Curеntul electric

Definitie - reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice.

Caracteristici - Sarcinile electrice în mişcare pot fi purtate de electroni, ioni sau o combinaţie a acestora.
Stabilirea curentului electric este determinată de existenţa unei tensiuni între cele două puncte (între care
se deplasează sarcinile). De asemenea, curentul electric se mai poate stabili dacă un circuit închis este
influenţat de o tensiune electromotoare.

Există două mărimi fizice care caracterizează un curent electric:

 intensitatea curentului electric, numită adesea simplu tot curent electric, care caracterizează global
curentul, referindu-se la cantitatea de sarcină electrică ce străbate secțiunea considerată în unitatea de
timp. Se măsoară în amperi.
 densitatea de curent este o mărime vectorială asociată fiecărui punct, intensitatea curentului
regăsindu-se ca integrală pe întreaga secțiune a conductorului din densitatea de curent. Se măsoară
în amperi pe metru pătrat.

Intensitatea curentului electric este definită ca fiind sarcina electrică ce trece prin unitatea de suprafaţă
în unitatea de timp şi se notează cu I:

I = 1 coulomb [C] / 1 secundă [s] = 1 amper [A]

Unitatea de măsură în Sistemul Internaţional este amperul (A), si este egal cu intensitatea
curentului electric care trece prin doi conductori identici expusi in vid intre care exista o forta de 2•10−7N
Dispozitivul utilizat pentru măsurarea intensităţii curentului electric se numeşte ampermetru,
reprezentat simbolic mai jos:

1
 Valoarea intensităţii curentului continuu sau alternativ ce trece printr-un circuit se măsoară
conectând ampermetrul (multimetrul) în serie cu consumatorii din acel circuit. Un multimetru trebuie să fie
setat pe curent continuu pentru a măsura intensitatea curentului electric dintr-un circuit de curent continuu
respectiv pe curent alternativ pentru un circuit de curent alternativ. Mai precis, dacă dorim să măsurăm
intensitatea curentului ce trece printr-un bec conectat la un acumulator de 12 V, vom conecta un terminal al
aparatului de măsură la borna bateriei, becul fiind dispus între celălat terminal al aparatului de măsură şi
borna rămasă liberă a bateriei. Valoarea curentului ce trece prin becul respectiv este afişată pe aparatul de
măsură.

Curent continuu, curent alternativ

Daca miscarea sarcinilor se face numai intr-un singur sens, avem de-aface cu un curent continuu
(generat de exemplu de bateria galvanica sau de dinam). Daca sensul de deplasare alterneaza in timp,
curentul se numeste alternativ (alternatorul este un dispozitiv care genereaza un asemenea curent).
Curentul alternativ folosit in industrie este de obicei (cvasi) sinusoidal, adica intensitatea lui variaza ca o
functie sinusoidala (in timp). In cazul redresarii curentului alternativ se obtine un curent continuu de
intensitate variabila, numit si pulsatoriu (sau ondulat). Redresarea se poate face cu ajutorul tuburilor
electronice (diode sau duble diode) sau semiconductoarelor (diode, punti redresoare).
Transformarea inversa pentru a obtine curent alternativ din curent continuu se face cu ajutorul unor
dispozitive electronice (invertoare) si este utila, de exemplu, la alimentarea de la elemente galvanice sau
acumulatoare a unor consumatori ce au nevoie de curent alternativ (lampi electrice pentru avarii,
alimentarea unor aparate electrice care functioneaza cu curent alternativ de la acumulatorul
autoturismului). De asemenea din curent alternativ se poate obtine curent continuu si cu ajutorul grupurilor
comutatrice (un motor electric de curent alternativ roteste un dinam pentru a produce curent continuu care
sa alimenteze de exemplu electrodul de sudura).

2
 Într-un circuit de curent continuu, sensul convenţional al curentului este stabilit ca fiind de la borna
pozitivă (+) la borna negativă (-) a sursei de alimentare (bateriei). În realitate, într-un circuit de curent
continuu, sarcinile electrice se deplasează de la borna negativă (-) la borna pozitivă (+).

Tensiunea electrica este marimea fizica ce exprima lucrul curentului la transportul unei sarcini de 1 C intre
doua puncte ale unui cercuit.
Tensiunea se noteaza cu simbolul U. Din definite rezulta ca tensiunea poate fi calculata raportind
lucrul curentului L pe o portiunea a circuitului la o rascina electrica q, care a trecut prin aceasta portiune.

Unitatea de masura a tensiunii electrice este voltul (simbol V)

1 V este tensiunea electrica dintre doua puncte ale unui circuit prin care la transportarea sarcinii de 1 C se
efectueaza un lucru de 1 J.
Asadar:

Tensiunea electrica se masoara cu voltmetrul.

Voltmetrul se conecteaza in paralel la portiunea pe care se masoare
tensiunea, respectiv polaritatea. Cele mai utilizate voltmetre analogice de c.c. sunt voltmetrele
magnetoelectrice.

Circuitul electric este un ansamblu de generatoare de semnal si elemente de circuit care permit
propagarea sub forma de curenti si tensiuni. Circuitele electrice sunt utilizate pentru transmiterea la
distanta a datelor, informatiilor, a energiei electrice. Orice circuit electric este format din doua tipuri de
elemente de circuit: elemente active sau generatoare care produc energie electromagnetica si elemente
passive sau receptoare care permit transformarea energiei electromagnetice in alte forme de energie.
In presenta elementelor active de circuit, elementele pasive sunt parcurse de curenti electrici, iar la
bornele lor se stabilesc tensiuni electrice.
Marimile electrice care intervin in circuitele electrice poarta denumirea de semnale. Elementele
active produc semnale de excitatie iar la bornele elementelor pasive apar semnale raspuns. Intotdeauna

3
semnalele excitatiei si cele raspuns depind unul de celalalt. Relatia de dependenta poate fi pusa sub forma:
y(t)=f(x(t))
Pentru analiza un circuit electric trebuie sa se cunoasca:
- semnalele excitatiei
- parametrii si structura circuitului
- metode si mijloace de analiza
Semnale electrice se pot clasifica astfel:
 dupa rolul lor in circuit ele pot fi: de excitatie sau de intrare, raspuns sau de iesire.
 dupa utilitate: semnale utile sau semnale perturbatoare.
 dupa modul de variatie a semnalelor pot exista: semnale continue sau discrete.
 dupa modul de exprimare matematic: continue sau aleatoare.
In studiul semnalelor electrice este necesar a se determina un model matematic pentru exprimarea
acestora. De obicei modelul matematic adoptat consta in suprapunerea mai multor semnale elementare:
unde ai (t) -semnale elementare si ai -o serie de coeficienti.
o Semnalul continuu (cel care nu variaza in timp). Se noteaza cu litere mari U (tensiune), V
(potential) etc.
o Semnalul impuls-treapta-unitate : A(t)=g(t)= A0,t<0 / 1,t³0
o Semnal retardat : 1(t-t)= A0,t<t / 1,t³t
o Semnal impuls dreptunghiular unitar : d(t)= A1/t0, tIa0, t0i / ,0 tIa-oo,0iÈat0,+ooi
o Impulsul Dirac - se obtine din ce dretunghiular pt. t0®0 d(t)= Aoo,t=0 / 0,t¹0 S+ood(t)dt=1
o Semnal impuls exponential simetric : e(t)= A0,t<0 / e-at,t³0
o Semnal rampa unitar : r(t)= A0,t<0 / t,t³0
Toate semnalele prezentate sunt semnale aperiodice. Un semnal a carui succesiune de valori se
reproduce in aceeasi ordine la fiecare T(0) se numeste semnal periodic de perioada T. a(t)=a(t+kt) "kIN
Nr. de cicluri de oscilatie efectuate intr-o secunda se numeste frecventa si se masoar in Hz. F=1/t
Un semnal continuu poate fi considerat periodic avand perioada T sau cu frecventa egala cu 0. In cazul
semnalelor periodice se defineste valoarea medie pe o perioada a acestora: Valoarea medie este
independenta de valoarea lui t1. Un semnal periodic a carui valoare medie pe o perioada este nula se
numeste semnal alternativ.
Un semnal alternativ a carui expresie instantanee se reprezinta cu ajutorul functiei sinus este un
semnal sinusoidal sau semnal de circuit alternativ.

4
 Valoarea instantanee a unui semnal variabil in timp este expresia analitica care defineste evolutia
in timp a semnalului. Valoarea instantanee se noteaza cu litere mici a(t)=Am sin(wt+ga) unde:
Am=valoarea maxima a semnalului
w=pulsatia=2pf=2p/T
(wt+ga)=faza semnalului este functie de timp ga=faza initiala a semnalului
Defazajul reprezita: a(t)= Am sin(wt+ga)
Diferenta fazelor initiale: b(t)=Bm sin(wt+ga) , t=ga-gb
In functie de valoarea acestui defazaj cele doua semnale pot fi in faza daca t =0. Daca t>0 adica
ga>gb spunem ca semnalul a este defazat inaintea lui b. Daca defazajul este negativ atunci spunem ca
semnalul a este defazat in urma lui b. Daca valoarea defazajului este ±p se spune ca cele doua semnale
sunt in opozitie. Daca valoarea defazajului este ±p/2 cele doua semnale sunt in cuadratura.
Factorul de forma reprezinta raportul intre valoarea efectiva si cea medie.