Clasa a VIII-a Referat- Curentul electric ● Electrizarea: Electrizarea este fenomenul prin care un corp trece din stare neutră în stare de electrizare.
Un atom este alcătuit din nucleu şi unul sau mai mulţi
electroni aflaţi în mişcare în jurul nucleului. Atomul, având sarcina electrică zero, este neutru din punct de vedere electric.
Prin frecarea unui corp cu alt corp cele două corpuri se
electrizează, unul pozitiv şi celălalt negativ. Un corp electrizat pozitiv are deficit de electroni (numărul protonilor este mai mare decât al electronilor). Un corp electrizat negativ are exces de electroni. Două corpuri electrizate care au sarcini de acelaşi semn se resping.
Prin contactul unui corp neutru cu unul electrizat acesta se
electrizează cu sarcină de acelaşi semn ca şi cel electrizat. Un conductor neutru aflat în apropierea unui corp electrizat se electrizează prin influenţă la un capăt pozitiv şi la celălalt negativ. Capătul aflat în apropierea corpului electrizat are sarcină de semn opus sarcinii electrice a corpului. La corpurile izolatoare electrizarea se manifestă local, numai în zona electrizată. La corpurile conductoare electrizarea se manifestă pe toată suprafaţa corpului.
● Legea lui Coulomb:
Legea lui Coulomb, este o lege experimentală, publicată în 1785
de fizicianul francez Charles Augustin de Coulomb, și care se referă la forța de interacțiune dintre două particule punctiforme încărcate cu sarcini electrice și aflate în repaus. Legea stabilește că valoarea numerică a forței electrostatice, de atracție sau de respingere, dintre două sarcini electrice punctiforme este direct proporțională cu produsul valorilor numerice ale celor două sarcini electrice și invers proporțională cu pătratul distanței dintre sarcini.
● Circuite electrice:
Un circuit electric este o rețea electrică cu contur închis ce
include componente electrice prin care poate trece (cu dus și întors) curentul electric. Principial, o rețea electrică este o conexiune dintre două sau mai multe componente și poate fi și deschisă, nu neapărat un circuit închis.
Rețelele electrice, care se compun din surse de tensiune
sau de curent, elemente liniare (rezistori, capacități - condensatori, inductori) și elemente liniar distribuite (linii de transmisie a energiei), pot fi analizate prin metode algebrice pentru determinarea răspunsului în DC (curent continuu), în AC (curent alternativ), sau și în regim tranzitoriu. Aceste rețele sunt numite rețele electrice analogice (liniare).
O rețea care în plus conține și componente electronice
active se numește circuit (rețea) electronic. Aceste rețele pot fi liniare, neliniare (digitale) sau combinate, și necesită un design și o analiză mai complexă. În zilele noastre circuitele electrice și electronice au atins un grad extrem de complexitate, cât și de miniaturizare. ● Intensitatea curentului electric:
Intensitatea curentului electric, desemnată uneori în
limbajul curent prin anglicismul "amperaj", sau numită eliptic curent electric, este o mărime fizică scalară ce caracterizează global curentul electric. Se definește ca măsurând sarcina electrică ce traversează secțiunea unui conductor în unitatea de timp, sau debitul sarcinii electrice printr-o suprafață dată, de obicei aceasta fiind secțiunea transversală a unui fir conductor: I=q/t (Unde I este intensitatea curentului, q este sarcina electrica și t timpul.) sau, în funcție de Legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit: I=U/R (U este tensiunea electrică, R este rezisțenta electrica.)
Intensitatea curentului electric este o mărime fizică
fundamentală a Sistemului Internațional.
În Sistemul Internațional, intensitatea curentului electric
se măsoară în amperi, o unitate de bază a Sistemului Internațional, al cărei simbol este A.
Un amper corespunde unui debit de sarcină electrică de un
coulomb pe secundă.
Amperul este definit ca fiind intensitatea unui curent
constant care, menținut în două conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinită, de secțiune transversală circulară neglijabilă și plasate la o distanță de 1 metru unul de celălalt, în vid, produce între aceste conductoare o forță egală cu 2·10-7 N pe unitatea de lungime (metru)[1].
Conform primei teoreme a lui Kirchhoff, în fiecare nod al
unui circuit electric, suma algebrică a intensităților curenților care intră în acel nod este zero. Drept convenție de semn, se consideră că intensitățile curenților sunt pozitive dacă aceștia intră în nod și negative dacă ies din nod.
Dacă secțiunea transversală a conductorului nu poate fi
considerată neglijabil de mică și este necesar să se descrie repartiția curentului electric pe suprafața secțiunii, atunci curgerea curentului electric se caracterizează printr-o altă mărime fizică, densitatea de curent. Intensitatea curentului electric se măsoară cu ajutorul unui ampermetru, care trebuie conectat în circuit în serie.
● Rezistenta electrica:
Tensiunea face ca electronii să se miște, în timp ce rezistența
electrică limitează intensitatea curentului respectiv. Rezistența electrică, numită și rezistență, se exprimă în ohmi (Ω).
● Legea lui Ohm:
Legea lui Ohm sau legea conducției electrice, stabilește
legătura între intensitatea curentului electric (I) dintr-un circuit electric, tensiunea electrică (U) aplicată și rezistența electrică (R) din circuit. Legea lui Ohm se poate aplica și unei porțiuni de circuit. ● Teoremele lui Kirchhoff:
Teorema I Suma algebrică a intensităților curenților care se întâlnesc într-un nod de circuit este nulă“.
unde intensitățile Ik pot fi pozitive sau negative, în funcție de
modul în care trece curentul prin nod (intră în nod sau iese din nod). O altă modalitate de enunțare a primei teoreme a lui Kirchhoff: “Suma algebrică a intensităților curenților care intră într-un nod de circuit este egală cu suma intensităților curenților care ies din nodul de rețea“. Pentru n = nr. noduri, se scriu (n-1) ecuații cu prima teoremă a lui Kirchhoff, aplicată nodurilor de rețea. De exemplu pentru nodul A aplicăm Teorema I a lui Kirchhoff: I1 + I2 + I4 = I3 + I5 Teorema II Suma algebrică a tensiunilor electromotoare dintr-un ochi de rețea este egală cu suma algebrică a tensiunilor de pe fiecare latură din acel ochi de circuit“.
unde termenii sumelor pot fi pozitivi sau negativi, în funcție de
sensul tensiunii sau al intensității în raport cu sensul ales arbitrar pentru ochiul considerat. Pentru m = nr. ochiuri simple, se scriu m ecuații cu a doua teoremă a lui Kirchhoff.