Subiecte Fizica 2 2015-2016

1. Sarcina electric. Legea lui Coulomb

Dac trecem prin pr un pieptene din material plastic, vom observa c acesta va atrage cu uurin mici
bucele de hrtie. Punem astfel n eviden, pe cale experimental, existena unui tip de interaciune, denumit
interaciune electrostatic. Sursa interac- iunii electrostatice este sarcina electric
Sarcina electric este un mod de existen i de organizare a materiei, care poate fi evideniat pe cale
experimental.
Interaciunea electrostatic se manifest prin existena unor fore de interaciune ntre corpurile electrizate.
Sarcina electric total a unui sistem fizic izolat de exterior este constant n timp. Aceast proprietate
are importana unui principiu al fizicii, denumit principiul conservrii sarcinii electrice.
Sarcina electric coninut de un corp electrizat este ntotdeauna egal cu un multiplu ntreg al sarcinii electrice
elementare e.
Exist dou tipuri de sarcini electrice, denumite convenional sarcini pozitive sau sarcini negative.
Sarcina electric poate fi msurat, mrimea fizic corespunztoare se numete cantitate de sarcin
electric, are simbolul Q i unitatea de msur coulomb. Coulombul se definete ca fiind cantitatea de electricitate
transportat de un curent electric cu intensitatea de un amper n timp de o secund : 1C = 1A 1s
Sarcina electric elementar are valoarea : e = 1,610-19 C.
Dac se studiaz experimental un sistem format din dou corpuri electrizate, situate la o distan mult mai mare
dect dimensiunile lor geometrice, se obin urm- toarele informaii referitoare la fora de interaciune :
- ea este proporional cu cantitatea de electricitate a fiecruia dintre corpuri
- mrimea forei este invers proporional cu ptratul distanei dintre centrele
corpurilor
- mrimea forei depinde de natura mediului n care sunt plasate corpurile
- fora are direcia dreptei ce unete centrele corpurilor
- fora este de atracie dac sarcinile corpurilor au semne opuse, sau de
respingere n caz contrar
Toate aceste proprieti pot fi reprezentate prin
urmtoarea
relaie matematic :
Constanta de proporionalitate k depinde de natura mediului n care sunt plasate corpurile.
n Sistemul Internaional constanta de proporionalitate are forma :
unde se numete permitivitatea electric absolut a mediului.
Permitivitatea electric se
msoar n F/m (farad pe metru). Permitivitatea electric absolut a vidului are valoarea : o = 8,856 F/m.
Un mod uzual de a exprima permitivitatea electric a unui mediu este acela de a arta de cte ori este
aceasta mai mare dect permitivitatea vidului, conform relaiei: = r o unde r se numete permitivitate electric
relativ a mediului considerat.

2. Potenialul electrostatic
Se numete potenial electric generat de o distribuie de sarcini ntr-un punct din spaiu, mrimea fizic scalar
numeric egal cu energia potenial a sistemului format din distribuia de sarcini i unitatea de sarcin
electric plasat n acel punct :
Potenialul electric se msoar n voli (V) sau joule / coulomb (J/C). Diferena dintre
potenialele a dou puncte este definit ca tensiune electric ntre cele dou puncte, msurat de asemenea n voli.

3.Campul electrostatic
Cmpul electrostatic este un cmp electric caracterizat de mrimi invariabile n timp i nu este nsoit de
transformri de energie, sau altfel spus nu este nsoit de cureni electrici. n acest caz, fenomenele electrice se
produc independent de cele magnetice i ca urmare studiul cmpurilor electrice i magnetice se poate face separat.
Cmpul electrostatic este caracterizat de o mrime fizic vectorial, notat cu , numit intensitatea cmpului
electrostatic i definit prin relaia:
unde este fora de interaciune electrostatic, iar este sarcina de prob. Prin convenie > 0

4.Curentul electric. Rezistenta.Legile circuitelor simple

Curentul electric este definit ca fiind micarea ordonat a purttorilor de sarcin electric. Exist dou mrimi
fizice care caracterizeaz un curent electric:

intensitatea curentului electric, numit adesea simplu tot curent electric, care caracterizeaz global curentul,
referindu-se la cantitatea de sarcin electric ce strbate seciunea considerat n unitatea de timp. Se msoar
n amperi.

densitatea de curent este o mrime vectorial asociat fiecrui punct, intensitatea curentului regsindu-se ca
integral pe ntreaga seciune a conductorului din densitatea de curent. Se msoar n amperi pe metru ptrat.
Putem distinge mai multe tipuri de curent electric : curentul electric de convecie, adic micarea ordonat a
corpurilor macroscopice, ncrcate electric curentul electric de conducie, adic micarea ordonat a sarcinilor
electrice microscopice, libere, din interiorul unei substane conductoare curentul electric de deplasare, adic efectul
reorientrii dipolilor electrici ntrun dielectric supus aciunii cmpului electric fasciculele de particule ncrcate electric
care se deplaseaz n vid.
Rezistena electric este o mrime fizic prin care se exprim proprietatea unui conductor electric de a se
opune trecerii prin el a curentului electric. n electrotehnic, ea este o msur care determin ce valoare de
tensiune este necesar pentru ca un anumit curent electric s treac printr-un circuit (conductor) electric dat. Unitatea
de msura a rezistenei electrice, n SI, esteohm-ul, notat cu .
Pentru un conductor omogen, valoarea rezistenei este :

este rezistivitatea materialului din care este fcut conductorul, msurat n ohm metru;

l este lungimea conductorului, msurat n metri;

S este seciunea transversal a conductorului, msurat n metri ptrai;

ntr-un circuit electric simplu (ochi), valoarea rezistenei lui se calculeaz cu ajutorul legii lui Ohm, fiind egal cu
raportul dintre tensiunea U aplicat la bornele circuitului i intensitatea I a curentului care circul prin circuit.
Legea lui Kirchoff pentru curent: Suma curenilor care intr ntr-un nod este egal cu suma curenilor care ies din
nodul respectiv.
Legea lui Kirchoff pentru tensiune: Suma diferenelor de potenial ntr-o bucl de circuit este zero.

5.Magnetismul
Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifest prin fore de atracie sau respingere ntre corpuri;
forele magnetice i au originea n micarea electronilor sau a altor particule cusarcin electric. Atunci cnd
magnetismul este produs de sarcini electrice libere, de exemplu ncurentul electric, n plasm sau n fluxuri de particule
ncrcate electric, fenomenul se numete electromagnetism.
i electronii aflai n micare orbital n atom produc magnetism; acesta este mai lesne de observat
n magneii permaneni, de exemplu n mineralele naturale precum magnetitul (un oxid de fier, Fe3O4) sau n fier i
unele aliaje ale sale (inclusiv o parte din oeluri) care pot fi magnetizate. Magneii permaneni (materiale care pot fi
magnetizate de un cmp magnetic extern i care au proprietatea de a rmne magnetizate i a emite cmp magnetic
chiar i dup nlturarea cmpului extern ) au cmpuri magnetice persistente cauzate de efectul numit feromagnetism.
Magnetismul se manifest i sub form de lichide magnetice.

6.Inductia electromagnetica
Se numeste inductie electromagnetica fenomenul de generare a unei tensiuni electromotoare ntr-un circuit
strabatut de un flux magnetic variabil n timp . Fenomenul de inductie electromagnetica a fost pus n evidenta
experimental de M. Faraday(1831).
Daca circuitul strabatut de fluxul magnetic variabil este deschis, n el se induce o tensiune electromotoare
numita tensiune indusa . Daca circuitul strabatut de fluxul magnetic variabil este nchis , n el se induce un curent
electric numit curent indus. Generarea curentului indus demonstreaza existenta unui cmp electric indus
S-a demonstrat teoretic si experimental ca n jurul unui cmp magnetic variabil n timp apare un cmp electric cu
linii de cmp nchise.
Legea inductiei electromagnetice (legea lui Faraday)
Tensiunea electromotoare indusa ntr-un circuit este egala cu viteza de variatie a fluxului magnetic prin
suprafata acelui circuit .
= AB cos
- flux magnetic
A- suprafata de arie a spirei

B- inductia cmpului magnetic

cos -unghiul dintre vectorul inductiei B si vectorul n normal la suprafata spirei
e = - /t - tensiunea indusa
Pentru a se obtine flux magnetic variabil se poate modifica aria A , inductia B a cmpului magnetic n care se afla
plasata spira sau unghiul a dintre vectorul B si vectorul n normal la suprafata spirei .
Autoinductia
Este fenomenul de inductie electromagnetica produs ntr-un circuit datorita variatiei intensitatii curentului din
acel circuit . Sensul t.e.m. induse se poate afla cu ajutorul regulii lui Lenz.
Regula lui Lentz
Tensiunea electromotoare indusa si curentul indus au astfel de sens , nct fluxul magnetic produs de curentul
indus sa se opuna fluxului magnetic inductor .

7.Spectrul electromagnetic. Domeniul frecventelor. Clasificare. Domenii (Caracteristici)

Spectrul electromagnetic- reprezint totalitatea radiaiilor electromagnetice existente n univers. Aceste radiaii
au frecvene cuprinse ntre aproximativ 1023 heri i la 0 heri.Culorile fundamentale se gsesc ntre urmtoarele
valori de frecven: Rou: 610 - 700 nm ,Portocaliu: 590 - 610 nm ,Galben: 570 - 590 nm ,Verde: 500 - 570 nm
,Albastru: 450 500,Indigo: 430 - 450 nm ,Violet: 400 - 430 nm ,Ultraviolet: lungime de und ntre 3 i 400 nm.

8.Unda electromagnetic. Caracterizare. Propagare. Reprezentare geometrica

Undele electromagnetice sau radiaia electromagnetic sunt fenomene fizice n general naturale, care
constau dintr-un cmp electric i unul magnetic n acelai spaiu, i care se genereaz reciproc pe msur ce se
propag.
Unda electromagnetic-cltoreste n spatiu . Cei doi vectori reprezentai reprezint vectorul intensitatea a
cmpului electric, respectiv vectorul intensitate a cmpului magneticmagnetic, care sunt perpendiculari unul pe cellalt,
iar ambii sunt perpediculari pe direcia de deplasare a undelor.

interferenta..reflexia.refractiadifractiaabsorbtialongitudionaltransversal..
n funcie de frecvena sau lungimea de und cu care radiaia se repet n timp, respectiv n spaiu, undele
electromagnetice se pot manifesta n diverse forme.
Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n cteva domenii, de la
frecvenele joase spre cele nalte:

radiaiile (undele) radio

microunde
radiaii infraroii,
radiaii luminoase,
radiaii ultraviolete,
radiaii X (Rntgen),
radiaii "" (gamma - liter greac).

9.Viteza luminii in diferite medii. Indicele de refrac ie

Viteza de popagare a luminii reprezint o constant fundamental a tiinei, c=2.9979.108 m/s.Experimental s-a
constatat c viteza luminii n diferite medii este mai mic dect viteza luminii n vid, valoarea sa depinznd de lungimea
de und.Raportul dintre viteza luminii n vid i cea ntr-un mediu oarecare are o valoarea constant la o lungime de
und dat i poart numele de indice de refracie absolut al mediului respectiv, n=c/v .Polistiren-1,49 Glicerina1,473 Apa-1,33

10. Fascicul de lumina. Fasciculul convergent, divergent, cilindric. Defini ii.

Un grup de raze de lumina formeaza un fascicul de lumina. Daca toate razele de lumina se intalnesc intr-un
punct, fasciculul este denumit convergent. Daca toate razele de lumina emerg dintr-un punct, fasciculul este divergent.
Daca razele de lumina sunt paralele intre ele, fasciculul se numeste cilindric.

11.Legile reflexiei. Definiia punctului de incidenta, raza incidenta, unghi incidenta, raza reflectata.
Reprezentare geometrica.
Legile reflexiei--stabilesc comportamentul unei raze de lumina care ajunge la limita de separare dintre doua medii de
propagare diferite, iar o parte din lumina se intoarce in mediul din care a venit.Punctul in care raza luminoasa atinge
suprafata de separare poarta numele de punct de incidenta, in care raza incidenta vine sub un unghi (denumit unghi de
incidenta) cu perpendiculara locului, iar raza intoarsa in mediul din care a venit poarta numele de raza reflectata.

Reflexia se face sub un anumit unghi ce se poate calcula si poarta numele de unghi de reflexie.
Legile reflexiei sunt:1) raza incidenta, normala si raza reflectata se gasesc in acelasi plan; 2) unghiul de reflexie este
egal cu unghiul de incidenta.
12.Reflexia difuza. Comparaie cu reflexia pe o suprafa neted. Reprezentare geometric .
Reflexia razelor pe o sufrafata cu mici denivelari determina imprastierea razelor reflectate in toate directiile (difuzia
luminii). Reflexia difuza permite vederea si fotografierea obiectelor din mediu.

13.Definiia refraciei, unghiului de refracie. Procesul de refracie, explicarea comportrii undei

electromagnetice la trecerea dintr-un mediu optic in altul.
Legile refractiei se refera la comportamentul unei raze de lumina care trece dintr-un mediu omogen si transparent in alt
mediu omogen si transparent, dar cu proprietati optice diferite.Schimbarea de direcie a razei incidente poarta numele
de refracie;Unghiul dintre normala si raza refractata poarta numele de unghi de refractie.
14.Legile fundamentale ale refraciei.
1) raza incidenta, normala si raza refractat se afl in acelai plan; 2) raportul dintre sinusul unghiului de inciden i
sinusul unghiului de refracie, pentru doua medii date, are o valoare constanta: sin(i)/sin(r) = n . 3) indicele de refractie
al unui mediu transparent fata de vid se numeste indice de refractie absolut;4) indicele de refractie al unui mediu n2
fa de un mediu n1 poarta numele de indice de refractie relativ si este egal cu raportul dintre indicii absolulti (n2/n1);5)
indicele de refractie este dependent de lungimea de unda.
15.Reflexia total. Definiia unghiului limit. Exemple. Reprezentri geometrice.
Reflexia total (numit uneori i reflexie intern total) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafaa de
separare dintre dou medii transparente, atunci cnd mediul din care vine lumina are un indice de refracie mai mare
dect n cellalt mediu, iar unghiul de inciden este att de mare nct refracia nu mai poate avea loc. n astfel de
condiii, ntregul fascicul incident este reflectat napoi n mediul din care a venit.
La valoarea i a unghiului de indicenta, raza este reflectata integral in mediul din care a venit. Unghiul i poarta numele
de unghi limita iar fenomenul care se petrece in aceste conditii se numeste reflexie totala. Unghiul limita este
dependent de indicele absolut de refractie al celor doua medii, conform ecuatiei:sin(i) = n2/n1.

Reflexia total este folosit ntr-o serie de aplicaii practice, ca de exemplu transmisia prin fibr optic, elemente
optice din unele binocluri i aparate de fotografiat, dispozitive de citire a amprentelor digitale etc.

16.Legea propagrii rectilinii a luminii.

Principiul propagrii rectilinii a luminii: ntr-un mediu omogen i izotrop lumina se propag n linie dreapt pn la
ntlnirea unui obstacol sau a unui alt mediu.

17.Raza de lumina. Principiul lui Fermat.

Segmentul de dreapta de-a lungul caruia se propaga lumina poarta numele de raza de lumina.In optic, se defineste
raza de lumina cu ajutorul principiului lui Fermat ( principiul timpului cel mai scurt) Drumul parcurs de o raz de lumin
ntre dou puncte este acel drum care poate fi parcurs in timpul cel mai scurt.
18.Influenta dimensiunii obstacolelor asupra propagrii luminii.

19.Definiia interferenei undelor. Condiiile necesare ca dou unde s interfera.

Se nelege fenomenul de compunere a dousau mai multe unde care se ntlnesc ntr-un punct din spaiu, cu
producere de maxime i minime de intensitate luminoas. Condiii necesare ca dou unde s interfere: Undele trebuie
sa aiba aceeai sursa i aceeai frecven,Sursa trebuie sa fie coerenta,Sa se poat aplica principiul superpoziiei .
20.Explicaia fizic a fenomenului de interferen.
Are la baza principiul superpoziiei.Conform acestuia de cte ori dou sau mai multe unde se intersecteaz atunci
vectorul intensitate este exprimat ca suma vectorial a intensitilor cmpurilor create n mod independent de fiecare
surs de cmp .

21.Difracia luminii. Definiie. Explicarea data de Fresnel.Exemple. Difracia pe o apertura. Reprezentri

geometrice.
Difractia luminii este fenomenul de ocolire aparent a obstacolelor de ctre lumin.Explicarea fenomenului de difracie
a luminii a fost dat de ctre Fresnel, care a presupus c orice punct de pe o suprafa de und constituie el nsui un
izvor de unde.Toate punctele S1, S2,... Etc, aflate la un moment dat pe un front de und, devin surse de unde care se
propag n toate direciile .
22.Dispersia luminii. Definiie. Explicaie. Exemple. Dispersia ntr-o prism. Curcubeul.
Fenomenul de dispersie consta n variatia indicelui de refractie cu lungimea de unda. Lumina alba poate fi
descompusa n radiatiile componente. Fenomenul de dispersie cel mai cunoscut si usor de urmarit este curcubeul.
Acesta consta n descompunerea luminii albe de catre minusculele picaturi de apa ramase n atmosfera dupa ploaie n
cele sapte culori ale spectrului vizibil.

23.Optice geometric. Oglinzi i lentile .

Optica geometrica studiaza propagarea luminii prin diferite medii sau prin suprafetele de separare alea acestora, fara a
lua in considerarea natura ondulatorie sau corpusculara a luminii.

24.Ochiul uman. Formarea imaginii. Defecte de vedere.

Formarea imaginii ochiul omenesc este calibrat pentru captarea undelor electromagnetice din spectrul vizibil. Celule
specializate din globul ocular sunt sensibile la diferitele frecvene ale spectrului vizibil, creierului transformnd apoi
radiaia electromagnetic n senzaii vizuale, n culori.Miopia este corectat cu ajutorul lentilelor, divergente.
Hipermetropia este corectata cu ajutorul lentilelor convergente.

25.Efectul fotoelectric. Legile efectului fotoelectric .

Prin efect fotoelectric se ntelege emisia electronilor din substanta, sub actiunea luminii.
1. Emisia de electroni are loc imediat ce lumina cade pe suprafata metalului.
2. Intensitatea de saturatie a fotocurentului este proportionala cu fluxul luminos ce cade pe catod.
3. Pentru un metal dat exista o anumita frecventa de prag a radiatiei sub care nu are loc emisia de electroni.
4. Energia cinetica maxima a electronilor emisi depinde liniar de frecventa radiatiei si este independenta de intensitatea
ei.
26.Efectul Compton.
A fost descoperit de Compton care a studiat mprastierea radiatiei X pe parafina .

27.Radiaia termic.
Radiaia termic este radiaia electromagnetic emis de o substan la o temperatur dat i care este n echilibru cu
acea substan.
Primele idei ale fizicii cuantice au aprut n legtur cu faptul c fizica clasic nu a putut explica distribuia de energie
observat experimental n spectrul continuu al radiaiei termice.
28.Dualitatea und corpuscul. Comportarea duala a materiei si a radiaiei.
Dualismul corpuscul-und se refer la faptul c materia prezint simultan proprieti corpusculare i ondulatorii.
Radiaia termic i efectul fotoelectric au aratat c teoria ondulatorie a luminii dei strlucit confirmat experimental n
fenomene de difracie, reflexie, etc conduce la contradicii cnd este aplicat fenomenelor de emisie i absorbie a
luminii.

29.Structura atomului. Modele atomice.

Atomul este cea mai mica particula a unui element chimic. Diametrul atomului este cuprins, aproximativ intre 0,8
pentru elementele usoare si 3 pentru elemnetele grele. In contrast cu vechea lor reprezentare, atomii au o structura
complexa, careia i se datoreaza varietatea proprietatilor fizice si chimice.
MODELUL SFERIC Conform acestui model, atomilor le revin urmatoarele proprietati: atomii au forma sferica, atomii
sunt complet elastici si atomii aceluiasi fel de substanta au aceeasi marime si aceeasi masa .
MODELUL ATOMIC THOMSON In anul 1904 J.J. Thomson (1856-1940) a dezvoltat un model conform caruia atomul
consta dintr-o masa incarcata pozitiv si distribuita omogen sub forma de sfera.
30.Numrul de masa. Legea conservrii numrului de nucleoni.
Numrul de mas A, reprezint cantitatea de nucleoni (protoni i neutroni din nucleu). Numrul total de nucleoni din
procesul oricrei reacii nucleare de tip obinuit rmne nemodificat legea conservrii numrului de nucleoni.
Generalizarea acestei afirmaii la toate particulele i antiparticulele conduce la legea conservrii sarcinii barionice.
Numrul de mas, exprimat n uniti atomice de mas (u), d aproximativ, cu eroare sub 0.1 1% , valoarea masei
nucleului atomic .Numrul atomic Z, sau sarcina nucleului este determinat de numrul de protoni din nucleu i prin
urmare, de numrul de electroni de pe orbitele atomice, care coincide cu numrul de ordine al elementului n tabloul
periodic .
31.Sarcina nucleului . Masa nucleului. Unitatea atomica de masa.
Nucleul are sarcina pozitiva
Raza unui nucleon (neutron sau proton) este de ordinul 1 fm = 1015 m.
Raza nucleului reprezint 0,01% (1/10000) din raza atomului. n felul acesta, densitatea nucleului este de 1012 ori mai
mare dect densitatea atomului.
Unitatea atomic de mas este o unitate de msur pentru mas, utilizat n special n exprimarea maselor atomilor,
moleculelor i particulelor subatomice. Este definit ca fiind 1/12 din masa izotopului carbon-12. Are valoarea :
u = 1,660 540 2(10) x 10-27 kg
32.

Energia de legtur a nucleului. Suprafaa energetic. Reprezentarea grafic

Cunoaterea valorii exacte a masei protonului i neutronului permite compararea masei nucleului atomic M cu suma
maselor tuturor nucleonilor din care este constituit nucleul atomic.
33. Energia de legtur pe nucleon. Reprezentarea grafic.
Energia de legtur raportat la numrul de mas A se numete energie de legtur specific a nucleonului n nucleu
sau energie de legtur calculat pe nucleon.
34. Radioactivitate. Definiie. Radioactivitatea naturala, artificial.
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleulunui atom instabil, numit iradioizotop, se transform spontan
(se dezintegreaz), degajnd energie sub form deradiaii diverse (alfa, beta sau gama), ntr-un atom mai stabil.
Radioactivitatea natural este constituit din radionuclizii prezeni n mediul nconjurtor (aer, sol, ap, vegetaie,
organisme animale, inclusiv n om) din cele mai vechi timpuri, nc de la formarea planetei Pmnt.
Radioactivitatea artificial, aprut mai ales dup descoperirea fisiunii nucleare, n anul 1939, a dus rapid la implicaii i
consecine uluitoare pentru omenire; arma nuclear, motorul pentru propulsie, centrala nuclear electric.

35. Radiaia alfa. Caracteristici

Radiaia alfa (): la trecerea prin substan, sufer 3 tipuri de interacii:ciocnire, frnare n cmp electric i captura
de ctre nucleu.

Fiecare particular de raze Alfa nu este altceva decat un nucleu de Heliu cu masa moleculara 4 si numarul
atomic 2 [24He]. 27726uoe59bpy1o

Aceste raze sunt dispersate de campul electric si magnetic aratand astfel ca sunt particule incarctate pozitiv.

Ele afecteaza placile fotografice si cauzeaza fluorescenta.

Au o putere mica de penetrare astfel incat si o carte de joc le poate opri

Viteza lor variaza de la 1/100 pana la 1/10 din viteza luminii. op726u7259bppy

Razele Alfa pot produce dezintegrarea artificiala a nucleului.

36. Radiaiile beta. Caracteristici

Radiatia beta are putere de patrundere mai mare decat radiatiile alfa. Ele sunt formate din electroni sau pozitroni .

Razele Beta sunt incarcate negativ fiecare particula avand masa moleculara si o energie tot atat cat un
electron.

Ele sunt dispersate de campul magnetic si cel electric aratand astfel ca sunt incarcate negativ.

Produc o ionizare mai redusa decat particulele alfa.

Puterea de penetrare a razelor Beta este mai mare decat a celor Alfa. Ele pot trece de o carte de joc, dar sunt
oprite de o foaie subtire de aluminiu.

Afecteaza placile fotografice si cauzeaza fluorescenta unor numeroase metale.

Razele Beta se misca cu viteza, uneori pana la 99% din viteza luminii.

37. Radiaia gama. Caracteristici

Radiatia gama are cea mai mare putere de patrundere si nu este deviata de campuri electrice sau magnetice.

Razele Gamma sunt radiatii electromagnetice ca lumina vizibila sau razele X, dar lungimea undelor lor este mai
mica decat cea a razelor X.

Ele nu sunt dispersate de campul magnetic sau electric si de aceea ele nu poarta nici un fel de energie.

Produc ionizare, dar puterea acesteia eate mica.

Razele Gamma au o putere mare de penetrare. Ele pot trece prin cativa centimetri de plumb.

Afecteaza placa fotografica si cauzeaza fluorescenta unor numeroase metale .

Calatoresc cu viteza luminii.

Sunt foarte daunatoare tesutului uman.

Produc efecte fotoelectrice cand intalnesc o suprafata solida.

38.Legea dezintegrrii radioactive. Timpul de njumtire

Radioactivitatea este o proprietate a nucleelor atomice de a se dezintegra spontan prin emisia unor radiatii alfa si
gama.
Probabilitatea de dezintegrare a unui nucleu in unitatea de timp este si se numeste constanta de dezintegrare.
Unitatea de masura in S.I este s-1
Timpul de njumtire Daca numrul de nuclee care se dezintegreaz scade la jumatate, avem T1/2 este timpul
dup care numrul de nuclee scade la jumatate.
39.Activitate radioactiv. Definiie. Unitate de msur
Activitatea radioactiv (notat A sau ) reprezint numrul de particule (alfa, beta sau gama) emise de la o
surs radioactiv n timp de o secund:

semnul minus indicnd micorarea n timp a numrului de nuclee iniiale. Se exprim n curie sau rutherford.
40.Principiile relativitii speciale
Aceast nou teorie n care se formuleaz legile generale ale fenomenelor fizice n form valabil indiferent de
valoarea vitezei corpurilor, poart numele de teoria relativitii special.