Tumori – CURS 4

Tumori beningne – proliferari tisulare anormale cu caracter autonom, progresiv si exagerat a

celulelor organismului.
Autonom – nu sunt dependente de anumiti factori externi
Progresiv – o tumora o data dezvoltata creste pana la un moment dat
Exagerat – se trece peste o limita acceptabila

Criterii de clasificare
 Morfologice (structura macroscopica si microscopica)
 Histogenetice (cu evidentierea tesutului din care provine tumora)
 Comportamentul biologic al tumorii
- benigne
– maligne

Cresc lent, prezinta foarte putine mitoze si acestea sunt tipice. Structura interna a nucleilor celulelor
tumorale benigne (cromatina si nucleolul) se deosebeste putin sau deloc de structura nucleilor
celulelor tesutului din care provin aceste tumori benigne.
Sunt alcatuite din celule mature, din –ciți.
Tumorile beninge ale tesutului conjunctiv pot contine multe fibre colagenice;
Tumorile cartilajului contin substanta fundamentala de tip condroit(?).
Tumorile tesutului gras sunt alcatuite din adipocite albe (adipocite adulte).

Cu cat celulele tumorale benigne sunt mai apropiate de celulele tesutului de origine (celule normale),
cu atat benignitatea este mai certa.

Tipuri de tumori
 Epiteliale: benigne sau maligne
 Conjunctive: benigne sau maligne

Un criteriu foarte important este pastrarea legaturii dintre epiteliu si tesutul conjunctiv subiacent.
Aceasta proprietate se datoreaza faptului ca in tumorile epiteliale benigne, pe langa proliferarea
celulelor epiteliale, are loc si o proliferare a structurilor conjunctive subiacente.
Tumorile benigne cresc expansiv, comprimand tesutul inconjurator (ex. ureterul poate fi comprimat
de catre o marire de volum a unui ovar printr-o tumora benigna sau o formatiune tumorala a uterului
-> hidronefroza/ ureterohidronefroza = marirea cavitatilor caliceale prin imposibilitatea eliminarii
normale a urinii – ureterul din cativa mm ajunge la cativa cm in diametru dand ureteromegalie si
incetul cu incetul structura nobila parenchimatoasa a rinichiului este afectata.).

Tumorile benigne au capsula.

Capsula este o delimitare din tesut conjunctiv pe care o au tumorile beninge si extrem de putine
dintre tumorile benigne.
Tumorile benigne nu dau tulburari functionale in afara celor corelate cu modificarile locale –
compresia locala. Dar pot da modificari functionale prin secretia in exces a unor hormoni - tumorile
benigne ale glandelor endocrine (Adenom).

Consecintele tumorilor benigne:

 hemoragii produse de unele tb ale tractului gastro-intestinal

1
  metroragii produse de unele tb ale uterului -> tb ale uterului, in functie de locul in care sunt
localizate pot fi:
intramurale -> consecinte legate de imbibarea cu sange a acestei tumori, dar in niciun caz nu
vor da compresie asupra organelor invecinate.
subseroase -> cele care sunt in lateral/exterior si dau copresie asupra ureterelor, aparand
ureterohidronefroza
submucoase -> sunt spre interior, spre endometru – modificari importante ale menstruatiei

Tumorile benigne ale glandelor endocrine

Secretarea in exces a hormonilor produsi de glanda respectiva duce la niste consecinte mult mai
grave decat cele reprezentate de tumora per se.
Adenom hipofizar – secretie STH in exces – apare acromegalia (cresteri ale maxilarelor, membrelor)
sau gigantismul.
Adenoame tiroidiene – apar elemente de hipertiroidie cu T3, T4, TSH marite. Uneori apar in sange
nivele crescute ale anticorpilor anti-tireoglobulina si anti-peroxidaza (TPO) – in tiroidita autoimuna
(Boala Hashimoto).
Tiroidita Hashimoto este cheia de bolta a tuturor bolilor autoimune.
Boli de colagen cu caracter autoimun: poliartrita, panarterita nodoasa, scleroza in placi,
leuconevraxite, lupus, dermatomiozite, sclerodermie, colangita sclerozanta, ciroza biliara primitiva =>
toate au un anumit tip de autoanticorpi.
Multe dintre aceste boli au elemente comune.
Se pot transforma una intr-alta.
Pe langa autoanticorpii specifici, bolnavii au si o alta boala autoimuna – TIROIDITA HASHIMOTO.
Cand medicul gaseste o bolnava cu Hashimoto, trebuie sa-i dozeze toti autoanticorpii pentru a vedea
daca nu cumva e un punct slab pe undeva, putand aparea o boala autoimuna.

Au o crestere mult mai rapida decat cele benigne.

Au frecvente mitoze tipice si au si mitoze atipice.
Mitozele atipice apar ca urmare a perturbarilor intracelulare cu pierderea capacitatii de reglare a
cresterii normale.
Cele mai importante modificari nucleare sunt: cresterea dimensiunilor nucleilor, modificarea
raportului nucleo-citoplasmatic (devine supraunitar); inegalitatea de talie a nucleilor (anizokaria);
forme nucleare anormale (polimorfism nuclear); apar modificari ale numarului si marimilor
nucleolilor, precum si nucleoli polimorfi; modificari ale numarului de cromozomi; modificari ale
continutului de ADN.
Modificarile citoplasmei constau in: aparitia de forme celulare variabile (polimorfism); colorabilitatea
variata a citoplasmei (policromazie) asociata de obicei cu cresterea colorabilitatii citoplasmei
(tahicromazie).

Capacitatea de diferentiere a celulelor maligne este mult mai mica decat in cele benigne iar lipsa
totatala a proprietatii de diferentiere se numeste anaplazie (cele mai nenorocite cancere, cancerele
anaplazice nu seamana cu nimic).

Caracteristica importanta a tumorilor maligne este infiltrarea tesuturilor, cu infiltrarea tesuturilor

peritumorale si distrugerea acestora. Odata cu infiltrarea si distrugerea tisulara apar metastazele.
Metastazele sunt tumori unice sau multiple, asemanatoare sau nu cu tumoarea mama, dar care
histologic sunt identice. Pot fi mai mici, mai mari, in apropiere, la distanta, contralateral – nu exista
nicio regula.

2
CARACTERISTICI TUMORI BENIGNE TUMORI MALIGNE
1. sexul (M/F) fara importanta fara importanta
2. varsta tineri varstnici
3. localizarea in toate organele* in toate organele
4. clinica putina, nespecifica (exceptie manifeste doar in stadiile
tumorile endocrine) tardive
5. durata bolii ani, decenii luni
6. functii celulare specifice prezente absente
7. cresterea expansiva (comprimand tesutul infiltrativ distructiva
peritumoral)
8. metastaze absente prezente
9. recidive (reaparitia exista foarte frecvente
tumorii dupa exereza,
in acelasi loc de obicei)
10. stroma bogata saraca
11. actiunea pe organele compresie distructie
din jur
12. capsula prezenta absenta
13. consistenta ferma mai scazuta
14. suprafata de sectiune uniforma variabila cu hemoragii si
necroza
15. tipul tisular (in matur (ciți) imatur (blaști)
comparatie cu tesutul
de provenienta)
16. celularitatea saraca bogata
17. atipiile celulare absente frecvente
18. mitozele rare si tipice frecvente si atipice
19. cromatina regulat distribuita neregulat distribuita cu zone
dense alternand cu zone laxe
20. raportul N/C <1 >1

*o tumora benigna poate deveni maligna prin localizare (ex. e in creier si comprima centrul
pneumotaxic – stop respirator

Tumorile la san la barbat, in general sunt maligne (80%), pe cand cele de la femei sunt in general
benigne.

Nomenclatura

Sarcom – tumora conjunctiva maligna

Benigne:
– Lipom – tumora benigna de la tesutul gras
– Condrom – tb de la cartilaj
– Osteom
– Mixom
– Hemangiom
Maligne: adaugam „sarcom”
– liposarcom

3
 – condrosarcom
– osteosarcom

Tumorile epiteliale (mult mai frecvente) - carcinoame

ale tesuturilor de acoperire,
ale glandelor -> tumoare benigna = adenom
 tumoare maligna = adeno-carcinom (carcinom glandular)

Tumori benigne ale epiteliilor din tubul digestiv: polipul

dar pentru ca polipul din tubul digestiv are si glande, este de fapt un polip adenomatos
tumoarea maligna -> tot adenocarcinomul

Epiteliile de acoperire (de tip cheratinizat)

Tumori benigne: papiloame (al epiteliului de tip pluristratificat - piele)
papilom tranzitional (uroteliu – epiteliu pseudostratificat/ de tip tranzitional)
Maligne: carcinomul tranzitional
carcinom – bazocelular
spinocelular

Carcinom spinocelular proliferarea stratului spinos al pielii.

Carcinomul spinocelular poate fi si in alte locuri decat la piele – ex. la colul uterin („resembling to”
stratul bazal al pielii).

Leucoplazia este o zona de transformare a unui tip de epiteliu unistratificat (de obicei de tip
respirator – unistratificat ciliat) intr-un epiteliu pluristratificat in urma unor numeroase inflamatii
frecvente in zona respectiva.
ex: ..., in arborele respirator; cancerele care se pot dezvolta pe aceste insule de leucoplazie sunt
cancere spinocelulare

Limfoame sunt proliferari neoplazice intotdeauna maligne ale structurilor ce prezinta limfocite (placi
Peyer, ganglioni, inel Waldayer).
Limfoame – Hodgkiniene: Boala Hodgkin, limfoame Hodgkin-like
Ne-Hodgkiniene: limfoamele de tip High-degree malignancy/Low-degree malignancy

*gatul consular
B. Hodgkin -> ggl supraclaviculari pana la toti ggl latero-cervicali, cei din spatele SCM, unindu-se cu
cei de la ceafa => apare un gat gros (aspect asemanator la oreion, mononucleoza infectioasa).

Metastazarea este caracteristica de baza a tumorilor maligne (cele benigne nu dau metastaze).
Reprezinta implantul tumoral la distanta de tumora-mama.
Se face pe cale limfatica/ sangvina – din aproape in aproape.
In principiu toate cancerele dau metastaze.
Exceptii: glioamele, carcinomul bazocelular -> extrem de rar metastaze

Tumorile mici incapsulate dau metastaze destul de rar, in timp ce tumorile neincapsulate corect
(exista unele cu pseudocapsule), disemineaza pe cale limfatica/ sangvina-> insamantare din aproape
in aproape.

Diseminarea limfatica este cea mai frecventa cale de metastazare.

invazia statiilor ganglionare
seminom testicular – desi nu e prinsa vreo statie ggl, se scot de o parte si de alta ggl pana la iliace

4
glanda mamara – ductul Retzius – face legatura limfaticelor mamelei drepte cu cea stanga

Ganglionii regionali, desi servesc ca bariera in calea diseminarii, dupa un timp metastazarea se
continua la alte grupe ganglionare, dar statiile ganglionare pot fi sarite.

Diseminarea hematogena – mai ales la tumorile maligne conjunctive – sarcoame – prezinta in

structura lor histologica niste spatii numite lacune vasculare, in care peretele e format din celule.
Sangele care spala peretii, „ciuguleste” din celulele maligne care o iau pe cale sangvina. De aceea
sarcoamele au aspect de „carne de peste”, pe cand tumorile maligne epiteliale sunt mai dense.

Exista niste localizari preferentiale la unele metastaze:

Carcinoamele pulmonare – Suprarenala
mamare – plaman, creier
melanomul, tiroida – ficat
Celulele maligne sunt mult mai putin aderente decat celulele normale. Continutul in calciu al
peretelui celulei maligne este mai putin decat la celula normale. Unele neoplazii produc
hialuronidaza, facilitand invazia in substanta fundamentala.

Consecintele locale si generale ale tumorilor

 Stenozele – se insotesc de mari tulburari
ex. stenozele bronhice ->hipoventilatie -> duc la aparitia atelectaziei pulmonare, a retentiei
de mucus in teritoriul afectat si inflamatie
stenozele de tip digestiv (esofag, stomac, colon) determina fie tulburari de nutritie, sau
aparitia ileusului (ocluzie)
stenozele cailor biliare (intrahepatice sau extrah) produc icter mecanic (calcul, reactie
autoanticorpi la nivelul cailor biliare – ciroza biliara primitiva, tumora cap pancreas => se mareste
coledocul, se dilata CBIH) (alte tipuri de icter: in hemoragii, multa Bb; hepatocelular – se distrug
hepatocitele). Tumora care stenozeaza caile biliare- cancer cap pancreas, cancer de cai biliare
principale. La nivelul coledocului exista si tumori benigne care pot da icter mecanic =>
duodenopancreatectomie/ sau ia calea biliara principala si o reinplanteaza la nivelul anselor
intestinale pentru a se elimina bila. Tehnici noi: colangio RMN – pune in evidenta toate caile biliare
(cu substanta de contrast), cateterizare cai biliare principale transendoscopic.
Endoscop: air-water channel, suction channel, biopsy channel
cu vedere axiala/ cu vedere laterala -> se intra cu pensa prin ampula Vater si se ajunge din
aproape in aproape la locul obstructiei, scoate piatra ===> transaminazele scad, amilaza, lipaza scad,
VSH scade. Daca e tumora -> se face o protezare a CBP, se intra cu un stent prin tumora si se
cateterizeaza prin ea. Mai poate fi un ghem de ascarizi care obstrueaza cb.

 Ulceratiile pot da hemoragii – hemoptizii – cancer bronsic

hematemeza – cancer gastric
hematurie – cancer renal/ vezica urinara

Ulceratia nu depaseste musculara mucoasei, pe cand ulcerul o depaseste!

Ulceratia – trece fara cicatrice, ulcerul cu cicatrice.
Cicatricile pot fi – punctiforme, liniare (daca ulcerul a fost pe creasta unui pliu).

Fistulele – cai anormale de comunicare intre piele-oragn, oragan-organ (ex. vezica urinara-rect,
vezica urinara-vagin).

Endometrioza- prezenta ectopica de tesut endometrial (ex.pe linia alba abdominala, vagin, vezica
urinara etc.) oza – modificare de tip borderline

5
Manifestari generale ale tumorilor: Cașexia neoplazica, Sindroamele paraneoplazice

Cașexia neoplazica (salbirea - zeci de kg in cateva luni) e patognomonica pentru un cancer sau un
diabet rapid instalat.
manifestari-cauze: Pierderea apetitului, stenoze esofagiene/gastrice cu imposibilitatea alimentarii.
Pierderea de proteine ca in tumorile ulcerate ale colonului. Tulburari metabolice cu bilant azotat
negativ. Infectii majore secundare.

Sindroamele paraneoplazice pot fi:

modificari hematologice de tip leucocitoza, poliglobulie, anemie hemolitica
Sdr de tip cardio-vascular: tromboflebita saltatorie si migratorie = omul vine spune ca i-a aparut la
mana o chestie mica si vanata care a durut groaznic 3-4 zile. Apoi a aparut la picior. -> il cauti
gastroscopie, colonoscopie, bronhoscopie, CT, RMN de cancer intr-un stadiu fezabil, operabil.

Modificari cutanate: Acanthozis nigricans

Sindromul Peutz–Jeghers = polipoza familiala

Sindromul paraneoplazic: Femei care brusc capata periorofacial si in jurul zonelor intime niste
hiperpigmentari + sangerari rectale + dureri stomac/ colon

Situatii de stres major – pot aparea modificari cutanate – vitiligo

bolnavii cu diabet – fac vitiligo repede (la glicemii mari)

Miopatii – dureri musculare

Spondilita ankilopoietica

Sportivi de performanta care fac brusc lipoame – unul dintre lipoame se face liposarcom si abia dupa
ii gaseste cealalta tumora

Stadializarea cancerului se exprima prin:

marimea tumorii (T)
extinderea la ganglionii regionali (N)
prezenta/absenta metastazelor (M)
Clasificarea TNM
T1,T2,T3,T4
N1,N2,...Nx – banuim ca e metastaza dar nu o gasim
M1- metastaza, M2- in tot corpul, M0- o fi dar nu o vezi

Gradul de diferentiere(G): G1,G2,G3,G4, (G5) – in functie de cat de mult creste anaplazia celulara si
numarul de mitoze

Tumori cu infiltrare locala/ intermediare/ borderline

Se caracterizeaza printr-o crestere infiltrativa locala, dar care nu dau metastaze, sau dau foarte rar
metastaze.
 Bazaliomul/carcinom bazocelular (basal cell carcinoma) – ulceratie (ulcus rodens - roade) ->
pe vremuri intalnit la taranii care fumau chistocul pana le ardea gura

 Adamantinomul/ameloblastomul – derivata din organul embrionar al dintelui – intalnit in

zona arcadei superioare

6
  Carcinoit intestinal si bronsic – rareori da metastaze; apartine unui grup de tumori denumite
APUD-oame – stocheaza amine biogene

 TUMORA DESMOIDA – la nivelul fasciilor peretelui abdominal; este un fibrom bogat celular
cu o marcata crestere infiltrativa care are recidivare accentuata

 La nivelul glandelor salivare – tumora intermediara intre cele benigne si maligne

 Tumorile mixte – tumora mixta de glanda parotida – ADENOM PLEOMORF – desi e adenom,
are si structuri epiteliale si conjunctive si os si par si dinti (hamartom?) Exista diabet care
poate debuta cu pareza. adenom pleomorf la nivelul parotidei, se scoate tumora – pareza de
facial-> trebuie sculptat in parotida pentru a nu leza n. facial

Boli maligne sistemice cu aparitia de multipli centri tumorali

Ex: fibroamele – punct de plecare intr-un singru loc (intramural, subseros, submucos) dar
polifibromatoza = mai multe fibroame cu mai multe sedii
Lipomul – lipomatoza= multe lipoame in mai multe parti ale corpului
Cancerele cutanate multiple – dupa expunerea cronica la radiatii
Cancere multiple intestinale – pe fondul unei polipoze (Sdr P-E)
Cancerul hepatic cu focare multiple pe fondul unei ciroze hepatice dupa hepatita C
Cancere bronhiolo-alveolare – tumora nu se vede imagistic!