Sunteți pe pagina 1din 401

PATOLOGIA TUMORILOR

ONCOPATOLOGIE
Elizabeth Taylor (1932-2011)
Tumoră cerebrală benignă
Rod Stewart
Cancer tiroidian

Tom Green
2000 - Cancer testicular
Kylie Minogue
Cancer mamar
Steve Jobs (1955-2011)

Luciano Pavarotti (1935-2007)

Patrick Wayne Swayze (1952-2009)


Neoplazia

• Generalităţi şi momenclatură generală – 161-162


• Caracteristicile tumorilor benigne şi maligne – 162, 164-169
• Angiogeneza, invazia şi metastazarea – 168-169, 192-195
• Momenclatură şi clasificare histologică – 162-164 (sinteză în tabel 5-1)
• Tumorile sugarului şi copilului – 257-268
• Carcinogeneza, celulele stem şi modificări genetice – 166-167, 173-177
• Epidemiologie - 169-173
• Etiologie – 198-204
• Aspecte clinice – 207-214
• Tipuri de gene – 182, 184, 187, 188-189
• Diagnosticul molecular – 211-214, 263-268
• Imunitatea antitumorală – 204-207
Neoplazia

• Generalităţi şi momenclatură generală – 161-162


• Caracteristicile tumorilor benigne şi maligne – 162, 164-169
• Angiogeneza, invazia şi metastazarea – 168-169, 192-195
• Momenclatură şi clasificare histologică – 162-164 (sinteză în tabel 5-1)
• Tumorile sugarului şi copilului – 257-268
• Carcinogeneza, celulele stem şi modificări genetice – 166-167, 173-177
• Epidemiologie - 169-173
• Etiologie – 198-204
• Aspecte clinice – 207-214
• Tipuri de gene – 182, 184, 187, 188-189
• Diagnosticul molecular – 211-214, 263-268
• Imunitatea antitumorală – 204-207
Patologia tumorilor – generalităţi – p. 161-162

Tumoră, neoplazie = proliferare celulară progresivă, fără tendinţă de


oprire, şi independentă de mecanismele de reglare ale organismului.

Oncologia (onkos,gr.= tumoră; tumor, lat.=tumefiere; logos = ştiinţă)

Denumirea tumorilor: numele organului, ţesutului + -om (-oma)

Tumori benigne
Tumori maligne: (malus,lat.= râu) cancer
Carcinoame (tumori epiteliale maligne)
Sarcoame (tumori mezenchimale maligne)
Leucemii, limfoame maligne, etc
Tumori semimaligne
Rata de supraviețuire la 5 ani
KARKINOS = CRAB
carcinom
Sarkos = carne

SARCOFAG Phagein = a mânca


Leucemia
Limfoame extranodale – splină
Cauzele de deces (boala de bază)
în materialul necroptic în perioada 1870-1895 (Cluj)
Cauzele de deces
în materialul necroptic 1946-1947 (Tg. Mureş)
Cauzele de deces
în materialul necroptic pe anul 1974 (Tg. Mureş)
Neoplazia

• Generalităţi şi momenclatură generală – 161-162


• Caracteristicile tumorilor benigne şi maligne – 162, 164-169
• Angiogeneza, invazia şi metastazarea – 168-169, 192-195
• Momenclatură şi clasificare histologică – 162-164 (sinteză în tabel 5-1)
• Tumorile sugarului şi copilului – 257-268
• Carcinogeneza, celulele stem şi modificări genetice – 166-167, 173-177
• Epidemiologie - 169-173
• Etiologie – 198-204
• Aspecte clinice – 207-214
• Tipuri de gene – 182, 184, 187, 188-189
• Diagnosticul molecular – 211-214, 263-268
• Imunitatea antitumorală – 204-207
Particularităţile tumorilor
benigne şi maligne – p. 162, 164-169, 192-195

- particularităţile clinice – p. 162


- particularităţile morfologice – p. 162, 164-166
macroscopice
histologice
citologice
- particularităţile biologice – p. 166-169, 192-195
creşterea
propagarea
recidiva
- particularităţile fundamentale – p. 164
rata de creştere
invazia locală
metastazarea
diferenţierea şi anaplazia
Particularităţile clinice – p. 162

Benigne Maligne

Nu produc stare de boală Produc îmbolnăvirea organismului


Nu produc moartea individului Netratate, produc moartea organismului gazdă
Induc morbiditate
Particularităţile macroscopice – p. 167

Tumori benigne Tumori maligne

- sunt bine delimitate - imprecis delimitate


- uneori incapsulate - nu au capsulă
- comprimă ţesutul înconjurător - infiltrează ţesutul înconjurător
- sunt mobile (la palpare) - sunt fixate de ţesuturi
- necroza este rară - necroza frecventă şi timpurie
- ulcerarea este rară - ulcerare frecventă şi timpurie
- sunt unice sau multiple - sunt de obicei unice

Mărime: mică – foarte mare microscopică mijlocie


Aspectul, forma:
- în organe: nodular solid, chistic - nodular-invaziv sau chistic
- pe suprafaţă: plană, proeminentă - fungoidă-vegetantă, ulcerată
polipoasă, papilară - difuz infiltrativă (în organe cavitare)
Aspectul tumorilor benigne şi maligne
(pe suprafaţă respectiv organe cavitare)
Polipoza colonului
Carcinom bronho-pulmonar
Tumori benigne (1) şi carcinom intestinal (2)
Malignant tumors
Tumorile maligne se excizează cu margini de rezecţie
“neinvadate tumoral”, respectiv “negative” (p. 168)
20 kg
Parotid tumor – 4 kg

Neurofibromatosis
Recklinghausen’s disease

Schwannoma - 7 kg
Particularităţile histologice – p. 162

Parenchimul tumoral: totalitatea celulelor tumorale

Stroma tumorală: scheletul conjunctiv cu vase

Tumorile epiteliale: structură organoidă

Tumorile mezenchimatoase: structură histoidă


Structura organoidă a tumorilor epiteliale

Stroma + parenchim
Structura histoidă a tumorilor mezenchimale
Stroma tumorală – p. 162, 192

Poate fi: - stroma conjunctivă a ţesutului de origine sau


- neostromă (în tumorile desmoplastice/schiroase)

In stromă se pot observa:


- infiltrat limfo-plasmo-histiocitar, eozinofile
= reacţia stromală (în tumorile maligne)
- modificări degenerative: distrofie mucoidă, hialină, etc

- reţea vasculară: inomogenă


în tumorile maligne peste 1-2 mm:
neoangiogeneză controlată de hipoxie
factorii pro-angiogenici (FGF, TSP-1, angiogenină,VEGF, HIF-1α, etc)
factori antiangiogenici (angiostatin, endostatin, vasculostatin, etc)
limfangiogeneza
Carcinomul gastric incipient
- reacţie stromală
Judah Folkman (1933-2008)
Tumor angiogenesis – p. 192
Înmugurire

CD31, CD105
Septare
India

Taj Mahal (1648) –Mumtaz Mahal mausoleum Mumbay - University

Delhi –India Gate (1931) Mumbay


Particularităţile histologice
ale parenchimului tumoral - p. 164-166

Tumori benigne Tumori maligne


-------------------------------------------------------------------------
- ţesut tumoral matur ţesut tumoral imatur

- asemănător ţesutul de origine diferă de ţesutul de origine


(tumoră homologă) (tumoră heterologă)

- celularitate ca în ţes.de orig. celularitate densă

- bine diferenţiat de la bine la slab


sau nediferenţiat (anaplazic)
Tumoră benignă – adenom (1)
Tumoră malignă – adenocarcinom (2)

1 2
Caracterele citologice - p. 164-166

Benigne Maligne
-------------------------------------------------------------------------------------------
izocitoză anizocitoză
celule izomorfe celule anizomorfe
izocromazie anizocromazie
izomorfism celular pleomorfism celular
raport nucleu/citoplasmă: raport deviat în
normal (1:4-1:6) favoarea nucleului (1:1)
izocarioză anizocarioză
mitoze rare şi tipice mitoze frecvente şi atipice
nucleoli normali nucleoli măriţi, multipli
polaritate normală a celulelor polaritate modificată
euploidie poli-, aneuploidie
anomalii struct.cromozomiale
distrofii rare/absente distrofii (necroze) frecvente
Izocitoză, izocarie Anizocitoză, anizocarie
(izomorfism, monomorfism) (pleomorfism)
Mitoze atipice
Mitoze atipice
Apoptosis

Mitotic figures
Celula tumorală

Benignă Malignă
----------------------------------------------------------------

bine diferenţiată mai slab diferenţiată


tipică atipică, anaplazică

În tumorile epiteliale, între tumora benignă


şi carcinom se poate interpune displazia (p. 165-166)
Displazia (dys,gr.=greşit) – p. 166

= tulburare de diferenţiere şi maturare a celulelor epiteliale


= pierderea uniformităţii celulare individuale şi a orientării lor arhitecturale

Cauze: inflamaţii, iritaţii cronice, HPV, etc

Gradare: I, II (pot involua) şi III (stare precanceroasă !!!)

I. displazie simplă (epiteliu anormal – 1/3 bazală)


II. displazie moderată (epiteliu agitat – 2/3 bazale)
III. displazie severă, agravată (carcinom in situ)
- epiteliu atipic fără depăşirea membranei bazale
Displazia
Displazia + metaplazia - cervix
Kuala Lumpur - Malaysia
Caracterele biologice ale tumorilor – p. 166-169, 192-195

Creşterea şi invazia tumorilor

Propagarea tumorilor

Metastazarea tumorală

Recidiva tumorală
Creşterea şi invazia locală – p. 166-168

Sunt influenţate de: tipul histologic


gradul de diferenţiere
ţesuturile înconjurătoare
influenţe hormonale
tratament

benigne maligne
-------------------------------------------------------------------------
creştere lentă creştere rapidă
creştere expansivă infiltrativ-distructivă
Cancer - rădăcini
Tumoră benignă – creştere tip “cartof”
Creşterea
expansivă şi invazivă
A 37-year-old man presented to the dermatology clinic with two
types of skin lesion. Two types of nevi, both with the
same HRAS mutation, were observed in biopsy specimens. A
diagnosis of phakomatosis pigmentokeratotica was made.
Singapore – insula Kusu
Propagarea tumorilor maligne

Propagarea directă, invazia locală – p. 167-168


invazia: în ţesuturile înconjurătoare
perineural, perivascular, etc

Propagarea discontinuă
metastazarea – p. 168-169, 192-195:
- desprinderea celulelor din masa tumorală
- vehicularea, diseminarea celulelor tumorale

soarta celulelor tumorale diseminate:


- în mare parte se distrug
- înmulţire, proliferare: metastaze
- rămân în stare latentă
Invazie directă
Invazie perineurală

pancreas carcinoma

gastric carcinoma
CEA = Carcinoembrionar Antigen
Propagarea discontinuă, sistemică

Vas limfatic

capilar sanguin
Invazie angio-limfatică
(carcinom gastric)

lymph vessel
vein
melanom – invazie limfatică
Epitelial-to-mesenchymal transition vs. mesenchymal-to-epithelial transition
(p. 194 – E-caderină vs. Beta-catenină)
embryogenesis tissue repair malignant tumors
Căile de metastazare – p. 168-169, 192-195

Metastaze limfogene - p. 168:

carcinoame, rar sarcoame

• anterograd --- în limfonodulii regionali (ex. cancer mamar, pulmonar)


• retrograd --- în limfonoduli sau carcinomatoza vaselor limfatice
• metastaze discontinue (skip metastasis)

• limfonodul santinelă

• mărimea ln. metastatici vs. Limfadenită vs. Histiocitoză sinusală


Metastaze limfogene
lymph node

lymph vessel
Lymph node metastases
Carcinomatoza
vaselor limfatice
Carcinomatoza vaselor limfatice
Căile de metastazare – p. 168-169, 192-195

Metastaze hematogene - etape:

carcinoame şi predominant sarcoame

tranziţia epitelialo-mezenchimală, ruperea MB


intravazarea, embolizarea venoasă
extravazarea, colonizarea,
proliferarea celulelor tumorale în organul metastazant

Cel mai frecvent: ficat şi plămâni

Vertebre şi os (cc. de prostată)


Creier şi suprarenale (cc. bronhogenic)
Os şi ficat (tu ale SNC)

Metastaze angio-limfatice
Invazie venoasă (cancer gastric)
Metastaze pulmonare, hepatice şi osoase
Metastaze cerebrale şi în ovar
Lung carcinoma – metastases in spleen,
liver, kidney, adrenal glands
Carcinom gastric – metastaze splenice
Liver metastases from stomach (1) and
pancreas carcinoma (2,3)
Căile de metastazare – p. 168-169, 192-195

Metastaze prin diseminarea (însămânţarea)


celulelor tumorale în cavităţile seroase – p. 168-169:
carcinomatoza
peritoneală – ex. cancer ovarian, gastric
pleurală, etc.

Căi rare de metastazare – p. 168-169:


lichidul cefalorahidian (tumori ale SNC)
canalicular
prin implantare
prin contact
Metastazare prin însămânţarea celulelor tumorale
(carcinomatoza peritoneală)
Carcinomatoza peritoneală

ovarian tumor - AIDS


Recidiva tumorală

Recidive locale
loco-regionale

Elefantiază
Neoplazia

• Generalităţi şi momenclatură generală – 161-162


• Caracteristicile tumorilor benigne şi maligne – 162, 164-169
• Angiogeneza, invazia şi metastazarea – 168-169, 192-195
• Momenclatură şi clasificare histologică – 162-164 (sinteză în tabel 5-1)
• Tumorile sugarului şi copilului – 257-268
• Carcinogeneza, celulele stem şi modificări genetice – 166-167, 173-177
• Epidemiologie - 169-173
• Etiologie – 198-204
• Aspecte clinice – 207-214
• Tipuri de gene – 182, 184, 187, 188-189
• Diagnosticul molecular – 211-214, 263-268
• Imunitatea antitumorală – 204-207
Clasificarea histogenetică a tumorilor
pg. 162-164 (sinteză în tabel 5-1) + 257-268

Tumori cu origine epitelială


Tumori mezenchimale (ţesut conjunctiv şi ţesuturi derivate)
Tumori ale melanocitelor
Tumori embrionare (mixte)
Tumorile sugarului şi copilului

Sem. 2 - Tumori ale ţesutului nervos


Tumori neuroendocrine
Tumori ale ţesutului limfatic (leucemii, limfoame)
Tumorile epiteliale benigne – p. 162, 164

Tumorile epiteliului de acoperire:

- epiteliul scuamos şi tranziţional, ducte mamare:


PAPILOAME
- epiteliul cilindric şi cubic:
POLIPI (adenoame polipoase) – mucoasă intestinală

Tumorile epiteliului glandular (adenoame):


- adenoame solide (epiteliu respirator, renal, celule hepatice)
- fibroadenoame (glanda mamară)
- chistadenoame (ovar, pancreas)
- adenoame pleiomorfe (glande salivare)
Papilom scuamos - piele
Papilom scuamos - piele
Papiloame scuamoase
Papilom scuamos - mucoasă
Papilom intraductal mamar
Papilom al vezicii urinare
Polipi (adenoame polipoase – p. 162)

Aspect: pediculat sau sesil


solitar, multiplu (polipoză)
Suprafaţa: netedă, boselată sau
viloasă
Localizare:
tub digestiv, uter
Forme:
- polip mucos simplu
- polip adenomatos
= adenom polipos
- polip vilos
= adenom vilos
- polip adeno-vilos
= adenom tubulo-vilos
Polip mucos simplu (1)

Polip adenomatos (2), vilos (3) şi adeno-vilos (4)

1 2 3 4
POLIPI
Polip adenomatos endometrial
Polip simplu endocervical
Polip adenomatos (1), vilos (2), tubulo-vilos (3)

2 3
Tumorile epiteliului glandular (adenoame,
chistadenoame, fibroadnoame – p. 162-164)
- adenoame solide
- glande exo- şi endocrine
structură trabeculară, tubulară, papilară, acinoasă, foliculară, etc
(epiteliu respirator, renal, celule hepatice, tiroidă)

- fibroadenom
- glandă mamară
fibroadenom pericanalicular şi intracanalicular

- chistadenoame
- ovar, rar pancreas şi glandă salivară
1. chistadenom seros simplu
2. chistadenom seros papilar uni- şi multilocular
3. chistadenom mucinos
- chistadenoame “borderline”
Adenom tubular şi trabecular-acinos
Adenom papilar şi tubular
Adenom folicular tiroidian
Fibroadenom (mamar)
Chistadenom seros papilar
Chistadenom seros papilar la limita malignităţii
(“borderline tumor”)
Chistadenom mucinos
Chistadenom mucinos

Chistadenom mucinos
“borderline”
Tumori epiteliale maligne – carcinoame (cc) – p. 164, 168-169

• Cele mai frecvente tumori maligne (aprox. 85%)


• Apar mai frecvent după a cincea decadă a vieţii

• Macroscopic:
• Pe suprafeţe: tumoră nodulară, polipoidă, vegetantă, ulcero-vegetantă,
papilară, ulcerată
• În organe cavitare: polipoid-vegetantă (exofitică), infiltrativă, ulcero-infiltrativă
• În organe parenchimatoase: tumoră nodulară, cavitară, chistică

• Microscopic: structură organoidă


cu parenchimul tumoral diferenţiat sau nediferenţiat
• Metastaze: pe cale limfatică
pe cale hematogenă
prin diseminare (e.g carcinomatoză)
A B C

D Ob. 20x E Ob. 10x F Ob. 10x

G Ob. 10x H Ob. 20x I Ob. 20x


mediastinum

Infiltrative carcinoma of esophagus in a 43 year-old male


polypoid carcinoma of esophagus with liver metastases in a 64-year old man
Evoluţia şi clasificara carcinoamelor – pp. 164, 166

• Iniţial, proliferare tumorală numai în stratul epitelial, fără distrugerea


membranei bazale
carcinom intraepitelial, carcinom in situ (p. 166)
• Mai târziu distruge membrana bazală, invadează ţesutul subepitelial
carcinom microinvaziv cc invaziv

• În funcţie de tipul epiteliului proliferat se disting:


1. carcinoame ale epiteliilor de suprafaţă
2. carcinoame glandulare (adenocarcinoame)
3. carcinoame nediferenţiate
4. carcinoame organospecifice
Carcinogeneza

1. Neoplazie intraepitelială
(displazie severă, carcinom in situ)

2. carcinom microinvaziv

3. carcinom invaziv
Carcinom intraepitelial (in situ) şi invaziv
1. Carcinoame ale epiteliilor de suprafaţă – p. 164

Clasificare:

Carcinomul bazocelular
Carcinomul scuamocelular (epidermoid): cheratinizant
necheratinizant
Carcinomul metatipic, intermediar, bazoscuamos
Carcinomul urotelial (tranziţional)
Carcinomul bazocelular
Invaziv local dar rareori metastazează (p. 168)

Multicentric - superficial
Carcinomul scuamos (scuamocelular, epidermoid)

Localizare:
- piele, mucoase (gura, laringe,
faringe, bronhii, col uterin etc)

Macroscopic:
- conopidiform, ulcerat, nodular

Microscopic:
- cc. scuamos cheratinizant
- cc. scuamos necheratinizant

Gradare: 1-3
- bine, intermediar şi slab diferenţiate
Gradele de diferenţiere I – III
Gradele de diferenţiere I – III
Carcinom scuamos
Carcinomul metatipic (bazoscuamos)
Carcinomul urotelial (tranziţional)
- vezica urinară, căi urinare, rar col uterin, etc
- aspect papilar, mai rar solid
- grad de diferenţiere: I, II, III (bine, moderat şi slab diferenţiat)

Grad II Grad III


Carcinomul urotelial (tranziţional)
Carcinomul urotelial (tranziţional)
Carcinoame glandulare
Adenocarcinoame

Parenchimul tumoral formează sau schiţează


structuri glandulare atipice
Localizare: tub digestiv, corp uterin, ovar,
prostata, plămân, pancreas etc

Macroscopic: polipos-vegetant, ulcerat, infiltrativ, ulcero-infiltrativ


nodular, chistic

Microscopic: - adenocarcinom
bine, intermediar şi slab diferenţiat
- adenocarcinom mucinos
- carcinom sigilocelular (inel cu pecete)
- carcinom adenoscuamos
- chistadenocarcinom
- carcinom papilar
Polip (adenom) malignizat = adenocarcinom
Prof. Szentirmay Zoltan
Adenocarcinom - pancreas
Adenocarcinom
bine (G1), moderat (G2) şi slab
diferenţiat (G3)
Adenocarcinom G1/2 şi papilar
Adenocarcinom mucinos
Adenocarcinom mucinos
Carcinom mucinos sigilocelular (în inel cu pecete)
Carcinom adeno-scuamos
Chistadenocarcinom papilar
Carcinoame nediferenţiate

După raportul parenchim/stromă


carcinom solid (simplu) P=S
carcinom medular P>S
cc. fibros, schiros P <S

După mărimea şi forma celulelor tumorale


cc. micro-, macrocelular
cc. rotundo-, fuzocelular
cc. anaplastic
Carcinoame nediferenţiate:
solid, schiros şi medular
Carcinom nediferenţiat cu celule mici şi mari
Carcinom nediferenţiat cu celule mici şi mari
Carcinoame organospecifice - p. 164, 168-169

Carcinom renocelular (cu celule renale sau tumora Grawitz)


Carcinom hepatocelular
Carcinom tiroidian (folicular, papilar)
Carcinom adenoid chistic (cilindrom de glandă salivară)
Carcinom bronhogenic: carcinom scuamos, adenocarcinom
carcinom cu celule mici
Carcinomul renocelular
Carcinomul renocelular
Carcinomul hepatocelular
Carcinomul tiroidian folicular şi
adenoid-chistic de glandă salivară
Tumori mezenchimale – p. 162-164, 168-169

Tumori benigne
Tumori maligne: sarcoame
Leziuni pseudotumorale
-------------------------------------------
tumori ale ţesutului conjunctiv
tumori ale ţesutului adipos
tumori ale ţesutului cartilaginos
tumori ale ţesutului osos
tumori ale vaselor sanguine şi limfatice
tumori ale ţesutului muscular
tumori ale tendoanelor şi sinovialei
tumori ale seroaselor
alte tumori
--------------------------------------------
Localizare: ţesuturi moi, oase, diferite organe
SARCOM = “mâncător de carne”
Sarcoamele – p. 168-169

Apar la vârste mai tinere


Sunt voluminoase, aspect de carne (sarcos, gr.= carne)

Sunt frecvente hemoragiile şi necrozele

Microscopic: structură histoidă, stromă redusă,


celularitate densă

vase sanguine tapetate frecvent de ţesutul tumoral

Metastaze: hematogene, rar limfogene


Sarcom de ţesuturi moi
Tumorile ţesutului conjunctiv – p. 162,164

Benigne Maligne____________

Fibrom - p. 162 Fibrosarcom


Angiofibrom nazofaringian
Histiocitoame Dermatofibrosc protuberans
- xantoame
- xantogranulom juvenil
- fibroxantom atipic
- histiocitom fibros benign Histiocitom fibros malign
(dermatofibrom)
Mixom

Pseudotumori: fasciita nodulară, cheloidul


elastofibromul
fibromatoze: palmară, plantară etc
tumora desmoidă
Fibrom moale Fibrom dur

Angiofibrom nazofaringian
Fibrom moale
Angiofibrom
juvenil
Mixom atrial
Fibrosarcom
Fibrosarcom
Tumorile ţesutului adipos - p. 162, 164

Benigne Maligne
-----------------------------------------------
Lipom - p.164 Liposarcom
- bine diferenţiat
- mixoid
- pleomorf
Angiomiolipom (rinichi)
Hibernom (lipomul brun)
------------------------------------------------------------------

Pseudotumori: boala Dercum şi Madelung


Lipom
???

Bărbat, 68 ani -
left cervical swelling that had been slowly
increasing in size for 3 years
Angiomiolipom şi hibernom
Liposarcom
Bine dif.

Mixoid

Pleomorf
44 year-old male, tumor mass 12x10x6 cm
recurrent hemoptysis – 2 weeks
round cell high grade liposarcoma with
lung metastases
Boala Dercum şi Madelung
Dobsinska Ice Cave - Slovakia
Tumorile ţesutului cartilaginos – p. 162-164

Benigne Maligne
-----------------------------------------------------------
Condrom – p. 164 Condrosarcom
- encondromatoza (boala Ollier) - primar
- secundar
Fibrom condromixoid
Condroblastom (tumora Codman)
Condrom - encondromatoză (Ollier)
Condrosarcom
Condrosarcom
Condrosarcom
Indonezia – templele hindu
The Jakarta dream
Tumori ale ţesutului osos – p. 164, 168

Benigne Maligne
_______________________________________________

Osteom Osteosarcom – meta pulmonare (p. 168)


Osteom osteoid - central
Osteoblastom - periostal
Osteocondrom - juxtacortical
Osteoclastom Osteoclastom malign
-------------------------------------------------------------------------------

Pseudotumori: epulis gigantocelular


granulomul resorbtiv al maxilarelor
tumora brună a oaselor
miozita osificantă
Osteoame
Osteom dur şi spongios
Osteom osteoid şi osteoblastom (stânga)
Osteocondrom (dreapta)
Osteoclastom (tumoră cu celule gigante)
Osteosarcom central şi
parosteal
Tumora brună a oaselor
Miozita osificantă
Miozita osificantă (o lună postintervenţie)
Tumori ale ţesutului muscular (p. 164, 166-167)

Benigne Maligne
------------------------------------------------------------
Leiomiom Leiomiosarcom
- angioleiomiom
- leiomiom epiteloid

Rabdomiom Rabdomiosarcom
- fetal - pleomorf (adult)
- adult - embrionar
- alveolar (juvenil)
Leiomiom uterin
- neincapsulat, cu creştere influenţată de nivelul estrogenului circulant
(p. 166-167)
Leiomioame uterine
Leiomiom submucos
Leiomiom (1,2)
Angioleiomiom (3), Leiomiom epiteloid (4)

1 2

3 4
Leiomiosarcom
Rabdomiom
Rabdomiosarcom pleomorf şi embrional
Rabdomiosarcom (embrional)
Rabdomiosarcom alveolar
Tumori vasculare, ale copilului şi adultului – p. 164 şi 257-258

Benigne Maligne
----------------------------------------------------------------------------

Hemangiom Angiosarcom
- capilar Hemangioendoteliom
- cavernos
Glomangiom
Hemangiopericitom

Sarcomul KAPOSI

Limfangiom Limfangiosarcom
- simplu
- cavernos
- chistic
______________________________________________________

Pseudotumori: granulom piogenic


angiomatoze (Hippel-Lindau, Sturge-Weber,
Osler-Weber-Rendu)
Hemangiom capilar
Hemangiom capilar
Hemangiom capilar
Hemangiom capilar
Hemangiom cavernos
Hemangiom cavernos
Hemangiom cavernos (ficat)
Limfangiom
Angiosarcom
Angiosarcom
A 46 year old female was hospitalized with several red plaques on the
skin and mucosa that were progressively developed during the last
three months.
Granulom piogenic (Botriomicom)
Tumori ale seroaselor şi învelişurilor

Mezoteliom benign Mezoteliom malign


(circumscris) (difuz)

Meningiom Meningiom invaziv


Mezoteliom
Meningeom
Meningeom
Sarcom meningeal
Femeie de 22 de ani se prezintă cu un nodul pe pielea
feţei, dezvoltat în ultima lună, după expunere la
soare.......
III. Tumori pigmentare
(melanocitare)

Benigne

Nev

Maligne

Melanom malign
Nev pigmentar
Nev jonctional
Melanom malign

Eye
Skin Glob
Oral mucosa

Metastases
Melanom malign
IV. Tumorile embrionale şi ale celulelor germinale
– p. 258-263
• provin din: 1. celule embrionale primitive restante sau
2. celule germinale

1. Tumori care provin din celule embrionare primitive

- tumori cu celule mici, rotunde şi albastre

- aspect monomorf: neuroblastom


retinoblastom
meduloblastom
sarcom Ewing şi PNET

- structură organoidă: nefroblastom (tumora Wilms)


hepatoblastom, pneumoblastom
sarcom botrioid
Neuroblastomul – p. 258-260

• 50% din tumorile maligne ale sugarului şi 7-10% din cele pediatrice

• Forme familiale: 1-2%


• Pot prezenta mutaţii ale genei ALK (kinaza limfomului anaplazic)

• Localizare: 40% - medulara glandei suprarenale (biltateral în forma familială)


ganglionii simpatici: abdominal (25%), mediastinal (15%)

• Evoluţie: poate regresa spontan sau post-terapie, în funcţie de:


stadiul tumorii: 1-4; stadiul 4S pentru copii sub 1 an
vârstă: evoluţie mai bună sub 18 luni
morfologie: celulele mature indică prognostic mai bun
amplificarea genei NMYC - 25-30% din cazuri
- evoluţie nefavorabilă
expresia TrkA – prognostic mai favorabil
nivelul de catecolamine
Neuroblastomul – p. 258-260

• Macroscopic:
- cu pseudocapsulă fibroasă sau
- aspect infiltrativ cu invazia rinichiului, venei renale şi/sau a venei cave
- consistenţă “cerebral-like”
• Microscopic:
- plaje de celule mici, uneori pleomorfe
- rozetele Homer-Wright (pseudorozete)
- pozitive imunohistochimic la NSE (enolază neuron-specifică)
• Forme particulare, diferenţiate:
- ganglioneuroblastomul – celule ganglionare mari, mature
- ganglioneurinomul – celule mari, celule Schwan şi fibroblaşti
• Metastazare: ficat, plămân, măduvă osoasă, oase
cutanată la copiii mici: “copil ca o brioşă cu mure”
Neuroblastom –glandă suprarenală
Retinoblastomul – p. 260-261

• Cea mai frecventă tumoră intraoculară pediatrică, cu origine neuronală, la 2 ani

• Forme familiale 40% şi sporadice 60%


• Mutaţii ale genei RB1 (gena retinoblastomului)

• Localizare: 40% bilatateral - în forma familială


60% unilateral – în forma sporadică

• Clinic: strabism, tulburări de vedere, “reflexul ochiului de pisică”


• Evoluţie: pot regresa spontan sau post-chimio-radioterapie
risc pentru osteosarcom şi ale tumori ale ţesuturilor moi
metastazare: SNC, cutie craniană, oase, limfonoduli

• Macroscopic: formaţiuni nodulare ale retinei posterioare


• Microscopic: - plaje de celule mici, rotunde
- rozetele Felxner-Wintersteiner (lumen central)
Retinoblastom
Nefroblastomul (tumora Wilms) – p. 261-263

• Cea mai frecventă tumoră renală pediatrică, 2-5 ani


• Malformaţii asociate:
aniridie, retard mental, anomalii genitale (sdr. WAGR) - 1 din 3 copii
disgenezie gonadală, anomalii renale (sdr. Denys-Drash) – 90% din copii
sdr. Beckwith-Wiedemann – hemifipertrofie sau citomegalie suprarenală
sau organe mărite (limbă, rinichi, ficat)

• Mutaţii ale genei WT1 şi 2 (gena Wilms) – forme familiale


• Mutaşii ale genei β-catenină – forme sporadice

• Evoluţie: prognostic bun după terapie, dacă nu prezintă invazie extrarenală

• Macroscopic: formaţiune voluminoasă, unilaterală (10% bilaterale)


• Microscopic: - componentă trifazică: blastică (celule mici, albastre)
stromală
epitelială: tubi şi glomeruli incomplet evoluaţi
Nefroblastom – tumora Wilms
Tumori cu celule germinale
TBL -16 decembrie 2019 – 16 pagini

• Hipercolesterolemia familială – p. 222-223 (1.5 pag.)


• Tumori vasculare – p. 357-362 (5.5 pag.)
• Patologia intervenţiei vasculare – p. 362-363 (o pagină)
• Boli cardiace congenitale – p. 368-374 (5.5 pag.)
• Bolile pericardului – p. 403-404 (o pagină)
• Tumori cardiace – p. 404-405 (o pagină)
• Transplantul cardiac - p. 405 (jumătate de pagină)
Tumori cu celule germinale – p. 164, 258
Celula germinală

Carcinom embrionar
Seminom

Ţesuturi Trofoblast Ţesuturi


extraembrionare embrionare

Tumora de sac vitelin Coriocarcinom TERATOM


(Yolk sac tumor)
Tumori germinale primare – p. 164, 258
- Apar în: linia mediană a corpului (regiunea pineală, supraselară, mediastin...)
ovar şi testicul

1. teratoame mature benigne :


chistul dermoid
teratomul sacro-coccigian (p. 258)

2. teratoame imature maligne

3. tumori germinale cu diferenţiere specială


seminomul
carcinomul embrionar
coriocarcinomul
tumora de sac vitelin (yolk sac tumor)
tumori germinale mixte
Teratom sacro-coccigeal
Chist dermoid
Chist dermoid

dinţi
Teratom sacrococcigeal chistic

780 g, copil de 5 zile


TERATOM
Chist dermoid
Chist dermoid
Teratom imatur
Teratom imatur -ovar
Seminom
Testicul normal şi seminom
Carcinom embrionar
Tumoră de sac vitelin - Yolk sac tumor
Coriocarcinom
Coriocarcinom - stomac
Coriocarcinom - ovar
Tumori şi leziuni pseudotumorale provenite
din vestigii embrionare – p. 163, 164, 257

- chistul branhial
- chisturi endo- şi mezodermale
- craniofaringeomul
- tumorile odontogene

Hamartomul (hamartano,gr.= a greşi)


hemangioamele, limfangioamele, condromul pulmonar
adenom hepatic, rabdomiom cardiac, etc

Hetrotopia sau coristomul (chorizo,gr.= rătăcire) – ţesuturi ectopice


chistul epidermoid, ectopia pancreatică, etc.
Chist branhial
Craniofaringeom
Ameloblastom Odontogenic keratocyst
Hamartom condromatos (plămân) Hemangiom cavernos
Neoplazia

• Generalităţi şi momenclatură generală – 161-162


• Caracteristicile tumorilor benigne şi maligne – 162, 164-169
• Angiogeneza, invazia şi metastazarea – 168-169, 192-195
• Momenclatură şi clasificare histologică – 162-164 (sinteză în tabel 5-1)
• Tumorile sugarului şi copilului – 257-268
• Carcinogeneza, celulele stem şi modificări genetice – 166-167, 173-177
• Epidemiologie - 169-173
• Etiologie – 198-204
• Aspecte clinice – 207-214
• Tipuri de gene – 182, 184, 187, 188-189
• Diagnosticul molecular – 211-214, 263-268
• Imunitatea antitumorală – 204-207
ONCO-TEAM
- p. 207-214

Aspecte clinice - p. 207-208


Diagnostic
Prognostic
Tratament
Acţiunea tumorilor asupra organismului
• Tumorile benigne: compresiune, stricturi
torsionare de pedicul (polip, chist ovarian)
rar: hemoragii prin eroziune de vase
secreţie de hormoni, polipeptide
• Tumorile maligne – p. 207 şi 208:
ulceraţii: hemoragii prin eroziune de vase
anemie posthemoragică, infecţii
VSH crescut
efecte generale: anemie, anorexie, febră, caşexie

• Sindroame paraneoplazice (p. 165 şi 209 – tabel 5.5):


endocrine (sindrom Cushing, carcinoid, hipo-/hiper-glicemie...)
neuromusculare (myasthenia gravis, neuropatii, dermatomiozită....)
hematologice (anemie hemolitică, policitemie, CID, tromboza Trousseau,.....)
dermatologice (zona zoster, acanthosis nigricans, pemfigoid bulos,
dermatită herpetiformă.....)
ONCO-TEAM
- p. 207-214

Aspecte clinice - p. 207-208


Diagnostic – p. 210-214, 263-268
Prognostic
Tratament – p. 211
Diagnosticul tumorilor – p. 210
• Examinările clinice, biochimice, hematologice, radiologice, endoscopice :
contribuie la diagnosticul (localizarea) tumorilor

• Diagnosticul final se stabileşte în urma examenului microscopic !

Diagnosticul citologic: examinarea frotiurilor (Papanicolau)


- identificarea celulelor tumorale în:
- lichide din cavităţi, spută, urină, secretie vaginală......
- frotiul obţinut după puncţia cu ac fin a unei tumori (citologie prin aspiraţie)
- leziuni superficiale (mucoase, piele)

Examenul histopatologic
- diagnostic convenţional (secţiuni colorate cu H&E)
- tehnici adiţionale (histochimice, imunohistochimice şi
tehnici de biologie moleculară)
Examenul citologic

normal Pap smear

breast aspirate - malignancy

abnormal Pap smear


Examenul histopatologic – p. 210

Biopsie (în scop diagnostic)

• Biopsie prin excizie – în cazul tumorilor situate pe


suprafeţe
• Biopsie prin incizie – îndepărtarea unui mic
fragment din tumoră
• Biopsie prin puncţie – în cazul tumorilor de
prostată, plămân, rinichi, ficat, glandă mamară, etc
- aspiraţie cu ac subţire (Vim-Silverman, Menghini)

Biopsie intraoperatorie
(scop: diagnostic provizoriu)

Examenul macro- şi microscopic al


pieselor operatorii
(scop: confirmarea diagnosticului şi
stadializarea tumorii
Examenul histopatologic

• diagnostic conventional (secţiuni colorate cu H&E)


- tipul histologic al tumorii
- gradul de diferenţiere
- extensia locală a tumorii – pT
- stadiu metastatic – pN, pM

• tehnici aditionale
- metode histochimice : evidenţiere de mucopolizaharide, glicogen, pigmenţi......
- metode imunohistochimice care contribuie la:
= diagnosticul tumorilor slab diferentiate
= identificarea unor factori de prognostic şi predictivi
- tehnici de biologie moleculară
- in situ hybridisation (ISH)
- Polymerase Chain Reaction (PCR)
- DNA microarrays
IMMUNOHISTOCHEMISTRY
Immunohistochemical markers in tumor diagnosis – pag. 211

Intermediate filaments:
Cytokeratins specific for epithelial tumors
Vimentin specific for mesenchymal tumors
Desmin specific for muscle tumors
Glial Fibrillary Acid Protein (GFAP) specific for gliomas
Neurofilament specific for nervous tumors

Other markers:
Smooth Muscle Antigen (SMA) specific for smooth muscle tumors
CD20 specific for B-lymphocyte
CD3, CD4, CD8 specific for T-lymphocyte
CD31, CD34, CD105 specific for endothelial cells
HMB45 specific for malignant melanoma
Prostate Specific Antigen (PSA) - specific for prostate carcinoma
Alpha-fetoprotein (AFP)- specific for hepatocellular carcinoma, seminoma, teratoma
Human Chorionic Gonadotropin specific for choriocarcinoma, teratoma
Calcitonin specific for medullary carcinoma of thyroid
Chromogranin specific for neuroendocrine tumors (apudomas)
Carcinoembryonic Antigen (CEA) - specific for GI carcinomas, pancreas, mammary gland
Cytokeratin
Vimentin Cytokeratin
SMA

GIST
Malignant melanoma– HMB45
CD20
Markeri prognostici şi predictivi

• Proteina Ki67
• Proteina p53
• Receptorii estrogenici şi progesteronici (ER, PgR)
- în carcinomul mamar (tratament antihormonal)
• HER-2 (Human Epidermal Growth Factor Receptor-2)
- în carcinomul mamar şi gastric (tratament cu Herceptin)
• CD117 (c-KIT) – în GIST – în vederea tratamentului cu Imatinib
• EGFR (Epidermal Growth Factor Receptor)
- în carcinomul pulmonar (tratament cu anti-EGFR)
• Markeri ai angiogenezei – tratament antiangiogenic cu Bevacizumab
ER PR

HER-2
c-erb-B2 (HER-2)
CD31
Neoplazia

• Generalităţi şi momenclatură generală – 161-162


• Caracteristicile tumorilor benigne şi maligne – 162, 164-169
• Angiogeneza, invazia şi metastazarea – 168-169, 192-195
• Momenclatură şi clasificare histologică – 162-164 (sinteză în tabel 5-1)
• Tumorile sugarului şi copilului – 257-268
• Carcinogeneza, celulele stem şi modificări genetice – 166-167, 173-177
• Epidemiologie - 169-173
• Etiologie – 198-204
• Aspecte clinice – 207-214
• Tipuri de gene – 182, 184, 187, 188-189
• Diagnosticul molecular – 211-214, 263-268
• Imunitatea antitumorală – 204-207
MOLECULAR PATHOLOGY
Importance:
• identification of gene defects in the tumor cells
• prognosis
• predictive role - “targeted therapy”

In situ hybridization (ISH, FISH)


• the chromosomal alterations, translocations
• proteins and infectios agents (HPV, HIV, EBV, CMV) can be easily identified
• complementary nucleic acids
Polymerase Chain Reaction (PCR)
• small quantities of nucleic acids (DNA) from fresh or paraffin-embedded
tissues or cell preparation can be amplified using nucleotide primers specific
for the genes being studied
DNA microarrays
• the pattern of gene expression (mRNA) of the entire genome
• Germinal versus somatic mutations!!! (p. 263)
Chromosomes

Gene nucleic acids (DNA, RNA)

proteins nucleotides (A-T, C-G)


HER-2 – two (A) and many (C) copies of control and host genes
Laboratorul de Oncopatologie Moleculară – SCJU Târgu-Mureş

Camera pre-PCR Camera PCR Camera post-PCR

Izolare acizi nucleici


In situ hybridization
PCR
PCR
Mutation analysis
Real-time PCR with hybridization probes and melting curve anaylsis

DNA sample

Upon completion the amplification cycle


the temperature is gradually raised by 0.1 C
until sensor probe melts
PCR

K-ras mutations – colon cancer


DNA microarray
DIAGNOSTICUL MOLECULAR – FISH, PCR, NGS
p. 211-214, 263-268

• Stabilirea diagnosticului
- translocaţii genetice (e.g. leucemii, limfoame sarcom Ewing, etc.)

• Prognostic şi evoluţie
- amplificări genice (e.g. HER-2 – cancer de sân, MYC - neuroblastom)

• Detectarea bolii reziduale minime


- leucemii (e.g. BCR-ABL: leucemie mieloidă cronică)
DIAGNOSTICUL MOLECULAR – FISH, PCR, NGS
p. 211 şi 172

• Diagnosticarea predispoziţiei ereditare pentru cancer


- mutaţiile genei BRCA1, 2 – cancer mamar şi ovarian
- mutaţiile genei CDH1 – cancer gastric şi mamar
- mutaţiile genei RB1 – retinoblastom bilateral
- mutaţiile genei p53 – sindrom Li Fraumeni
- mutaţiile genei APC – polipoza colonică familială - adenocarcinom de colon
- mutaţiile genelor MLH1, MSH2, MSH6, PMS2
– adenocarcinom de colon non-polipozic
- mutaţiile genei MEN1, RET – neoplazie endocrină multiplă
Gene mutations – case presentation

Male, 35 years old


Father – died at 55 years old
Father’s sister – CRC – 48 years old
HNPCC
41-year old male
Wilcox R, Perpich M, Noffsinger A, Posner MC, Cooper K. Hereditary diffuse gastric cancer:
multidisciplinary case report with review of the literature. Pathol Res Int 2011; 2011: 845821
Tratament individualizat
Terapie
personalizată
DIAGNOSTICUL MOLECULAR – FISH, PCR, NGS
p. 211

• Luarea unor decizii terapeutice


- terapie individualizată/personalizată/ţintită molecular
– mutaţia genei ALK – terapie anti-ALK – cancer pulmonar
– mutaţia genei BRAF (V600E) – terapie anti-BRAF
melanom malign, adenocarcinom de colon, carcinom papilar tiroidian, histiocitoză Langerhans
Predictive markers

• Estrogen and progesteron receptors (ER, PgR)


- in breast carcinoma (antihormonal treatment)

• HER-2 (Human Epidermal Growth Factor Receptor-2)


- breast and gastric carcinoma (Herceptin-Trastuzumab)

• CD117 – in GIST – treatment with Imatinib (Gleevec)

• EGFR (Epidermal Growth Factor Receptor)


- in lung carcinoma (treatment with anti-EGFR)

• Angiogenic markers – Bevacizumab/ Regorafenib/ Aflibercept

• K-ras mut – CRC (Cetuximab/Panitumumab)


Adjuvant
chemoterapy
Colorectal carcinoma
II stage
MSS
III stage
No adjuvant chemoterapy

5Fu = adjuvant chemotherapy

No adjuvant chemoterapy

Adjuvant chemoterapy
MSI-
H
100 sporadic colon adenocarcinoma

KRAS wt

Activated EGFR 55
KRAS mut

Anti-EGFR treatment

30 11 4
BRAF mut other mut

Anti-EGFR responders Anti-EGFR resistant


BRAF mutations – heterogeneity – colon tumor – Prof. Dr. Szentirmay Zoltan
Nexavar (Sorafenib)
100
Lung adenocarcinoma
KRAS wt

EGFR wt 39
EGFR mut KRAS mut

TARCEVA

36
wt 1 3 1 20
e19 del T790M HER2 mut BRAF mut PTEN
L858R MET ampl mut

TKI effect anti-EGFR resistance


The Role of the Pathologists in the Era of Personalized
Medicine

Walk E. Arch Pathol Lab Med. 2009; 133:605-610


MP590/06, 50-year-old female with a 5 cm in diameter nodule in the upper lobe
of left lung and mediastinal lymph node metastases. KRAS e2 is wt.
Dg: Papillary adenocarcinoma

EGFR
EGFR e19 deletion

On the effect of the Tarceva


treatment, the tumor have been a
stationer state from two years

Nt 2235 -
2249

MP590/06
Principle:
The field of molecular diagnostics is growing,
adapting, changing constantly, and beginning to
permeate virtually every area of medicine.
ONCO-TEAM
- p. 207-214

Aspecte clinice - p. 207-208


Diagnostic – p. 210-214, 263-268
Prognostic – p. 208-209
Tratament – p. 211
PROGNOSTICUL TUMORILOR MALIGNE

• Tip histologic
• Grad de diferențiere
- G1, G2, G3
- Gleason (adenocarcinoma de prostată)
• Stadiu – p. 208-209
- TNM, AJCC - tumori solide
• Factori prognostici moderni
- imunohistochimici, moleculari
Survival correlations
Neoplazia

• Generalităţi şi momenclatură generală – 161-162


• Caracteristicile tumorilor benigne şi maligne – 162, 164-169
• Angiogeneza, invazia şi metastazarea – 168-169, 192-195
• Momenclatură şi clasificare histologică – 162-164 (sinteză în tabel 5-1)
• Tumorile sugarului şi copilului – 257-268
• Carcinogeneza, celulele stem şi modificări genetice – 166-167, 173-177
• Epidemiologie - 169-173
• Etiologie – 198-204
• Aspecte clinice – 207-214
• Tipuri de gene – 182, 184, 187, 188-189
• Diagnosticul molecular – 211-214, 263-268
• Imunitatea antitumorală – 204-207
Cancerogenesis
Etiopatogeneza tumorilor
Carcinogeneza – p. 169-173, 198-204

Factori fizici: traumatisme repetate


azbestul
radiaţiile: ultraviolete, ionizante
Carcinogeni chimici: cu acţiune directă
Pro-carcinogeni
hidrocarburi policiclice (benzpiren etc)
amine aromatice (anilina, galben de unt)
compuşi N-nitrozo (nitrozamine etc)
compuşi alchilizanţi (vinilcloridul etc)
săruri de Cr, Ni, beriliu, cadmiu etc
doza, timpul de expunere
Co-carcinogeni
Mecanism: tulburări în reglarea expresiei genetice
activarea oncogenelor
Faze: iniţiere---promoţie---progresie---invazie
Oncogeneza virală şi microbiană (p. 201-204)

Virusuri ADN: HPV (1,2,4 şi 6,11 şi 16,18)


EBV (limfom, carcinom nazofaringian)
HBV, HCV (carcinom hepatocelular)
HHV8
Virusuri ARN: retorvirusul HTLV-1 – leucemie cu celule T

Agenţi microbieni: H. Pylori


(adenocarcinom gastric, limfom MALT?)
Chemical agents
ETIOPATHOGENESIS OF TUMORS
Cancerul şi ereditatea (p.172)

Retinoblastom (40%-ereditare), nefroblastom, neuroblastom


Trisomia 21, Sindr. de familie canceroasă

Stări precanceroase/Leziuni preneoplazice dobândite (p. 172)

- inflamaţii cronice
- metaplazia scuamoasă urmată de displazie (e.g. fumători, HPV)
- hiperplazia şi diplazia endometrială
- leucoplazia cavităţii orale, vulvei, penisului, etc.
- adenoamele colonului
CELIAC DISEASE
Neoplazia

• Generalităţi şi momenclatură generală – 161-162


• Caracteristicile tumorilor benigne şi maligne – 162, 164-169
• Angiogeneza, invazia şi metastazarea – 168-169, 192-195
• Momenclatură şi clasificare histologică – 162-164 (sinteză în tabel 5-1)
• Tumorile sugarului şi copilului – 257-268
• Carcinogeneza, celulele stem şi modificări genetice – 166-167, 173-177
• Epidemiologie - 169-173
• Etiologie – 198-204
• Aspecte clinice – 207-214
• Tipuri de gene – 182, 184, 187, 188-189
• Diagnosticul molecular – 211-214, 263-268
• Imunitatea antitumorală – 204-207
THE FIGHT OF GENES
Mutaţii genetice cu rol în cancerogeneză şi proliferare tumorală
(p. 173, 182, 184, 188)

• Proto-oncogene/Oncogene tumorale (peste 70) – stimulează creşterea


- factori de creştere: EGF, EGFR, PDGF-PDGFR
- Ras genes: KRAS, NRAS, Ha-RAS
- Cyclin (D1), c-KIT
- factori de transcripţie: c-myc, n-myc, receptori hormonali (ER, PR)
• Gene supresoare tumorale – inhibă creşterea
- p53 – “gardianul genomului uman”
- Rb1 (retinoblastoma), WT (Wilms tumor)
- p21, p16
- BRCA1, BRCA2
• Gene reglatoare a apoptozei
- TNFR, bcl2, bax
• Gene reparatoare ADN (Mismatch repair genes, MMR)
- MSH2, MLH1, PMS2, MSH6

Celule stem canceroase (p. 166-167)


Tipuri de mutaţii genetice cu rol în cancerogeneză (p. 173-177, 182)

• Translocaţii cromozomiale
- mai frecvent în leucemii/limfoame
- ex. crz. 8-14 – limfom Burkitt: gena MYC; limfom folicular: gena bcl-2)
- fuziuni genice: ABL-BCR - leucemii

• Deleţii genice (LOH)


- tumori solide

• Amplificări genice
- gena NMYC – neuroblastom
- gena ERBB2 (HER2/NEU) – cancer mamar

• Mutaţii punctiforme
• Aneuploidia
• MicroARN
• Modificări epigenetice
Chromosome 14 - green

Chromosome 11 - red

normal lymph node

t(11;14) - mantle cell lymphoma


Germ cell tumor

adult germ cell tumor of testis


red = long arm of chromosome 12
gene translocation - c-myc

point mutation – K-ras

Tumor suppressor genes Onocogenes


Darwinian evolution and clonal successions for development of cancer
(p. 177)

Figure 11.12 The Biology of Cancer (© Garland Science 2007)


Clonal diversification due to high mutation rates – p. 177

The Biology of Cancer (© Garland Science 2007)


Neoplazia

• Generalităţi şi momenclatură generală – 161-162


• Caracteristicile tumorilor benigne şi maligne – 162, 164-169
• Angiogeneza, invazia şi metastazarea – 168-169, 192-195
• Momenclatură şi clasificare histologică – 162-164 (sinteză în tabel 5-1)
• Tumorile sugarului şi copilului – 257-268
• Carcinogeneza, celulele stem şi modificări genetice – 166-167, 173-177
• Epidemiologie - 169-173
• Etiologie – 198-204
• Aspecte clinice – 207-214
• Tipuri de gene – 182, 184, 187, 188-189
• Diagnosticul molecular – 211-214, 263-268
• Imunitatea antitumorală – 204-207
Imunitatea antitumorală – p. 204-207

• Supraveghere imună = recunoaşterea de către organism a celulelor


tumorale şi distrugerea acestora prin mecanisme imune
• Există antigene tumorale specifice şi asocaiate tumorilor, recunoscute de
limfocitele T citotoxice
• Există anticorpi sau gene sepcifici unor tumori:
HER-2, MUC-1 – cancer mamar
CEA şi alfa-fetoproteină – cancer hepatic
CA-125, CA 19-9 – carcinom ovarian

S-ar putea să vă placă și