Sunteți pe pagina 1din 7

Vântu Elena-Delia

LTO ‘Cuvioasa Parascheva’ Agapia


Clasa a VIII-a
Referat- Curentul electric
● Electrizarea:
Electrizarea este fenomenul prin care un corp trece din
stare neutră în stare de electrizare.

Un atom este alcătuit din nucleu şi unul sau mai mulţi


electroni aflaţi în mişcare în jurul nucleului. Atomul, având
sarcina electrică zero, este neutru din punct de vedere electric.

Prin frecarea unui corp cu alt corp cele două corpuri se


electrizează, unul pozitiv şi celălalt negativ. Un corp electrizat
pozitiv are deficit de electroni (numărul protonilor este mai
mare decât al electronilor). Un corp electrizat negativ are exces
de electroni. Două corpuri electrizate care au sarcini de acelaşi
semn se resping.

Prin contactul unui corp neutru cu unul electrizat acesta se


electrizează cu sarcină de acelaşi semn ca şi cel electrizat. Un
conductor neutru aflat în apropierea unui corp electrizat se
electrizează prin influenţă la un capăt pozitiv şi la celălalt
negativ. Capătul aflat în apropierea corpului electrizat are
sarcină de semn opus sarcinii electrice a corpului. La corpurile
izolatoare electrizarea se manifestă local, numai în zona
electrizată. La corpurile conductoare electrizarea se manifestă
pe toată suprafaţa corpului.

● Legea lui Coulomb:

Legea lui Coulomb, este o lege experimentală, publicată în 1785


de fizicianul francez Charles Augustin de Coulomb, și care se
referă la forța de interacțiune dintre două particule punctiforme
încărcate cu sarcini electrice și aflate în repaus.
Legea stabilește că valoarea numerică a forței
electrostatice, de atracție sau de respingere, dintre două sarcini
electrice punctiforme este direct proporțională cu produsul
valorilor numerice ale celor două sarcini electrice și invers
proporțională cu pătratul distanței dintre sarcini.

● Circuite electrice:

Un circuit electric este o rețea electrică cu contur închis ce


include componente electrice prin care poate trece (cu dus și
întors) curentul electric. Principial, o rețea electrică este o
conexiune dintre două sau mai multe componente și poate fi și
deschisă, nu neapărat un circuit închis.

Rețelele electrice, care se compun din surse de tensiune


sau de curent, elemente liniare (rezistori, capacități -
condensatori, inductori) și elemente liniar distribuite (linii de
transmisie a energiei), pot fi analizate prin metode algebrice
pentru determinarea răspunsului în DC (curent continuu), în
AC (curent alternativ), sau și în regim tranzitoriu. Aceste rețele
sunt numite rețele electrice analogice (liniare).

O rețea care în plus conține și componente electronice


active se numește circuit (rețea) electronic. Aceste rețele pot fi
liniare, neliniare (digitale) sau combinate, și necesită un design
și o analiză mai complexă. În zilele noastre circuitele electrice și
electronice au atins un grad extrem de complexitate, cât și de
miniaturizare.
● Intensitatea curentului electric:

Intensitatea curentului electric, desemnată uneori în


limbajul curent prin anglicismul "amperaj", sau numită eliptic
curent electric, este o mărime fizică scalară ce caracterizează
global curentul electric. Se definește ca măsurând sarcina
electrică ce traversează secțiunea unui conductor în unitatea de
timp, sau debitul sarcinii electrice printr-o suprafață dată, de
obicei aceasta fiind secțiunea transversală a unui fir conductor:
I=q/t
(Unde I este intensitatea curentului, q este sarcina electrica
și t timpul.) sau, în funcție de Legea lui Ohm pentru o
porțiune de circuit:
I=U/R
(U este tensiunea electrică, R este rezisțenta electrica.)

Intensitatea curentului electric este o mărime fizică


fundamentală a Sistemului Internațional.

În Sistemul Internațional, intensitatea curentului electric


se măsoară în amperi, o unitate de bază a Sistemului
Internațional, al cărei simbol este A.

Un amper corespunde unui debit de sarcină electrică de un


coulomb pe secundă.

Amperul este definit ca fiind intensitatea unui curent


constant care, menținut în două conductoare paralele, rectilinii,
de lungime infinită, de secțiune transversală circulară
neglijabilă și plasate la o distanță de 1 metru unul de celălalt, în
vid, produce între aceste conductoare o forță egală cu 2·10-7 N
pe unitatea de lungime (metru)[1].

Conform primei teoreme a lui Kirchhoff, în fiecare nod al


unui circuit electric, suma algebrică a intensităților curenților
care intră în acel nod este zero. Drept convenție de semn, se
consideră că intensitățile curenților sunt pozitive dacă aceștia
intră în nod și negative dacă ies din nod.

Dacă secțiunea transversală a conductorului nu poate fi


considerată neglijabil de mică și este necesar să se descrie
repartiția curentului electric pe suprafața secțiunii, atunci
curgerea curentului electric se caracterizează printr-o altă
mărime fizică, densitatea de curent.
Intensitatea curentului electric se măsoară cu ajutorul unui
ampermetru, care trebuie conectat în circuit în serie.

● Rezistenta electrica:

Tensiunea face ca electronii să se miște, în timp ce rezistența


electrică limitează intensitatea curentului respectiv. Rezistența
electrică, numită și rezistență, se exprimă în ohmi (Ω).

● Legea lui Ohm:

Legea lui Ohm sau legea conducției electrice, stabilește


legătura între intensitatea curentului electric (I) dintr-un circuit
electric, tensiunea electrică (U) aplicată și rezistența electrică
(R) din circuit.
Legea lui Ohm se poate aplica și unei porțiuni de circuit.
● Teoremele lui Kirchhoff:

Teorema I
Suma algebrică a intensităților curenților care se întâlnesc
într-un nod de circuit este nulă“.

unde intensitățile Ik pot fi pozitive sau negative, în funcție de


modul în care trece curentul prin nod (intră în nod sau iese din
nod).
O altă modalitate de enunțare a primei teoreme a lui Kirchhoff:
“Suma algebrică a intensităților curenților care intră într-un
nod de circuit este egală cu suma intensităților curenților care
ies din nodul de rețea“.
Pentru n = nr. noduri, se scriu (n-1) ecuații cu prima teoremă a
lui Kirchhoff, aplicată nodurilor de rețea.
De exemplu pentru nodul A aplicăm Teorema I a lui Kirchhoff:
I1 + I2 + I4 = I3 + I5
Teorema II
Suma algebrică a tensiunilor electromotoare dintr-un ochi de
rețea este egală cu suma algebrică a tensiunilor de pe fiecare
latură din acel ochi de circuit“.

unde termenii sumelor pot fi pozitivi sau negativi, în funcție de


sensul tensiunii sau al intensității în raport cu sensul ales
arbitrar pentru ochiul considerat.
Pentru m = nr. ochiuri simple, se scriu m ecuații cu a doua
teoremă a lui Kirchhoff.

S-ar putea să vă placă și