativ 4 ori mai mare dect cea a apei, sngele
fiind un lichid nenewtonian, pseudoplastic:
fora de vascozitate scade mult mai repede dect gradientul
vitezei,
q scade odata cu cresterea gradientului vitezei la o anumit
temperatur T.
Sngele nu constituie o faz omogen, ci un sistem
dispers heterogen, adic o suspensie de elemente
figurate (celule) n plasm (soluie apoas de electrolii,
neelectrolii i macromolecule).
Coeficientul de vscozitate relativ al sngelui
crete considerabil n poliglobulie,
hipertesiune, asfixie (prin creterea
concentraiei de CO2), etc.
Creterea concentraiei de CO2 n snge
determin umflarea celulelor sanguine, ceea
ce are ca rezultat creterea vscozitii
sngelui. Rezulta c sngele venos este mai
vscos dect cel arterial.
(arterial)
Presiunea sistolic si tensiunea
distolica
Tensiunea (presiunea) arteriala se masoara in
milimetrii coloana de mercur (mm Hg) si se
inregistreaza sub forma a doua numere tensiunea
sistolica si tensiunea distolica
Presiunea sistolic reprezint presiunea maxim
exercitata de sange asupra peretilor arteriali care
este dezvoltat cnd inima se contracta (sistola) si
pompeaz un volum de snge n aort.
Presiunea sistolic si tensiunea
distolica
n timpul relaxrii muchiului cardiac sngele din
aort este forat s treaca prin sistemul vascular
ramificat. Pe msur ce volumul sngelui din aort
scade, presiunea sngelui se micoreaz atingnd o
valoare minim.
Presiunea exercitata de sange asupra peretilor
arteriali cand inima se relaxeaza intre doua contractii
(diastola)este numit presiune diastolic.
Dispozitiv pentru
masurarea
presiunii arteriale
Manson
Masurarea presiunii arteriale
Metoda Indirecta Clasica:
Bratul este infasurat cu un manson; se pompeaza
aer in manson pana la o valoare care produce
comprimarea vaselor de sange pana la oprirea
completa a fluxului sanguin in brat, dupa care se
desface incet valva.
Cu ajutorul stetoscopului se asculta zgomotul produs
de curgerea sangelui prin vase.
Masurarea presiunii arteriale
Metoda Indirecta Clasica:
Se inregistreaza valoarea la care incepe sa se auda
primul sunet de puls in stetoscop = presiunea
sistolica.
In momentul in care in stetoscop nu se mai aude
sunetul pulsului, se inregistreaza presiunea
diastolic.

Masurarea presiunii arteriale
Metoda Indirecta Digitala:
Aparatele digitale folosesc componente electronice
pentru determinarea tensiunii.
Presiunea arteriala inregistrata de aparat apare
afisata pe ecran cu cristale lichide sau e anuntata
prin semnale sonore, fara a se folosi niciun
stetoscop.
Masurarea presiunii arteriale
Metoda Indirecta Digitala:
Acestea folosesc un motoras electric si o pompa
integrata care umfla mansonul pana la o anumita
presiune, care este eliberata treptat prin control
electronic.
Aparatele detecteaza micro-vibratiile sau oscilatiile
peretiilor vaselor de sange ce sunt transformate in
semnale electrice interpretate de aparat.
Presiunea hidrostatic
Presiunea hidrostatica din sistemul circulator
sanguin al omului, nu poate fi neglijata in
pozitia ortostatica ( verticala ) din cauza
diferentelor importante de nivel intre partile
corpului. Aceasta face ca presiunea arteriala
sa varieze de la 51 mmHg la nivelul capului la
183 mmHg la nivelul talpii piciorului.
Elemente de electricitate
Campul electric este o forma de existenta a materiei din
jurul corpurilor incarcate cu sarcina electrica Q.

Sarcina electrica a unui corp este data de numarul de
electroni din atomii substantei:


e n q =
Sarcina Electrica in Atom
Atom:
Nucleu (mic, masiv, are sarcina
electrica pozitiva )
Norul de electroni de pe ultimul strat
(mare, densitate foarte mica, are
sarcina electrica negativa)

Atomul este neutru din punct de vedere
electric.

Daca un atom pierde un numar n de
electroni acesta devine ion pozitiv cu
sarcina q = ne.
Daca un atom primeste un numar n de
electroni acesta devine ion negativ cu
sarcina q = -ne.
Elemente de electricitate
Intensitatea cmpului electric intr-un punct aflat la
distanta r si care actioneaza asupra unui corp cu sarcina
electrica q este:


F este forta electrica cu care campul electric actioneaza
asupra lui q.
, reprezint permitivitatea electric absolut a
mediului,
este permitivitatea electric relativaa mediului
este permitivitatea electric a vidului
2
4 r
Q
E

=
tc
) / ( m V
r
c c c
0
=
0
c
r
c
q
F
E =
Liniile de camp
Campul electric poate fi reprezentat cu ajutorul liniilor de camp = linii
imaginare la care vectorul intensitate camp electric este tangent.
E
Liniile de camp
Forta de interactiune electrostatica
dintre doua sarcini electrice
La baza tuturor interaciunilor electrostatice st legea lui Coulomb care
exprim fora F cu care interacioneaz dou particule avnd sarcinile
electrice q i Q, aflate la distana d ntr-un mediu cu permitivitatea
electric c:

(N)
r
r
r
Q q
F
r
Q q
F
2 2
4
1
,
4
1
- =

- =
tc tc
Fortele Electrice in Biologia Moleculara :
Structura ADN si Replicarea
Bazele nucleotide A-T si G-C
se atrag reciproc prin
intermediul fortelor de atractie
electrostatica.
Elemente de electricitate
Potentialul electric al campului electric generat de Q
la distanta r :

(V)

Intre doua puncte din spatiu cu potentiale diferite
apare o diferenta de potentiale = tensiune electrica
AV = U care determina deplasarea sarcinilor electrice
printr-un mediu conductor.




Elemente de electricitate
Circuit electric

Tensiunea electric (diferenta de potential) ntre dou
puncte ntr-un circuit este definit ca fiind egala cu
energia (W) consumata sub forma de lucrul mecanic L
necesar pentru deplasarea unitii de sarcin pe
distanta .



d E
q
d F
q
L
U =

= =

d
qU W L
d
U
E
= =
=
Elemente de electricitate
Circuit electric

Curentul electric reprezinta miscarea ordonata a
purtatorilor de sarcina electrica printr-un mediu
conductor sub actiunea unei diferente de potential.
Purtatori de sarcina electrica:
electroni
ioni
Elemente de electricitate
Circuit electric

Curentul electric este de doua tipuri:
Curent electric continuu, reprezinta miscarea ordonata a
purtatorilor de sarcina electrica in acelasi sens printr-un
mediu conductor sub actiunea unei tensiuni electrice
continue.
Curent electric alternativ, reprezinta miscarea de oscilatie a
purtatorilor de sarcina electrica printr-un mediu conductor
sub actiunea unei tensiuni electrice alternative.




Elemente de electricitate
Circuit electric
Intensitatea curentului electric reprezinta sarcina
electrica transportata in unitatea de timp:

(A)
Sarcina electrica este egala cu un numar intreg de
sarcini electrice elementare (sarcina electrica a
electronului).







t
q
I
A
A
=
e n q =
Elemente de electricitate
Circuit electric
Legea lui Ohm pentru un circuit simplu:


Unde R este rezistenta electrica a unui corp si
reprezinta capacitatea de a se opune la trecerea
curentului electric prin el.


este rezistivitatea electrica a materialului,
l si S sunt dimensiunile corpului




R
U
I =
S
l
R =
) (O
Elemente de electricitate
Circuit electric
Energia dezvoltata de curentul electric este egala cu
lucrul mecanic efectuat pentru miscarea sarcinii
electrice:
(Ws)

Puterea electrica este egala cu lucrul mecanic
util efectuat in unitatea de timp:
(W)


t I R t I U q U W A = A = A =
2
t
L
P
A
=
Clasificare substantelor
D.p.d.v. al proprietilor conductoare, substanele se
clasific in urmtoarele categorii :
Conductori (datorita deplasarii electronilor de valenta sau
a ionilor din solutii),
Izolatori (dielectrici) (exista sarcini electrice legate care se
pot doar orienta sub actiunea unui camp electric),
semiconductori (conductia datorata deplasarii electronilor
si golurilor legaturi covalente nesatisfacute).
Conductia electrica prin conductori este realizata datorita
deplasarii electronilor de valenta sau a ionilor din solutii.
Conductorii
Metale
Conductorii
Dac un metal este ncrcat electric, sarcinile
electrice se distribuie rapid pe suprafaa metalului i
ating o stare de echilibru.
Intensitatea cmpului electric n interiorul metalului
este nul iar potenialul electric este constant i egal
cu cel de pe suprafaa metalului.
n acest fel, suprafaa metalului este echipotenial
iar vectorul intensitate cmp electric este orientat
pe direcia normal la suprafa.
Dielectricii sunt substante neconductoare din punct
de vedere electric (majoritatea substantelor).
exista sarcini electrice legate care se pot
doar orienta sub actiunea unui camp electric
generand o separare (orientare) a acestora.
Apar dipoli indusi de prezenta unui camp electric
de intensitate
E
Semiconductori
Condutie electrica datorata :
electronilor si
golurilor (legaturi chimice libere)
Electroliza
Electroliii = substante ionice dizolvate intr-un solvent

Electroliza reprezinta disociaia electroliilor datorita
trecerii curentului electric;

la suprafata electrozilor se produc reactii chimice:
Cationii: se orienteaz ctre catod (electrodul negativ )
Anionii: se orienteaz ctre anod (electrodul pozitiv )
Electroliza
Legea electrolizei: masa de substan depus la
electrozi este data de:

m = k I t - legea lui Faraday

Substana depus la electrozi:
precipit,
se depune pe electrozi sau
se degaja (gaz).
Oxidarea ionilor sau a moleculelor neutre se
petrece la anod (pozitiv),
Anod: oxidare

Reducerea lor se petrece la catod (negativ).
Catod: reducere

Electroliza apei (cu electrozi de platina) reprezinta
o sursa de hidrogen:
+ +
+ e Fe Fe
3 2

+
4
6
3
6
) ( ) ( CN Fe e CN Fe
) ( 2 ) ( 2 ) ( 2
2 2
g g l
O H O H +
Reactii de reducere-oxidare
Redox
Fenomene electrocinetice
Electroforeza, este fenomenul de migrare a unor
particule ncrcate cu sarcin electric n cmp
electric generat de doi electrozi conectai la o surs
de tensiune continu.
Dac migrarea se face spre catod, apare
catelectroforeza, iar dac migrarea se face spre anod,
apare anelectroforeza.
Migrarea se poate realiza pe suport de hartie, pe gel
sau intr-un tub capilar.
Fenomene electrocinetice
Efectul de sedimentare (Dorn) const n
apariia unei tensiuni electrice, Us, ntre dou
puncte ale unui electrolit ntre care are loc
sedimentarea unor particule ncrcate electric
(datorita gravitatiei sau centrifugarii).

Fenomene electrocinetice
Electroosmoza, const n deplasarea unei faze
electrolitice lichide polare printr-o o faz solid
(material poros), n prezena unui cmp electric.

Efectul de curgere (Quincke) const n apariia unei
diferene de potenial de o parte i de alta a unui
material poros, prin care curge sub presiune o soluie
electrolitic. (Ex. presarea mecanic a apei printr-o
diagram poroas).