ELECTROCINETICA

Brădățanu Georgiana-Andreea
Clasa a X-a G
 INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC

Curentul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice.

Există două mărimi fizice care caracterizează curentul electric:
 intensitatea curentului electric, numită adesea simplu tot curentul
electric, caracterizează global curentul măsurănd cantitatea de sarcină
electrică ce străbate secţiunea considerată în unitatea de timp. Se
măsoară în amperi.
 densitatea de curent este o mărime vectorială asociată fiecărui punct,
intensitatea curentului regăsindu-se ca integrală pe întreaga secţiune a
conductorului din densitatea de curent. Se măsoară în amperi pe metru
pătrat.
Sarcinile electrice în mişcare pot fi purtate de electroni, ioni sau o
combinaţie a acestora. Stabilirea curentului electric este determinată de
existenţa unei tensiuni între cele două puncte (între care se deplasează
sarcinile). De asemenea, curentul electric se mai poate stabili dacă un
circuit închis este influenţat de o tensiune electromotoare.
 Dacă se notează sarcina electrică prin Q, timpul cu t şi
intensitatea curentului electric cu I, aceste mărimi sunt legate
prin relaţia:

Pentru mărimi variabile în timp formula se poate rescrie

folosind mărimi instantanee:
 CURENTUL ELECTRIC

Un circuit electric este o reţea care realizează o buclă închisă,

realizând astfel o cale de întoarcere pentru curentul electric. O
reţea este o conexiune dintre două sau mai multe componente, şi
poate fi şi deschisă, nu neapărat un circuit închis.
Reţelele electrice care se compun din surse (de tensiune sau de
curent), elemente liniare(rezistori, capacităţii - condensatori,
inductori) şi elemente liniar distribuite ( linii de transmisie a
energiei) pot fi analizate prin metode algebrice pentru determinarea
răspunsului în DC( Curent Continuu), în AC( Curent Alternativ)
sau în regim tranzitoriu.
O reţea care conţine, de asemenea şi componente electronice
active se numeşte circuit electronic. Aceste reţele sunt, în general,
neliniare şi necesită un design şi o analiză mai complexă.
 M e t o d e d e p ro i e c t a re
o Pentru a construi orice circuit electric, fie analogic sau digital, inginerii electricieni
trebuie să fie capabili să prevadă tensiunile şi curenţii în orice punct al circuitului.
Circutele liniare, care sunt circuite care au la intrare şi la ieşire aceeaşi frecvenţă, pot fi
analizate manual, folosind teoria numerelor complexe. Celelalte circuite pot fi analizate
doar cu programe specializate sau cu tehnici de estimare.
o P r o g r a m e p e n t r u s i m u l a r e a c i r c u i t e l o r, c u m a r f i VH D L s a u P S P I C E , p e r m i t i n g i n e r i l o r
p r o i e c t a r e a c i r c u i t e l o r i n t r- u n t i m p ş i c u c o s t u r i r e d u s e , n u î n u l t i m u l r â n d e l i m i n â n d
erorile uzuale.
Legi electrice
U n n u m ă r d e l e g i e l e c t r i c e s e a p l i c ă p e t r u t o a t e c i r c u i t e l e e l e c t r i c e . Ac e s t e a s u n t :
o L e g e a l u i K i r c h h o ff ( p e n t r u c u r e n t ) : S u m a c u r e n ţ i l o r c a r e i n t r ă î n t r- u n n o d e s t e e g a l ă c u
s u m a c u r e n ţ i l o r c a r e i e s d i n n o d u l r e s p e c t i v.
o L e g e a l u i K i r c h h o ff ( p e n t r u t e n s i u n e ) : S u m a d i f e r e n ţ e l o r d e p o t e n ţ i a l î n t r- o b u c l ă d e
circuit este zero.
o Legea lui Ohm: Căderea de tensiune pe un rezistor este egală cu produsul rezistenţei şi al
c u r e n t u l u i c a r e p a r c u rg e r e z i s t o r u l ( l a t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă ) .
o Te o r e m a l u i N o r t o n : O r i c e r e ţ e a d e s u r s e d e t e n s i u n e ş i / s a u c u r e n t ş i r e z i s t o r i p o a t e f i
echivalată cu o sursă ideală de curent şi un singur rezistor în paralel cu acea sursă.
o Te o r e m a l u i T h é v e n i n : O r i c e r e ţ e a d e s u r s e d e t e n s i u n e ş i / s a u c u r e n t ş i r e z i s t o r i p o a t e f i
echivalată cu o sursă ideală de tensiune şi un singur rezistor în serie cu acea sursă .
  Numim circuit electric un traseu închis de−a lungul căruia
pot trece purtătorii de sarcină electrică.
Într−o lanternă, închizând întrerupătorul, traseul este
complet şi permite purtătorilor de sarcină să circule .
 REZISTENȚA ELECTRICĂ

Rezistenţa electrică este o mărime fizică prin care se exprimă proprietatea

unui conductor electric de a se opune trecerii prin el a curentului electric.
Unitatea de măsura a rezistenţei electrice, în SI, este ohm-ul, notat cu Ω.
Pentru un conductor omogen, valoarea rezistenţei este :

unde:
 ρ este rezistivitatea materialului din care este făcut conductorul,
măsurată în ohm · metru;
 l este lungimea conductorului, măsurată în metri;
 S este secţiunea transversală a conductorului, măsurată în metri pătraţi;
Într-un circuit electric, valoarea rezistenţei se calculează cu ajutorul legii
lui Ohm, fiind egală cu raportul dintre tensiunea U aplicată la bornele sursei
şi intensitatea I a curentului care circulă prin conductor.
 LEGEA LUI OHM

  Legea lui Ohm este o simpla relatie intre curent tensiune si rezistenta dintr-un circuit electric.
Legea lui Ohm:
Curentul intr-un circuit electric este direct proportional cu tensiunea si invers proportional cu
rezistenta.
Notatie:
I = current
V = tensiune
R= rezistenta
O parte a legii lui Ohm spune ca : curentul este direct proportional cu tensiunea .
Daca tensiunea dintr-un circuit creste sau scade atunci curentul va creste sau scade in accasi
masura cu tensiunea.
Alta parte a legii lui Ohm spune ca curentul este invers proportional cu rezistenta
Daca rezistenta electrica creste atunci curentul electric va descreste.
Din afirmatiile de mai sus putem deduce urmatoarele formule:
Formula 1 pentru legea lui Ohm : V = I * R
Pentru a afla valoarea curentului sau a rezistentei electrice pot fi utilizate urmatoarele formule
care sunt la fel ca si formula 1 dar sum alta forma.
A doua forma pentru legea lui Ohm : Curentul = Tensiunea / Rezistenta sau I = V / R
A treia forma pentru legea lui Ohm : Rezistenta =tensiunea/ Curent sau R = V / I
Legea lui Ohm
- Tensiunea se măsoară în volţi şi este simbolizată prin „E” sau „V”
- Curentul se măsoară în amperi şi este simbolizat prin „I”
 Rezistenţa se măsoară în ohmi şi este simbolizată prin „R”
Legea lui Ohm: E = IR; I = E / R; R = E / I
Curentul- Un circuit electric este format atunci când este construit un drum prin care
electronii se pot deplasa continuu. Această mişcare continuă de electroni prin firele unui
circuit poartă numele curent, şi adeseori este denumită „curgere”, la fel precum curgerea
lichidului dintr-o ţeavă.
Tensiunea- forţa ce menţine „curgerea” electronilor prin circuit poartă numele de
tensiune. Tensiunea este o mărime specifică a energiei potenţiale ce este tot timpul
relativă între două puncte. Atunci când vorbim despre o anumită cantitate de tensiune
prezentă într-un circuit, ne referim la cantitate de energie potenţială existentă pentru
deplasarea electronilor dintr-un punct al circuitului într-altul. Fără a face referinţa la două
puncte distincte, termenul de „tensiune” nu are sens.
Rezistenţa electrică- electronii liberi tind să se deplaseze prin conductori cu o anumită
rezistenţă sau opoziţie la mişcare din partea acestora. Această opoziţie poartă numele de
rezistenţă. Cantitatea de curent disponibilă într-un circuit depinde de cantitatea de
tensiune disponibilă pentru a împinge electronii, dar şi de cantitatea de rezistenţă prezentă
în circuit. Ca şi în cazul tensiunii, rezistenţa este o cantitate ce se măsoară între două
puncte distincte. Din acest motiv, se folosesc termenii de „între” sau „la bornele” când
vorbim de tensiunea sau rezistenţă dintre două puncte ale unui circuit.
 Coulomb-ul şi sarcina electrică - o mărime de bază în măsurătorile electrice,
predată adesea la începutul cursurilor de electronică dar nefolosită mai târziu,
este Coulomb-ul, mărimea sarcinii electrice proporţională cu numărul de
electroni în stare de dezechilibru. O sarcină de un Coulomb este egală cu
6,25x1018 electroni. Simbolul mărimii sarcinii electrice este litera Q, iar
unitatea de măsura, Coulombul, este abreviata prin C. Vedem prin urmare faptul
că unitate de măsură pentru deplasarea electronilor, amperul, este egal cu o
cantitate de electroni egală cu 1 Coulomb ce se deplasează printr-un punct al
circuitului într-un interval de 1 secundă. Pe scurt, curentul este gradul de
deplasare al sarcinii electrice printr-un conductor.
Joule-ul şi energia electrică - d upă cum am mai spus, tensiunea este mărimea
energiei potenţiale pe unitatea de sarcină disponibilă pentru motivarea
electronilor dintr-un punct în altul. Înainte de a putea da o definiţie exactă a
„volt”-ului, trebuie să înţelegem cum putem măsura această cantitate pe care o
numim „energie potenţială”. Unitatea generală pentru orice tip de energie este
Joule-ul, egal cu lucrul mecanic efectuat de o forţă de 1 Newton pentru a deplasa
un corp pe o distanţă de 1 metru. Definit prin aceşti termeni ştiinţifici, 1 volt
este egal cu raportul dintre o energie electrică potenţială de 1 Joule şi o sarcină
electrică de 1 Coulomb. astfel, o baterie de 9 volţi eliberează o energie de 9 Jouli
pentru fiecare Coulomb de electroni ce se deplasează prin circuit. 
Definirea legii lui Ohm

Aceste simboluri şi unităţi pentru mărimile electrice vor fi foarte

importante atunci atunci când vom începe să folosim relaţiile dintre ele în
cadrul circuitelor. Prima, şi poate cea mai importantă, este relaţia dintre
curent, tensiune şi rezistenţă, legea lui Ohm, descoperită de Georg Simon
Ohm şi publicată în 1827 în lucrarea Die galvanishe Kette, mathematisch
berabeitet (de) (Analiza matematică a circuitului galvanic). Principala
descoperire a lui Ohm a fost că, cantitatea de curent printr-un conductor
metalic într-un circuit este direct proporţională cu tensiunea aplicată
asupra sa, oricare ar fi temperatura, lucru exprimat printr-o ecuaţie simplă
ce descrie relaţia dintre tensiune, curent şi rezistenţă.
Această relaţie fundamentală este cunoscută sub numele de legea lui Ohm:
E = IR
 Analiza circuitelor simple folosind le gea lui Ohm
 să folosim acum aceste ecuaţii pentru a analiza circuite le simple.
 în circuitul alăturat, există doar o singură sursă de tensiune (bateria), şi
doar o sing ură re zistenţă (becul, ne glijând rezistenţa datorată
conductorilor). În această situaţie lege a lui Ohm se poate aplica foarte
uşor. În caz ul în care cunoaştem două din cele trei variabile (tensiune,
curent şi rezistenţă) din acest circuit, putem folosi legea lui Ohm pentru
determinarea celei de a treia.
 LEGILE LUI KIRCHHOFF

 Legi le lui Kirchhoff permit det erminarea unor mari mi fizic e necunoscute ,
cu noscand al te marimi fizi ce.
Pri ma teorema ( lege ) a lu i Kirchhoff se refera la un nod si se poate enunta in
felul urmat or:
 suma algebrica a int ensi tat ilor curent lor di n laturil e ca re se ramifi ca di ntr-un
nod al unui ci rcui t est e egal a cu 0.
 un nod est e punct ul unui ci rc uit in care sunt i nterc onectate cel putin trei
element e de ci rcuit .
 l atura unu i circuit reprezinta o portiune de ci rcuit c are este cupri nsa i ntre
doua noduri,nu cuprinde nic i un nod int eri or si este parcu rsa de acelasi
cu rent.
 o conv ent ie adoptat a i n formularea l egii conservari sarc ini i spune ca
i ntensit at il e c urenti lor care pleaca dint r-un nod se iau cu semnul + ,i ar c el e
ca re i ntra in nod cu semnul -.
Exemplu pri mei t eoreme ( l egi ) a lui Ki rc hhof f

I1+I2-I3=0
A doua teorema ( lege ) a lui Kirchhoff face referinta la un ochi de
circuit si suna in felul urmator:
 suma algebrica a tensiunilor la bornele laturilor ce alcatuiesc un
ochi este egala cu 0 ; suma algebrica tensiunilor electromotoare
ale surselor din laturile unui ochi de retea este egala cu suma
algebrica a caderilor de tensiune pe rezistoarele laturilor.
 un ochi de circuit reprezinta o portiune de circuit care este formata
din cel putin doua laturi care formeaza o linie ploigonala inchisa si
la parcurgerea caeia se trece prin fiecare nod o singura data.
Exemplu legea ( teorema ) a doua a lui Kirchhoff .
 EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC

Efectul termic (denumit şi efect Joule-Lenz) este reprezentat de disiparea

căldurii într-un conductor traversat de un curent electric. Aceasta se
datorează interacţiunii particulelor curentului (de regulă electroni) cu atomii
conductorului, interacţiuni prin care primele le cedează ultimilor din energia
lor cinetică, contribuind la mărirea agitaţiei termice în masa conductorului.
Efectul magnetic e ste reprezentat de apariţia unei tensiuni electromotoare
de inducţie (descrisă cantitativ de legea inducţiei electromagnetice
Faraday) într-un conductor supus acţiunii unui câmp magnetic.
Efectul electrochimic . Electroliza este procesul de orient are şi separare a
ionilor unui electrolit cu ajutorul curentului electric continuu.
Efectul Hall- cea mai răspândită aplicaţie tehnică a efectului Hall este
teslametrul.
Efectul piezoelectric . Efectul piezoelectric direct constă în proprietatea unor
cristale de a se încărca cu sarcină electrică pe unele dintre feţele acestora
atunci când sunt supuse la solicitări de întindere sau de compresiune după
o anumita direcţie.
 Efectul fotoelectric. Energia purtată de radiaţia
electromagnetică este de natură discretă sub formă de cuante
de energie numite fotoni.
Efecte termoelectrice (Seebeck, Peltier şi Thompson) .
Efectul Seebeck constă în apariţia unei t.e.m. într-un circuit
format din două conductoare de natură diferită cu joncţiuni la
capete, când cele două joncţiuni se află la temperaturi diferite.
Pe baza acestui efect se realizează termocuple pentru
măsurarea temperaturii.
SFÂRȘIT