TUMORI Definitie : reprezinta o prolif celulara persistenta cu tendinta la crestere nelimitata, cu un grad mare de autonomie biologica care duce

la constituirea unei neofirmatii tisulare. Celulele care prolif pot proveni din orice tesut.Astfel rezulta ca tumora este o masa tis nou formataneoplasm sau neoplazie Orice tumora are structura de tes si niciodata de organ. Tes tum poate fi asemanator sau total diferit fata de tes normal de origine. Formatiunea tum se dezvolta prin prolif unei linii celulare noi, aceasta rezultand din multiplicarea unei celule anormale care alcatuieste clona tumorala. Aceasta are potential de prolif nelimitata si necontrolata sustragandu-se legilor locale si regionale ale homeostaziei. Are un grad mare de autonomie fata de organismul gazda, iar tinand cond de faptul ca nu a fost distrusa chirurgical cresterea este progresiva Denumirea tumorilor: se folosesc diverse denumiri -in general sunt denumite folosind sufixul OM---miom, condrom, carcinom, sarcom -alte formatiuni tumorale sunt denumite folosindu-se numele organelor din care acestea se dezv==HEPATOM si MENINGIOM -exista si situatii cand diverse formatiuni au denumiri dupa autorii care l-au descris---WILS, GRAVITZ, CRUKENBERG Aspectele macroscopice-in functie de caracterele citologice si histologice cat si de evolutia formatiunii tum si gradul in care influenteaza organismul ele pot fi: 1.beninge 2.maligne Caractere generale ale tum beninge 1.Caractere macroscopice-sunt frecvent intalnite, sunt ubicuitare. Aceste formatiuni tum au aspect de masa tisulara cantonata in tes in care se dezvolta.Nu invadeaza tesutul din jur, sunt bine delimitate iar uneori sunt inconjurate de o capsula conjunctiva care faciliteaza excizia chirurgicala Tumorile bernigne care se dezv din epiteliul de suprafata au aspect sau forma vegetanta, se prezinta sub aspectul unei structuri exofitice care poate prezenta baza de implantare larga(leg cu tesutul)-sesila, sau cand acesta este atasata printr-un pedicul(tumora pediculata). Atunci cand se dezvolta in profunzimea tesuturilor vorbim despre dezvoltare endofitica. Acestea cu dezv endofitica capata aspectul unui nodul tumoral, cu forma si limite bine precizate de o capsula conjunctiva. Sunt frecvente situatii cand acestea deformeaza organul in care se dezvolta, asfel incat pot sa proemine in subseroasa, in submucoasa sau in capsula organului respectiv. In unele situatii unele dintre ele pot sa imbrace caracter chistic. In acest caz vorbim despre tumori chistice unde se descrie continutul chistic Tumorile benigne au un ritm lent de crestere, de aceea tumorile benigne au dimensiuni mici ce la cativa mm pana la cativa cm.Uneori acestea pot sa atinga dim importantetumorile chistice ale ovarului si de la niv miometrului De regula aceste formatiunii tum sunt unice, dar pot fi situatii cand sunt multiple astfel incat se pot dezvolta fie simultan fie in succesiunipolipii colorectali

2.Caractere microscopice -tesutul tumoral reproduce structura tes de origine-astfel ele pot fi epitelii glandulare, epit pluristratificat, tes muscular, adipos sau cartilaj hialin -celulele tumorale sunt diferentiate si au caractere asemanatoare celulelor normale -mitozele sau div celulare sunt rare iar atunci cand sunt se obs mitoze tipice -pastreaza functia celulelor normale-pot sa secrete mucus, hormoni, sau pot sa aiba capacitate de diferentiere cornoasa -celulele sunt asociate cu tes conjunctiv cu vase sangvine sau trunchiuri nervoase Caracterul evolutiv-de regula acestea au evolutie strict locala si nu incadreaza tes din jur, nu recidiveaza dupa excizie chirurgicala completa si nu influenteaza starea de generala a organismului Exceptii -in cazul in care tum beninga are dim mari ea poate sa determine compresie locala ( tumora volumin de la niv miometrului poate sa comprime organele pelvine si sa det staza urinara).O tum beninga de la niv meningelui poate sa comprime cortexul cerebral. - in cazul in care tumora se dezvolta la niv glandelor endocrine, celulele hormonale se pot insoti de activitate hormonala---pot sa apara sindroame de hiperfunctie sau hipofunctie TUMORILE MALIGNE Caractere macroscopicesunt denumite global cancere si difera prin aspecte morfologice prin aspectul agresiv asupra gazdei -au aspectul unei mase tisulare fara limite distincte, cu caracter invaziv local(exceptiitumori maligne care dpdv macroscopic sunt bine delimitate fara sa prezinte o capsula cancere cu falsa incapsulare). -in masa tumorala frecvent se pot identifica arii de necroza. Dc formatiunea tum are o dezvolare exofitica, necroza se poate elimina rezultnd o ulceratie.In cazul in care tum se dezvolta profund zona de necroza se lichefiaza si duce la aparitia unei cav intratum cu contur neregulat care poate sa mimeze o caverna -de regula tumorile maligne au ritm rapid de crestere iar in mom diagnosticului au dim mari -culoarea poate sa sugereze natura tes din care se dezv tumora respectiva-tumorile din tes epitelial au culoare alb galbuie. Cele de natura conjunctiva au culoare rosie si aspect carnos, cele care se dezv de la niv parenchimului hepatic au culoare verzuie -de regula acestea recidiveaza dupa excizie chirurgicala -dau disemninari la distanta---aparitia metastazelor(tumori maligne secundare) -infuenteaza starea gen a organismului---ce pot da complicatii care uneori pot fi fatale Caractere microscopice-in structura tumorilor maligne identificam 2 componente: - prolif celulare care edifica parenchimul pulm - proliferarea tes conjunctivo vascular---form stroma tumorii Dezvoltarea stromei este evidentiata de prez celulelor canceroase care sunt diferite fata de celulele normale, cu un ansamblu de caractere care privesc celula in totalitate cat si tes ca intreg---contituie criterii citologice de malignitate

CRITERII CITOLOGICE DE MALIGNITATE -anomalii ale formelor si dimensiunii tumorale----variaza de la celule de dim mici uniforme pana la cel vol de dimensiuni mari care pot sa aiba forma rotunda ovalara alungita care pot sa imbrace un aspect monstruos. Toare aceste aspecte pot fi inglobate sub titulatura de PLEIOMORFISM CELULAR. -anomaliile nucleului sunt foarte sugestive si pot imbraca aspecte multiple---nucleul prezinta inegalitati functionale-anizocarioza, hipercromazie sau tahicromazie-afinitate crescuta a nc fata de col bazici(se col puternic in albastru) -este inversat raportul dintre vol nucleului si vol citoplsmei raport in fav nucleului, nucleul este mare. -nuc are un grad mare de pleiomorfism-poate fii rotund oval, cu contur neregulat, neted sau proeminente sau lobari. Sunt situatii cand o celula canceroasa poate sa prezinte nuclei multiplii sau polilobati. -celula are un metab foarte activ---nucleul continand nucleoli, acestia sunt hipertrofiati uneori pot sa prezinte anomalii de tip incluzii granulare sau fibrilare -indicele div mitotice este crescut fata de cel normale---frecvente div celulare,dar alaturi de div tipice apar frecv mitoze atipice -anomaliile citoplasmei-in celulele canceroase citoplasma este scazuta cantitativ. Este mai bazofila datorita prez a numerosii ribozomi. Aici pot fi puse in evidenta acumulari de lipide si mucus(in acest caz ea capata un aspect particular cunoscut sub denumirea de celula cu in inel cu pecete). -anomaliile membranei celulare-membrana cel canceroase prezinta modificari ce imfluenteaza comportamentul cel. In membrana se reduc fractiunile glicoprotidice si glicolipidice. Prin ME s-au relatat: -RE este putin dezv, Rib liberi sunt multi -mitocondriile sunt mai putine -A Golgi este hipertrofiat -in citoplasma sau putut evidentia microfilamemnte de tip actina miozina si microtubului care asigura mob si capacitatea de contractie a cel canceroase -filamente intermediare cu rol integrativ a celulei canceroase-citocheratina in tum epiteliale, desmina in tumorile musculare, vimentina in tum conjunctive---acetea au valoare in stabilirea originii celulelor tumorale maligne. -membrana cel canceroase prezinta microvilozitati anormale si glicocalix densificat A 2 componenta-STROMA Se formeaza ca rez al interactiunii intre cel canceroase si tesutul normal al org gazda.Este constituita din tes conjunctiv comun cu vase sangvine limfatice.Are functia de suport al tes tumoral cu rol in crestereaa si vasodilatatia tes tum.Vasele sunt formate exclusiv din retele prin angiogeneza tumorala care apare precoce si care este stimulata de factori angioformatori secretati de celulele canceroase. Stroma conjunctiva poate varia dpdv cantitativ -este bine dezv in tumorile epiteliale si redusa in tum de origine conjunctiva. In tum in care stroma este redusa consistenta tes este redusa...Pot aparea hemoragii si ulceratii. Cand stroma este bine reprezentata ea poata sa imbrace un caracter fibros si de regula depaseste cantitativ tesutul tumoral care in final capata consistenta crescuta dura---cancer schirosschirul mamar si schirul gastric

Microscopic: stroma este insotita de reactii inflamatorii cu infiltrare reprezentata de limf, PMN, plasm si macrofage.Sunt situatii cand predomina una dintre liniile celulare-cazul in care pred PMN-stroma cu infiltrare eozinofila -in stroma se poate evidentia si o reactie inflamatorie de tip granulomatos, are un aspect tuberculoid like -situati de remaniere a stromei sau mod a aspectului acestuia---ce reprezinta hialinizare, acumulare de amiloid sau calcificari---de regula acestea apar in cazul in care evolutia este pe a perioada mai mare de timp

CARACTERUL DIFERENTIAT SI NEDIFERENTIAT AL CANCERULUI Aprecierea gradului de diferentiere se realizeaza microscopic prin evaluarea timpului. Ea este diferentiata cand caracterele histologice amintesc de tesuturile de origine al tumorii respective sau este nediferentiata cand se pierde orice asemanare cu tes de origine. In cancerul diferentiat---celulele tum se org sub forma de tubi, cordoane celulare, sau plaje celulare, de asemeanea celulele pot sa secrete mucus,hormoni,etc.....si structura histologica sugereaza In cancerul nedifierentiat-tesutul tumoral are structura compacta, celulel tum pot sa se org sub forma de cordoane plaje sau insule, numai ca cel prezinta caracter de imaturitate cu aspect embrionar...in aceasta sit originea la ex la microscopul optic esste greu de stabilit...poate fii stabilita prin ME sau imunohistochimie Evolutia tum maligne se desfasoara in 2 etape succesive: 1.Cresterea locala- subetape a. aparitia focarului initial b. cresterea sau dezvoltarea tum c. invazia locala a. Focarul initial se constutuie in 2 faze reprezentate de initierea canceroasa si promotia canceroasa. Initierea canceroasa-agentii cancerigeni modifica genomul un 1 sau mai multe celule ale unui tesut. Aceste celule poarte numele de celule transformate ce produc prin diviziune una sau mai multe clone tumorale ce corespunde unei populatii de cel rezultata din 1 singura celula cu..........morfologic prezinta caractere de malignitate. Promotia canceroasa-cand clona sau clonele celulare sunt tolerate de organism aceste celule continua se se multiplice iar in ... in care ating o anumita masa se formeaza stroma conjunctiva ce vscularizeaza cel prin retea proprie---celulele tum devin independente si autonome fata de controlul endogen---tesutul tumoral b.nu toate tum maligne au aceasi vit de crestere-prin urmarirea ciclului cel al celulei sa constata ca ciclul este relativ constant, in schimb factorii care influenteaza variatia cresterii cel canceroase ar fii urmatorii: -nr celulelor care prolifereaza raportat de n...........crestrea implica existenta unui nr crescut de cel t -pierderile celulare sunt relativ importante-celulele canceroase se pot pierde prin necroza, descuamare sau migrare( in vase) sau prin aparitia unei linii celulare mediane. Pot sa fie importante in contextul unui cancer cu grad crescut de malignitate sau minime intrun cancer diferentiat.

c.Invazia este capacitatea celulelor canceroase de a patrunde si de a inlocui progresiv tesutul normal peritumoral.Se insoteste de dezvolarea simultana a stromei. Este favorizata de rata crescuta a multiplicarii celulelor canceroase si este gav de capacitatea de crestere.Mai este fav de secretia unro enzime cu actine citolitica... celulele canceroase care se depalseaza au urmatoarele posibilitati-pot sa formeze insule tumorale, pot sa distruga membranele baz ale epiteliului, pot sa disocieze...de regula opun rezintenta teuturile dure-osos si cartil dar exista situatii cand ele sunt invadate...mai opun rezintenta la invazia tumorala arterele mari in mai mare masura decat venele 2.Diseminarea la distanta-poarta denumirea de metastazare iar metastazele sunt metast secundare care constutuie efectul diseminarii celulelor canceroase. Aparitia met trasforma cancerul intr-o boala sistemica, ele fiind si cauze de deces Cai de metastazare 1.cale sangvina-limfatica sau hematogena...sau mixta 2.trasncelomica Diseminarea limfatica-este cea mai frecventa, celulele invadeaza peretii vaselor patrund in limfa si sunt transportate sub forma de emboli la niv gg lmf regionali.Aici se fixeaza in corticala ggl unde prolifereaza si rez o masa tumorala care se extinde si inlocuieste prog partial sau in totalitate structura ggl---limfadenopatia. Din aceste metastaze se detaseaza alti embolii care parasesc ggl si ajung in alte grupe ggl de la distanta macroscapic ggl pot arata: sunt mariti de volum, au consistenta crescuta, sunt aderenti la planurile superficiale si la planurile profunde. Pe sectiune se identifica zone cu cons crescuta , dura cu cul alb galbuie sau alb slaninoasa. microscopic: structura ggl este inlocuita de tes tum malign. Diseminarea vasculara hematogena: acest tip de dis este frecvent intalnita in tum maligne de origine conjunctiva, sau si in caz tum maligne de origine epiteliala. Se realizeaza frecvent prin intermendiul circulatiei venoase si mai rar arterial...metastazele se evidentiaza prin noduli multiplii localizati in organe situate la distanta de tumora primara...in fuctie de drenajul venos se diferentiaza: -met de tip hepatic -pulmonar -sistemic-nodulii tum secundari pot fi la niv creierului al ficatului Celulele canceroase antrenate sub forma de emboli in parte au fost distruse dar in cea mai mare parte au aderat la niv endoteliului capilar ce a declansat agregare plachetara sau formare de trombi la nivel capilar. Metastazele viscelare sunt caraterizate prin prez de nodulii multipliinoduli viscerali.Ele se intalnesc la niv ficatul si plamanului Ficatul cu metastaze-hepatomegalie, la niv parenchimului sunt noduli loc intr-un singur lob sau diseminati Plamanii-celulel tum pot constitui un plaman unic sau pot fii si nodulii multipli....radiologic metastazele pulm au imagini in bule de sapun Metastazele pot ident si la niv creierului, muschii striati si miocardul, splina Metastazele osoase pot sa fie unice dar cel mai frecv ele sunt multiple care au un caracter disemin la niv scheletic...ele sunt organizate axial

Radiologic met dau imagini de osteoliza si mai rar de osteocompensare. Frecv---cancerul mamar, pulmonr, gastric, renal, prostratic Diseminarea transcelomica reprezinta disem prin intermediul unei cavitati seroase...se intalneste in pleura, in cazul unui cancer pul, sau peritoneu in cazul cancerului gastric. Diseminarea prin intermediul unor conducte---naturale captusita cu epitelii-bronhii caile biliare, urinare 1. 2. 3. 4. Efectele tumorilor maligne asupra organismului Sd paraneoplzice repercusiuni hematologice infectii febra

1. Sunt manisfestari biologice si anatomo clinice....urmeaza evolutia cancerului,ele dispar dupa excizia chirurgicala si reapar odata cu recidive sau metastaze...sunt situatii cand aceste sind pot sa prezeaza man clinice ex. Endocrinopatii-Sind Cushing-apare in con unui cancer bronhopul sau cancer pancreatic; hipoglicemie-in cancerele hep sau existentei unui sarcom; miastenia poate sa apara in c bronhopul sau mamar; sind dermatologice-dermatomiozita-c B-p sau cancer mamar: acantozis nigricans-cancer gastric sau esofagian. Slerodermie-cancer rectal sau mamar sau limfoame maligne 2. repercusiuni hematologice-anomalii leucocitare-leucopenii, leucocitoza, tromboze venoase 4. febra este cauzata de resorbtia prod de degradare din celulele tumorale complicatii generate de tumora-poate sa dea nastere la hemoragii( in cazul tumorilor exteriorizate), ele pot fi abundente si repetate sau masive in contextul cancerului ulcerat(gastric si de col uterin). Fenomene de compresie-cancere de cap de pancreas poate sa apara icter prin comprimarea caiilor biliare Tumora retroperitonela prin compresie poate sa apara atrofie CSR In cazul organelor tubulare cancerul care se dezvolta exofitic poate sa determine obstructia sau stenoza lumenului---cancerul esofagian, intestinal Casexia-survine ca un episod terminal in evolutia cancerului se se manifesta prin disp completa a tes adipos, atrofia masei musculare si cul galbena a pielii. Codificarea TNM-este importanta pt prognosticul tum maligne si tratament este realizata de catre OMS...este un sistem standardizat de etichetare. Din punct de vedere al evaluarii se ia in cosiderare volumul m, mobil gradul de mobilitate etc La aceste 2 litere se aduga cifre sau litere aditionale care contribuie la edificarea tumorii. La tumora primara codificata prin T putem sa adaugam cifre=1234 To-tumora nu a putut fii indentificata Tx-tumora este prezenta dar nu poate fii clasificata Tis-pt carcinomul in situ

No-ganglionii nu sunt palpabili N1-4=pt ganglionii palpabili in functi de mob si localizare Nx-nu se poate apreia starea ggl limfatici N se pot adauga litere mici a si b-----Na adenopatia clinica metastatica Nb-nemestatatica Mo-absenta metastazelor M1-prezenta metastazelor Mx-met imposibil de edificat