Tumori - caractere generale

-tumorile sau neoplasmele sunt rezultatul proliferarii excesive ireversibile si progresive a

celulelor transformate tumoral
-aceasta proliferare e intotdeauna autonoma, deoarece este independenta de
mecanismele de reglare ale organismului
-difera fundamental de proliferarile celulare care se intalnesc in procesele inflamatorii
productive, in procesele de regenerare/reparare si de adaptare celulara
-in aceste procese proliferarea are caracter reactiv si inceteaza dupa ce factorii care au
determinat-o au fost eliminati
-proliferarea tumorala apare ca urmare a unei reactii neadecvate fata de factorii patogeni
interni sau externi si nu serveste organismului, ci dimpotriva produce imbolnavirea
acestuia
-tumorile se dezvolta din celulele care in cursul vietii isi pastreaza capacitatea de
inmultire si apar mai frecvent in tesuturi constituite din celule intermitotice si in cele
expuse factorilor nocivi externi
-in functie de evolutie, respectiv de comportarea biologica si pe baza particularitatilor
clinico-patologice tumorile se pot clasifica in
-tumori benigne
-maligne
-semimaligne

A)T. benigne
-cresc lent, sunt bine delimitate, nu produc metastaze si nu recidiveaza
-in lipsa unor complicatii nu produc imbolnavirea organismului si nu pun in pericol viata
bolnavului
-cele intracraniene produc complicatii cu evolutie mortala
-alt exemplu sunt adenoamele insulare ale pancreasului care produc tulburari
metabolice

B)T. Maligne
-se dezvolta repede, prin cresterea lor invaziv-distructiva si capacitatea de metastazare
produc imbolnavirea organismului, si netratate duc intotdeauna la moarte
-capacitatea de a recidiva dupa ce au fost indepartate chirurgical

C)T semimaligne
-cresc infiltrativ-invaziv
-pot recidiva uneori dar nu dau niciodata metastaze

-denumirea generala pt tumorile maligne este cancer sau tumora canceroasa, dar in
functie de tip, origine se utilizeaza denumiri mai precise
-astfel avem
-carcinoame = t maligne ale tesutului epitelial (se mai fol epitelioame)
-sarcoame = t maligne ale tesutului mezenchimatos
-limfoame maligne -> ale tesutului limfatic

-in cazul tumorilor benigne se adauga sufixul "om" la radacina cuvantului care
denumeste tesutul: osteom, angiom, condrom, fibrom (conjunctiv)

Caracteristici macroscopice ale T benigne

-sunt bine delimitate de tesuturile invecinate
-sunt frecvent incapsulate, comprima tesuturile vecine
-la palpare sunt mobile
-necroza si ulcerarea sunt rare

Caracteristici macroscopice ale T maligne

-sunt imprecis delimitate
-nu au capsula
-infiltreaza tesuturile din jur
-sunt fixate de tesuturi
-necroza si ulcerarea sunt frecvente

Caractere histologice
-orice tumora e alcatuita din 2 componente: stroma si parenchim
-totalitatea celulelor tumorale in proliferare reprezinta parenchimul
-scheletul conjunctivo-vascular = stroma tumorala
-in tumorile epiteliale, cele 2 componente sunt distincte
-celulele tumorale formeaza insule, plaje, cordoane sau diferite structuri epiteliale care
sunt separate de septuri conjunctive -> in acest caz vorbim despre structura organoida a
tumorii
-in tumorile mezenchimatoase si maligne, cele 2 componente nu sunt separate
-stroma e de obicei redusa, fiind reprezentata de tesutul conjunctiv din jurul vaselor
sangvine -> structura histoida
-parenchimul tumoral in tumorile epiteliale cum ar fi cea intercelulara dintre elementele
tumorale este foarte redusa/absenta, in cele de origine mezenchimatoasa cantitatea ei
este variabila
-in tumorile benigne celulele care alcatuiesc parenchimul seamana cu cele normale din
care provin si vorbim despre tumora omologa
-in maligne celulele si structura tesutului difera de structura tesutului din care provin ->
tumori heterologe
-tumora este homotopa daca se dezvolta intr-un tesut avand structura identica cu cea a
tumorii, de ex leiomiomul in uter
-este heterotopa daca se formeaza intr-un tesut cu structura diferita, de ex lipomul in
creier sau carcinom epidermoid in bronhii
-stroma poate sa apartina tesutului de baza din care s-a format tumora sau prolifereaza
impreuna cu parenchimul tumoral, reprezentand o componenta a tesutului neoplazic
-in stroma tumorilor maligne se observa frecvent infiltrat celular constituit din limfocite,
hisiocite, plasmocite, uneori granulocite eozinofile, constituind asa numita reactie
stromala si se presupune ca aceasta reactie este expresia morfologica a mecanismelor
imune care se dezvolta impotriva tesutului tumoral neoformat
-se pot observa modificari degenerative ca distrofie mucoida, hialina, calcificari, iar unele
tumori pot contine mici calcosferite numite corpi psanomatosi??
-in stroma sunt si vase sangvine dar care nu formeaza o retea vasculara tipica ci
formeaza o retea regulata NEomogena, cu dilatari sinusoidale neobisnuite
-datele experimentale au demonstrat ca pana la 1-2 mm diametru tumora este
avasculara iar peste aceasta dimensiune incepe angiogeneza in tesutul neoplazic
-zonele periferice ale tumorii maligne sunt mai bine vascularizate decat portiunea
centrala, conducand astfel la aparitia mai timpurie a necrozei in centrul acestor tumori
-aceste parcularitati de vascularizatie explica aparitia tulburarilor circulatorii, a
hemoragiilor, proceselor distrofice si necrozelor
-vascularizatia, respectiv irigatia sangvina e un factor determinant al cresterilor tumorale
-s-a demonstrat ca tumorile maligne produc diferite substante capabile sa induca
angiogeneza
-in stroma tumorala nu se gasesc vase limfatice proprii, iar fibrele nervoase care pot fi
puse in evidenta apartin tesutului de baza din care s-a format tumora

Caractere citologice
-celulele tumorilor benigne sunt mature, diferentiate si tipice, adica sunt identice cu cele
ale tesuturilor din care provin
-celula tumorala e cu atat mai nediferentiata cu cat seamana mai mult dpdv morfologic si
functional cu celula normala corespunzatoare
-in tumorile benigne mitozele sunt foarte rare
-celulele tumorale maligne sunt putin diferentiate, atipice
-lipsa de diferentiere, sau anaplazia reprezinta faptul ca dpdv morfofunctional celulele si-
au pierdut capacitatea de a fi asemanatoare celulelor din care provin
-tumorile maligne nu se dezvolta din celule mature, ci din precursorii imaturi ai acestora
-in cursul tranformarii maligne ale unei celule, genele care determina diferentierea sunt
probabil inactivate
-anaplazia se caracterizeaza morfologic prin diferente considerabile ale marimii, formei,
si colorabilitatii celulelor si nucleilor
-nucleii sunt mariti si frecvent hipercromi
-citoplasma celulei anaplazice e de obicei ___ datorita reticulului endoplasmi si
ribozomilor liberi
-cresterea tumorii e rezultatul inmultirii continue a celulelor neoplazice, se produce un
dezechilibru intre geneza si distrugerea celulelor, rezultand o crestere progresiva
- ritmul de crestere e influentat de mai multi factori cum ar fi:
-particularitatile histologice si vascularizatia tumorii
-gradul de diferentiere al celulelor tumorale
-de ex benignele cresc lent, malignele repede
-hormonodependenta celulelor tumorale
-in unele tumori care deriva din tesuturi hormonodependente se pot evidentia
receptori hormonali si pe celulele tumorale
-modificarile secundare intratumorale (hemoragiile sau edemul tumoral pot
determina cresterea aparenta a unei tumori iar necroza extinsa/ulcerarea pot produce
diminuarea volumului)
-particularitatiel morfofunctionale si modificarile secundare ale tesuturilor din
vecinatatea tumorii
-starea generala a organismului
-tratamentul citostatic si radioterapia care inhiba cresterea unei tumori prin
modificarea cineticii celulare si distrugerea celulelor tumorale in proliferare

-tumorile benigne au o crestere expansiva = lenta, si comprima tesuturile inconjuratoare,

procesul seamana cu cartoful care creste in pamant
-in tesuturile comprimate, elem parenchimatoase mai sensibile se atrofiaza iar tesutul
conjunctiv mai rezistent se pastreaza si formeaza o pseudocapsula in jurul formatiunii
tumorale
-nu toate tumorile benigne dispun de o capsula, unele putand creste chiar invaziv, de ex
hemangiomul capilar, nevii intradermici si altele
-dezvoltarea tumorii cu crestere expansiva este independenta de irigatia sangvina a
tesuturilor inconjuratoare, deoarece ele dispun de o retea vasculara proprie bine
dezvoltata
-tumorile maligne cresc cel mai frecvent rapid invadand si distrugand partial tesuturile
inconjuratoare
-e o crestere infiltrativ distructiva sau invaziva iar procesul seamana cu crestrerea in
pamant a radacinilor de plante
-microscopic se remarca patrunderea celulelor sau a grupelor de celule tumorale in
tesuturile inconjuratoare, in interstitiul carora formeaza o retea tumorala

Propagarea si metastazarea
-sunt cele mai importante proprietati ale T maligne
-prin invazie locala celulele tumorale pantrund in tesuturile invecinate si se pot propaga
de-alungul unor structuri anatomice: fascii, nervi, vase si aceasta reprezinta propagare
directa = continua
-o forma particulara e cresterea intravasculara cand tesutul tumoral patrunde in lumenul
unui vas sangvin sau limfatic, si fara sa piarda legatura cu tumora initiala creste in
aceste vase, astfel se propaga carcinomul bronhopulmonar in vasele limfatice
intrapulmonare sau carcinomul renal, leiomiomul uterin
-metastaza reprezinta desprinderea dintr-o tumora maligna de celule neoplazice care
disemineaza pe diferite cai si se insamanteaza oriunde in organism, rezultand tumori
secundare
-aceasta cale de propagare discontinua este indicatorul cel mai sigur al malignitatii unei
tumori
-metastazele se formeaza cel mai frecvent pe cale limfatica si sangvina, respectiv prin
diseminarea celulelor tumorale in cavitatile seroase

Metastazarea limfatica
-este calea preferentiala de propagare a carcinoamelor, iar sarcoamele dau rar
metastaze limfatice
-ca urmare a cresterii invazive, celulele tumorale patrund in vasele limfatice care sunt
lipsite de membrana bazala si sunt transportate de curentul limfatic in nodulii regionali
unde se inmultesc, inlocuind treptat tesutul limfatic
-daca metastaza este extinsa este distrusa capsula nodulului limfatic si invadeaza
tesuturile invecinate
-exista si posibilitatea ca prin ductul toracic elementele tumorale sa ajunga in sange,
determinand metastaze hematogene = metastazare limfohematogena
-marirea nodulilor in teritoriul de drenaj al unei tumori nu inseamna intotdeauna prezenta
metastazelor, putand fi si rezultatul unei hiperplazii reactive, determinata de antigenele
tumorale si de diferiti produsi care apar in tesutul tumoral necrozat

Metastazarea sangvina
-este frecventa atat in cazul carcinoamelor, sarcoamelor
-are mai multe etape:
-intravazare
-embolizare
-aderare
-extravazarea
-invadarea
-proliferarea
-intravazarea consta in penetrarea peretelui capilarelor/venulelor si ajungerea in lumenul
acestor
-apoi sunt vehiculate de sange = embolizare
-in jurul celulelor tumorale ajunse in sange se precipita fibrina si trombocite formand
microemboli tumorali
-majoritatea celulelor se distrug intr-un timp foarte scurt iar cele care supravietuiesc se
vor opri in teritoriul primului filtru capilar unde adera de endoteliu = aderenta
-traverseaza peretele = extravazarea
-ajung in tesuturile inconjuratoare unde se inmultesc si produc metastaze = implantare si
proliferare
-o conditie esentiala in producerea respectiv cresterea metastazelor este ca celulele
tumorale sa elibereze factor angiogenetic care este indispensabil formarii unei retele
vasculare proprii
-acest proces de metastazare are un randament foarte scazut deoarece fata de numarul
mare de celule care ajung in sange, majoritatea sunt distruse de mecanismele citotoxice
dar incidenta este mare, pentru ca patrunderea celulelor neoplazice in sange e un
proces continuu si se amplifica paralel cu cresterea in volum a tumorii primare
-se produc cel mai frecvent in plaman, ficat, ele fiind organele cu primul filtru capilar in
calea sistemului celor 2 vene cave respectiv vena porta
-avem 5 tipuri de cai de metastazare

1) Pulmonar
-celulele dintr-o tumora pulmonara primara patrund in venele pulmonare, apoi in arterele
circulatiei mari, producand metastaze in diferite organe
-prin aceleasi cai se raspandesc si celulele care se elibereaza din metastazele
pulmonare

2) Hepatic
-celulele dintr-o tumora hepatica primara/secundara se vehiculeaza prin vena hepatica-
VCI-artere pulmonare

3) Caval
-tumorile organelor aflate in teritoriile venelor cave produc metastaze pulmonare

4) Portal
-tumorile situate in teritoriul venei porte dau metastaze hepatice

5) Retrograd = paravertebral
-tumorile situate in apropierea coloanei vertebrale produc metastaze vertebrale prin
plexu venos Batson
-propagarea celulelor tumorale producandu-se contra curentului sangvin

-unele tumori dau metastaze preferential in anumite organe, de ex carcinom mamar,

tiroida, prostata ->oase ; cele pulmonare + org abd -> ficat, carcinom pulmonar -> creier;
splina + muschi scheletici -> metastaze exceptionale
-capacitatea metastazanta ale aceluiasi tip de tumora difera de locatie:
Carcinomul epidermoid produce timpuriu, iar cel cutanat mai rar si tarziu
-metastazele produse pe cale hematogena sunt de obicei formatiuni nodulare bine
delimitate, solitare sau multiple
-structura microscopica este identica cu cea a tumorii primare dar avem si exceptii in
care tumora secundara e mai bine/salb diferentiata
-metastazele osoase pot fi de 2 feluri: osteolitice cand tesutul osos e complet distrus, si
osteoplastice in jurul focarelor tumorale se observa osteogeneza reactiva, carcinomul
tiroidian produce metastaze osteolitice iar cel de prostata osteoplastice
Metastaze prin diseminare
-din tumorile abdominale respectiv din carcinoamele pulmonare, mamare se desprind
celule care disemineaza in cavitatile seroase unde prin implantare si proliferare duc la
aparitia unui numar mare de noduli metastatici
-se vor observa atata pe foita viscerala cat si pe foita parietala a seroaselor numeroase
formatiuni nodulare de cativa mm
-aceasta modificare = carcinoza peritoneala/pericardica/pleurala iar daca procesul e
insotit de o reactie inflamatorie atunci vb despre peritonita/pleurita/pericardita
carcinomatoasa
-carcinoamele gastrice si ale colonului produc metastaze prin implantare si in ovare,
frecvent in ambele, metastaze = tumora Krukenberg
-cai rare de metastazare:
-calea canaliculara = rezultatul propagarii cel tumorale prin formatiuni cavitare
sau canaliculare captusite cu mucoasa
-metastazarea prin contact, a fost descrisa in situatii in care o tumora in contact
permanent cu o mucoasa a produs metastaza pe aceasta suprafata-> metastaze
carcinomului uterin pe mucoasa vaghinala
-metastazare prin inoculare=iatrogena e rezultatul unor interventii chirurgicale
cand celulele tumorale sunt vehiculate in tesuturile sanatoase

Recidiva tumorala
-reprezinta reaparitia procesului neoplazic dupa extirparea chirurgicala sau radioterapia
tumorii primare
-tumorile benigne recidiveaza foarte rar spre deosebire de cele maligne unde rata
recidivei e ridicata
-recidiva poate fi locala, regionala, la distanta
-in cazul celei locale/regionale tumora reapare in locul celi primare extirpate sau in
apropierea acestui loc
-recidivele la distanta sunt de fapt metastaze care apar dupa o perioada mai scurta sau
mai lunga de la extirparea tumorii primare
-in functie de timp recidiva poate fi timpurie/tardiva, iar structura microscopica a tumorii
recidivate e de obicei identica cu cea a tumorii primare, dar exista si exceptii cand e mai
putin diferentiata