|


|| 

  
i incidenţă de 1-2% în oncologia generală masculină
i locul patru în rândul cancerelor genito-urinare la bărbat
i incidenţa este de 2-3 cazuri noi la 100.000 de bărbaţi pe an
i bărbaţii de rasă albă.
i tumorile testiculare au o localizare unilaterală în marea lor
majoritate, bilateralitatea ² sincronă sau metacronă ² fiind
rarisimă (3%).
i afectare uşor mai frecventă a testiculului drept (54-57%).
i În relaţie cu vîrsta, cancerul testicular are trei vârfuri de incidenţă:
- în copilărie (predomină tumora sacului vitelin)
- la adultul tânar între 20-40 de ani (predomină carcinomul
embrionar şi teratocarcinomul)
- la vârstnicul peste 60 de ani (predomină seminoamele).
 ‰
 

i
 

  criptorhidia;

ectopia testiculară inghinală
i 

  
 
i
 
 
i ‰


i ‰
 

Î 
  ||
1.  
, din aproape în aproape;
2.  
(particulara pentru testicul):
m prima staţie ganglionară (ganglionii regionali) este situată la distanţă de
tumoraprimară şi este vastă: ganglionii retroperitoneali periaortici şi
pericavi;
m adenopatiile supradiafragmatice (mediastinală, supraclaviculară, axilară)
reprezintă staţii extraregionale;
3.  :
m prin invazia directă a elementelor venoase în mediastinul testiculului
(calea venei spermatice);
m metastazele viscerale se produc preponderent în plamân (cel mai
frecvent), ficat, oase, creier, etc.

- Seminomul, teratomul şi carcinomul embrionar metastazează preponderent

limfatic.
- Coriocarcinomul şi tumorile viteline metastazează preponderent hematogen.
p

 



i podificarea volumului, consistenţei
i Testiculul este mărit, dur, nedureros ² clasicul ´testicul
greuµ.
i Nodulul tumoral mic, nedureros, într-o glandă perfect
normală
i a



´descoperire providenţialăµ.
i mnvazia locală - anexele testiculului şi peretele scrotal.
i Orice masă tumorală scrotală care este Åcoafatăµ de
capul epididimului reprezintă o tumoră testiculară
(a


).
i O masă tumorală scrotală voluminoasă necrozată,
ulcerată, sângerândă,fetidă (Œ
 ) reprezintă
stadiul evolutiv local ultim.
i Úescoperită în stadiul local franc tumoral, boala este
deja, cu foarte rare excepţii, în stadiul diseminat!
 



i —
 satelit tumorii survine în 10% din

cazuri, împiedicând examenul direct al glandei.
i explorarea ecografică obligatorie.
i mdentificarea unui nodul solid
i explorarea chirurgicală a testiculului
i abord inghinal
 



i ‰orma pseudoinflamatorie -  
    .

i Orice orhiepididimită acută
i Ecografie scrotală
i eşec terapeutic în 2-3 săptămâni - consultul urologic,.
 



i tumefacţiei în zona
inghinală in cazul bursei
scrotale goale prin






 


÷





 

caracterizează etapa clinică
tardivă a bolii, trădând
prezenţa determinărilor la
distanţă (metastaze
ganglionare, viscerale sau
osoase).
1. adenopatii inghinale,
retroperitoneale, axilare,
supraclaviculare
2. sindrom algic abdominal
mimând sau ajungând până
la abdomen acut (boala
adenopatică
retroperitoneală avansată,
compresivă)
 


3. colica renală (ureterohidronefroza prin compresie
adenopatică)
4. sindroame neurologice (compresiunea adenopatică a
plexului lombar/metastaze osoase vertebrale; metastaze
cerebrale)
5. hepatomegalie metastatică
6. sindroame toraco-pulmonare (hemoptizie, tuse, dispnee,
durere toracică prin metastaze pulmonare, compresiune
adenopatică mediastinală)
7. fracturi (metastaze osoase)
8. edem de membru pelvin uni sau bilateral (blocaj limfatic
şi/sau compresia/ tromboza venei cave inferioare prin
mase adenopatice retroperitoneale)
9. caşexia neoplazică în formele metastatice avansate.
 


i ÷


  


i ginecomastia uni sau bilaterală
i coborârea spontană, tardivă a unui testicul ectopic.
 Î
      

i Examenul clinic
i Ecografia testiculară (scrotală/ inghinală/
abdominală)
i Radiografia toracică standard
i Tomografia computerizată abdomino-pelvină
i parkerii tumorali (A‰ , Ƣ-HCG, LÚH seric)
i Examenul anatomopatologic
  


i mnspectia ² sac scrotal normal, destins cu pliurile tegumentare disparute
i alparea ² bursa controlaterala
i ‰azele locale tumorala - prezenţa unei induraţii (nodul tumoral) cu un
diametru de până la câţiva centimetri, nedureroasă, ce deformează
ovoidul glandei.
i ‰azele avansate - extensia la epididim, funiculul spermatic şi tegumentul
scrotal .
i Evoluţia locală îndelungată este particulară seminoamelor şi teratoamelor
mature, realizând o mărire globală a glandei, cu respectarea formei
ovoidale a acesteia (seminom)
i Consistenţă dură şi suprafaţă neregulată (teratom).
i În 10% din cazuri poate coexista un hidrocel secundar,
i Examenul clinic minuţios rămâne fundamental în diagnosticul pozitiv de
cancer testicular
 
  
 
  
!     "
i Obligatorie ecografia
scrotală. Aceasta va preciza
caracterul solid sau
hipoecogen al leziunii
dimensiunea nodulului
tumoral, structura omogenă
sau neomogenă a acestuia şi
va aprecia gradul invaziei
locale prin interesarea
anexelor.
i petoda poate detecta leziuni
solide cu diametrul de 5 mm
i Sensibilitatea pt spaţiul
retroperitoneal este mai
redusă datorită excesului de
ţesut adipos şi conţinutului
hidro-aeric al masei
intestinale.
    

  

i ocupă locul al doilea în

ordinea metastazării
după limfaticele
retroperitoneale.
i clasicul aspect al ´ţevii de
lansat baloaneµ,
i Lărgirea siluetei
mediastinale prin
adenopatie metastatică
 |  
 
 
i Este metoda de elecţie
pentru explorarea
spaţiului retroperitoneal
a ganglionilor periaortici
şi pericavi (prima staţie
de diseminare a tumorii
testiculare)
i deceleaza ganglioni mici
cu diametre de 5 mm
#
   



$ 
%‰
i este o globulina ce reprezinta proteina serica dominanta
in serul fetal la mamifere
i Úupa primul an de viata scade la valori nesemnificative
i Normal - < 20 ng/ml
i Timp de injumatatire de 5-5-7 zile
i Creste in: carcinoame embrionare (70%) si tumorile
sacului vitelin (75%)
i Normala: choriocarcinoame, teratoame si seminoame
pure

$ 
  

  & "
i Glicoproteina cu doua lanturi: ơ si Ƣ
i Subunitatea Ƣ are specificitate imunologica si este
efectul activitatii biologice a tumorilor germinale
i Este secretata de celulele sincitiotrofoblastice placentare
i Vn < 1ng/ml
i T½ = 24-
24-36 ore
i Creste in coriocarcinoame(100%), carcinoame
embrionare (60%), tumorile sacului vitelin (25%)
i Absenta ² seminoamele pure (prezenta in <10%)

$ 


 !   '&"
i Test nespecific cu utilizare redusa

i Se coreleaza cu valoarea celorlalti markeri

i Cresterea este direct proportionala cu volumul tumoral

    

  
 !

p
Œ"

 
  
 !

p
Œ"

 
 Seminomul
i cea mai frecventă TTG (tumora testiculara germinala)
i incidenţă maximă între 35-55 de ani.
i pacroscopic este o tumoră mare, ce mareste testiculul în toate
diametrele, păstrând forma ovoidului glandular.
i e secţiune - aspect uniform, alb cenuşiu, cu rare zone
hemoragice şi de necroză, prezenţa acestora ridicând suspiciunea
de elemente non-seminomatoase.
i Varietăţi histologice:
i seminom spermatogonic (forma descrisă clasic)
i anaplazic
i spermatocitic.
 Carcinomul embrionar
i 40% din TT
i Cea mai frecventă TG după seminom
i incidenţa maximă la pacienţii mai tineri (20-35 ani).
i otenţialul agresiv al tumorii este foarte mare, evoluţia sa fiind
rapid invazivă şi metastazantă.
i pacroscopic este o tumoră relativ mică, cu suprafaţa neregulată
prin consistenţa inegală, dezvoltată în plin parenchim testicular.
i mnvazia în structurile adiacente este frecventă.
i e secţiune are aspect neomogen, alb cenuşiu, cu zone întinse de
necroză hemoragică.
| 
 (´
 ,
tumora sinusului endodermal sau
carcinom embrionar infantil)

i Cea mai frecventă tumoră testiculară la copil (60%)

i Extrem de rară la adult în forma pură.
i e secţiune tumora este neîncapsulată, având un aspect alb
cenuşiu, lobulat, cu consistenţă inegală, moale, mucoidă,
alternând arii solide cu arii chistice.
 | 
Ë ncidenţămică în forma pură (5%), fiind mai frecvent asociat
carcinomului embrionar (teratocarcinom).
ËÚezvoltat la băieţi în perioada prepubertară, se comportă ca tumoră
benignă, la adolescenţi şi adulţi are potenţial malign, metastazant.
ËConţine un potpuriu de structuri tisulare derivând din cele trei foiţe
germinale.
Ëpacroscopic tumora este mare sau foarte mare, prezintă pe secţiune
un aspect neomogen, pestriţ, cu arii chistice, solide, cartilaginoase,
osoase, sebacee, mucoase etc.
ˉorma pură nu răspunde la chimioterapie.
ËHistologic: teratom matur, imatur şi cu transformare malignă.
 



ËAfectează grupa de vârstă foarte tânără

Ëmncurabil.
Ëpetastazează, în principal, hematogen, dar şi limfatic, adesea evitând
spaţiul retroperitoneal.
Ëînsoţit de creşterea foarte mare a Ƣ-HCG
ËTumori mici (rar peste 5 mm în diametru), moi, hemoragice
ËNu determină mărirea de volum a testiculului
ËRapid metastazante.
 | 

Ë35-55% din TTG

ËCompuse din două sau mai multe subtipuri celulare
germinale.
Ë osibile toate combinaţiile, cu excepţia seminomului
spermatocitic.
ˉrecventă asociere intre teratom şi carcinom
embrionar, numită teratocarcinom.
 

    
  "a testiculului reprezintă o tumoră
germinală atipică.
La ora actuală este considerat stadiul precursor al
TGS şi TGNS cu excepţia seminomului
spermatocitic şi al tumorii sacului vitelin.
 ' 
 ( 
×

Π
 
 


: orhiepididimita acută
nespecifică, epididimita acută nespecifică, epididimita
cronică nodulară, orhita granulomatoasă, torsiunea de
funicul spermatic sau hidatidă porgagni (frecvente la
copil), hernia inghino-scrotală încarcerată sau strangulată.

.

Π
 

 


: hidrocel, hematocel,

spermatocel, chist epididimar, varicocel, periorhita
nodulară.


  

  
: tumori maligne sau benigne de

epididim sau funicul spermatic.
     
 

  ) 

Stadiul m: tumora în scrot, ce nu a depăşit testiculul
Stadiul mm: tumora în scrot cu adenopatii exclusiv retroperitoneale
Stadiul mmm: tumora în scrot cu metastaze depăşind spaţiul retroperitoneal.

   |*



  
pTx tumora primară nu poate fi desemnată (dacă nu s-a facut orhidectomia
radicală se codifică Tx)
pT0 tumora primară nu poate fi pusă în evidenţă
pTis carcinom 
 (    
 


 )
pT1 tumoră limitată la testicul şi epididim, fără invazie vasculară sau limfatică;
tumora poate interesa tunica albuginee (nu şi tunica vaginalis)
pT2 tumoră limitată la testicul şi epididim cu invazie vasculară sau limfatică
sau tumoră care penetrează albugineea cu invazia tunicii vaginalis
pT3 tumora invadează cordonul spermatic ± invazie vasculară - limfatică
pT4 tumora invadează scrotul ± invazie vasculară ² limfatică.
§

 
Nx ganglionii regionali nu pot fi desemnaţi
N0 fără metastaze în ganglionii limfatici
N1 masă ganglionară de până la 2 cm în cea mai mare dimensiune sau
ganglioni multipli cu dimensiunea maximă de până la 2 cm
N2 masă ganglionară mai mare de 2 cm, dar de maxim 5 cm în dimensiunea
cea mai mare sau ganglioni multipli, oricare mai mare de 2 cm dar de maxim 5 cm în
cea mai mare dimensiune
N3 masă ganglionară de peste 5 cm în dimensiunea cea mai mare.

p
p

 
 
 
px prezenţa metastazării la distanţă nu poate fi desemnată
p0 fără metastaze la distanţă
p1 metastazare la distanţă prezentă:
p1a: metastazare ganglionară extraregională sau pulmonară
p1b: metastazare la distanţă alta decât ganglionară extraregională sau
pulmonară.
 Î
 

|  
!

+Î
!   , 
-    , 
|  
!


  
    

-Ablaţia monobloc a testiculului, tunicii vaginale şi a

cordonului spermatic

-Reprezintă prima etapă de tratament (obligatorie).

-Orhidectomia se face pe cale inghinală

- entru TTG in crioptorhidie, orhidectomia va fi

efectuată transperitoneal.
  Œ 

  



-Este recomandată în tratamentul chirurgical al tumorilor non-seminomatoase
-Constă în ablaţia în bloc a staţiilor ganglionare retroperitoneale care drenează
-Testiculul tumoral şi a pediculului testicular homolateral, restant după
orhidectomie.
- rocedură radicală,
- Sacrifică ganglionii simpatici paravertebrali T12 ² L3 şi filetele nervoase simpatice eferente.
- Apare anejaculare (Åorgasm uscatµ).
 !   , 
- Tratamentul adjuvant de 
( ||* indiferent de stadiu şi al
TTGS în stadiul de boală avansată (chimioterapie primară).

- Regimuri citostatice combinate - rată de supravieţuire la 5 ani de 90-

100% în stadiile precoce de boală şi de 60-85% în stadiile avansate.

-  
  
 
: VAB-6, BE , OpB-ACE, (A -

actinomicina Ú; p - metotrexat; V -vinblastină; B ² bleomicină; ²
cis- latinum; C ² ciclofosfamidă; m ² ifosfamidă; E - etoposid);
-)Î)
. /  " - cea mai eficientă

-   terapie 
   (eşecul regimurilor de linia întâi):

vinblastină ² mfosfamidă ² Cis- latinum (Vm ) ± Etoposidă (Vem ).

- Toxicitatea şi infertilitatea ² efecte secundare

     , 
- rol foarte restrâns
- terapia adjuvantă a seminoamelor pure în stadiul m si mm
- mielodisplazie şi infertilitate.

Î
  !

1.Examen clinic local şi general - la 3 luni în primii doi ani,
- la 6 luni în următorii trei ani şi
- din al 6-lea an - anual

2.Úeterminarea markerilor (A‰ şi ß-HCG serice) - lunar în primul an

3.Radiografie toracică ² o dată la 2 sau 3 luni in primul an

4.CT abdomino-pelvină - la 3 sau 6 luni în primii doi ani