Sunteți pe pagina 1din 5

Factorii de risc ai bolilor gastrointestinale

Bolile digestive sunt boli de larg rspndire n populaie, ocupnd un loc


important n morbiditatea general. Ponderea mare pe care o au aceste boli
n patologia general, potenialul mare invalidant al unora din ele,
interaciunile lor cu factorii de mediu i de alimentaie, fac necesar
cunoaterea lor n stadiile ct mai incipiente, pentru tratarea i prevenirea
complicaiilor lor. Jucand un rol important in nutritia organismului, aparatul
digestiv este cunoscut traditional prin bolile acute infectioase si mai putin
prin bolile sale cronice. Dintre acestea din urma maladia ulceroasa- la care
pot fi alaturate gastritele si duadenitele, eteropatiile si epatopatiile cronice,
se detasea!a a!i prin particularitatile de frecventa si etiologie in populatii si
prin multiple consecinte personale, familiale si social-economice.
"iind declansate direct de factori cau!ai sau de consecinte ale unor boli
generale ori locale, maladiile digestive cronice #cu e$ceptia tumorilor%
debutea!a si se manifesta la varstele tinere si adulte. &ub aceasta forma cu
incidente medii , iar numarul bolnavilor cronici este constant in crestere,
severitatea formelor de boala determina spitali!ari repetate, iar unele din
acestea necesita interventii cirurgicale. 'aracterul lor creste invalidant,
generea!a un volum important de concedii medicale, si pensionari la varstele
cele mai productive, pentru care aspecte sunt cunoscute ca o patologie
dominanta a varstelor active. Dau pierderi pramature de vieti omenesti, iar
morbiditatea intregului aparat digestiv constituie a ()- a cau!a in tabloul
mortalitatii. *ceste boli nu beneficia!a de mi+loace preventive specifice si nu
au inca terapii eficiente. ,tili!area metodelor si tenicilor de diagnostic
ambulatoriu poate degreva spitalele de un costisitor consum medical.
-ultiplele implicatii economice fac din aceste boli o importanta problema
de sanatate. Conform datelor statistice prezentate de catre Biroul National
de statistica, morbiditatea populatiei pe principalele clase de boli in 2007 a
costituit 2375,5mii de cazuri, dintre care cu boli digestive a constituit 288,
6, bolnavi inregistrati, iar cu diagnosticul stabilit pentru prima data a
constituit 6, din totalul de !!6",mii de cazuri# .ivelul anual
al incidentei tuturor bolilor aparatului digestiv la adulti in /epublica
-oldova #0111% este de 23.435 ca!uri noi la 411 mii locuitori sau 42.3 6
din totalul bolilor, repre!entind a (((-a clasa in tabloul incidentei.
(n cadrul bolilor digestive nivelul cel mai inalt il au gastritele, si duodenitele,
enteritele si colitele neinfectioase, litia!a biliara si colecistitele, boala
ulceroasa si ciro!a epatica, cu frecvente mai mari la genul feminin pentru
litia!a biliara si ciro!a epatica. 7itia!a biliara si colecistitele,
gastroduodenitele, maladia ulceroasa, enterocolitele neinfectioase#mai
frecvent in prima parte a vietii active% si ciro!a iepatica #mai frecvent in a
doua parte a vietii active% acupa ponderea cea mai mare de spitali!are. 7a
personalul din productie indicii morbiditatii ci incapacitatea temporara de
munca cau!ata de bolile aparatului digestiv au constituit 28, 9 la 411 de
lucratori, numarul de !ile 039 la 411 lucratori durata medie a unui ca! 4:, 8
!ile. (n structura incapacitatii temporare de munca, bolile aparatului digestiv
repre!inta a )-a cau!a dupa bolie organelor respiratorii, unele afectiuni ale
sistemului ostiomuscular, traumatisme si bolie cardiovasculare. *proape 0;9
din absenteismul bolilor digestive este dat de bolile cronice< 906- de boala
ulceroasa si gastrite, 436- litia!a biliara si colecistitele, :6 epatita cronica
si ciro!a ficatului#cu tendina de crestere%si 86- de enterocolitele cronice.
(nvaliditatea din bolile aparatului digestiv ocupa in pre!ent locul () in
tabloul morbiditatii mai ales dupa epatopatiile si bolile ulceroase operate.
$nual in in urma bolilor aparatului digestiv in %oldova decedeaza
apro&imativ 3800 oameni# 'n anul 2000 mortalitatea populatiei in republica
din cauza afectiunilor organelor digestive a fost !03, la !00 mii locuitori,
inclusiv cerozele (epatice)83,3 la !00 mii locuitori#
(n cadrul acestei mortalitati ulcerul gastric si duodenal participa cu o
pondere mai redusa.
Structura sistemului digestiv.
&istemul digestiv #digestia% are loc intr-un tub lung de 3m, in tubul digestiv
care incepe cu cavitatea bucala #pe aici intra rana% si se termina cu rectul
#pe aici se indepartea!a substantele neasimilate%. &istemul digestiv se
compune din< cavitatea bucala, faringe, esofag, stomac, intestinul
subtire, intestinul gros si glandele anexe (vizica biliara, ficatul,
pancreasul).
Factorii de risc ai bolilor digestive.
Bolile digestive sunt boli de larg rspndire n populaie, ocupnd un loc
important n morbiditatea general. Ponderea mare pe care o au aceste boli
n patologia general, potenialul mare invalidant al unora din ele,
interaciunile lor cu factorii de mediu i de alimentaie, fac necesar
cunoaterea lor n stadiile ct mai incipiente, pentru tratarea i prevenirea
complicaiilor lor. ,na din condiiile necesare depistrii, diagnosticrii i
tratrii corecte ale bolilor digestive este pre!entarea bolnavului la medic att
la apariia simptomatologiei de debut, ct i pentru controlul periodic al unor
afeciuni diagnosticate, ce trebuie urmrite prin dispensari!area n
dispensare, policlinici, la cabinetele de consultaii ale spitalelor +udeene i al
clinicilor universitare. De asemenea, este necesar cunoaterea factorilor de
mediu, factorilor to$ici i alimentari ce pot genera sau agrava aceste boli.
=fectele nocive ale alcoolului asupra stomacului, ficatului, pancreasului, ale
tutunului asupra esofagului, stomacului, efectul ulcerogen al unor
medicamente cu producere de >D&,efectul nociv al alimentelor incomplet
pregtite, al meselor neregulate, al stresurilor, impun cunoaterea acestor
factori i evitarea lor n profila$ia bolilor digestive. "actorii de risc ai bolilor
digestive sunt multiple, si de multe ori nu actione!a de unii singuri dar in
comun.
=i pot fi arbitrar grupati in<
1. factori fizici< inclusiv factorul termic, temperaturi inalte sau +oase#ale
produselor alimentare%.
2. factori chimici< influenta unor medicamente sau substante cimice,
asupra mucoasei tractului digestiv, ca de e$emplu aspirina, dimedrolul
diclofenacul.
3. factori mecanici< diverse lovituri, sau ingitirea unor corpuri sau obiecte
staraine care afectea!a nemi+locit aparatul digestiv.
. factori ereditari< se refera la defecte biocimice fundamentale asa cum
sunt aminoacidopatiile prin erori cimice de observatie la nivelul tuburilor
renale, malabsorbtia ereditara de cloruri, polipo!a familiala.
!. factori toxici< se refera la diverse substante, din mediu de munca sau
casnic care pot participa la declansarea unor boli cronice., inclusiv si tutunul,
alcoolul, care poate favori!a cancerul, cavitatii bucale, faringelui, laringelui,
pancreasului.
". factorii mediului si modului de viata# multipli si obisnuit asociati,
participa cu importanta pondere in aparitia si intretinerea bolilor digestive,
ritmul neregulat in alimentatie, nerespecatea igienei alimentare, precum si
nerespectarea regulilor de pregatire a ranei, produsele alimentare
netolerate,care provoaca tulburari pentru ca nu pot fi scindate sau absorbite,
cele care produc alergii, condimentele, trecerea brusca de la un tip de rana
la altul, alterarea proportiei u!uale dintre produsele alimentare, conservantii
si produsi iritanti din alimente, e$cesul de bauturi alcoolice, fumatul
repre!inta factori ce conditionea!a aparitia sau intretinerea gastritelor si
duodenitelor cronice, a bolii ulceroase, a enterocolitelor, epatitelor cronice,
litia!ei biliare.
$. stresul, sau suprasolicitarile psiho%nervoase de diferite intensitati si
durate, sunt din ce in ce mai frecvente in viata de famile, in traiul din centrul
populat si in activitatea ocupationala< stari de tensiune psionervoasa in
relatiile ce alte persoane, insatisfactii datorita situatiei din famile, sau la
locul de munca.