Lp5 morfopat

23.03.2016

SISTEMUL DIGESTIV

I)Patologia glandelor salivare:

1)Sialolitiaza:
Reprezinta prezenta litiazei de calcul in ductele mari ale glandelor salivare
majore.80% se intalnesc la nivelul submandibularei ,deoarece ductul este lung,tortuos,secretia
este de tip mucos ,cu un nivel crescut de Ca si din cauza pozitiei declive a glandei fata de
canalul excretor.

Ca factori favorizanti avem staza salivara ,hiposialia,alcalinitatea

salivei,sialadenitele,mediul septic al cavitatii bucale. Apare cel mai frecvent la adulti,dar
poate sa apara si la copiii mici,produce durere si tumefierea glandei dupa ingestia de
alimente.Tratamentul uzual consta in indepartarea manuala printr-un masaj pe traiectul
ductului sau prin excizie chirurgicala si se insoteste de hidratare adecvata si de modificari ale
dietei pt prevenirea recidivelor.

2)Adenomul pleomorf al glandelor salivare:

Tumora de origine epiteliala ale carei celule prezinta diferentiere epiteliala,dar si
diferentiere mioepiteliala si mezenchimala.Tumora poate aparea atat la nivelul glandelor
majore,cat si minore.Este cea mai frecventa tumora a glandelor salivare si reprezinta 40-75%
din toate tumorile care apar la nivelul glandei parotide.Tumora apare sub forma unei mase
tumorale asimptomatice,discrete,mobile ,care creste incet .Dimensiunile pot varia de la cativa
mm la cativa cm, dar dupa cativa ani poate sa atinga dimensiuni uriase.Are consistenta
variabila in functie de continutul de tesut condroid si osos.Chair daca ajunge la dimensiuni
mari produce foarte rar pareza nervului facial. Uneori poate deforma complet aspectul facial
al pacientului.

Tumorile aflate la nivelul palatului sunt localizate lateral de linia mediana deoarece,
histologic,acinii sunt in numar mai redus pe linia mediana ,are mobilitate redusa ,fiind
aderenta de osul si periostul subiacent si de asta decolarea este dificila si va produce timpuriu
tulburari de deglutitie si vorbire.Macroscopic este o formatiune rotunde sau ovala,uneori cu
suprafata neregulata ,dar intotdeauna bine delimitata.La nivelul glandelor salivare minore
tumora este neincapsulata.Pe suprafata de sectiune tumora este omogena,cenusie sau alba,cu
zone translucide acolo unde apare tesut cartilaginos.Uneori pot sa apara focare de hemoragie
sau infarct,mai ales dupa biopsie,punctie sau interventii chirurgicale anterioare.

1
Lp5 morfopat
23.03.2016

Microscopic- partea epiteliala este formata din plaje,cordoane,insule si tubi

secretori,iar partea mezenchimala are o diferentiere mixoida,condroida sau osteoida.Tumora
produce recurente locale cand nu este extirpata chirurgical in intregime si malignizarea se
produce foarte rar in cazuri in care tumora evolueaza in foarte multi ani sau in cazul
recidivelor frecvente.

II)Patologia esofagului:
1)Sindromul Mallury Weiss:
Se constata ulceratii la nivelul mucoasei din treimea inferioara a esofagului.Este
intalnit in hernia hiatala sau in varsaturi repetate si astfel apar regurgitari ale continutului
gastric acid care vor determina aparitia lezunilor ulcerative asociate cu sangerare ,care de
obicei se opreste dupa 24-48 h si se vindeca in cateva zile.

2)Esofagul Barett:
Reprezinta inlocuirea epiteliului pavimentos normal al mucoasei esofagiene cu un
epiteliu cilindric format din celule caliciforme si celule cilindrice si apare in treimea distala a
esofagului din cauza refluxului gastric cronic (metaplazie cilindrica sau
intestinala).Endoscopic si macroscopic mucoasa este congestionata si prezinta ulceratii
multiple de dimensiuni variabile si aceasta leziune este foarte importanta ,deoarece este
posibila dezvoltarea mai frecventa a displaziei si ulterior a unui cancer esofagian.

3)Varicele esofagiene
Reprezinta dilatatii al venelor din submucoasa esofagiana ,unde se afla o retea
anastomotica intre ramuri ale venei azygos si ale venei porte,cel mai frecvent intalnita in
ciroza hepatica.Macroscopic arata ca niste cordoane de culoare
violacee,sinuase,proeminente,de calibru variabil si se localizeaza in treimea distala a
esofagului.Deoarece proemina in lumen ,traversarea acestuia de catre alimente poate provoca
traumatismul varicelor si consecutiv ruptura lor urmata de hemoragie manifestata prin
hematemeza si care de cele mai multe ori este mortala.

4)Inflamatiile esofagului
Se numesc esofagite si pot fi acute sau cronice .Ca factori favorizanti avem factori
fizico-chimic(reflux gastro-esofagian,radiatii,consum de subst iritante) ,factori infectiosi
(bacterii,virusuri ,fungi) sau factori alergici.

Esofagitele acute pot fi cauzate de ingestia alimentelor fierbinti sau exagerat

condimentate,infectii virale,ingestia de substante caustice. Forma cea mai usoara este
reprezentata de esofagita catarala , care are o etiologie chimica sau infectioasa si la nivelul
mucoasei se constata un exudat inflamator seros minim.

2
Lp5 morfopat
23.03.2016

Esofagita fibrinoasa se caracterizeaza prin prezenta exudatului inflamator de tip

fibrinos la nivelul mucoasei si se poate intalni in cadrul unor boli infecto-contagioase
(dizenteria).Esofagita pseudomembranoasa se caracterizeaza prin prezenta la nivelul
mucoasei a unor false membrane de fibrina si poate sa apara in infectiii micotice,in difterie.

Esofagitele ulcerative virale pot fi determinate de Herpes virus,virusul

citomegalic,apar pe fond de imunodepresie si se caracterizeaza prin prezenta la nivelul
mucoasei a ulceratiilor.

Esofagita coroziva este o forma particulara care apare dupa ingestia de substante
chimice cu actiune coroziva sau caustica si complicatiile sunt foarte grave cum ar fi
perforatii,fistule esotraheale,fistule esobronsice si apare o bronhopneumonie de aspiratie
,tulburari carentiale prin dificultati de alimentatie din cauza stenozelor ,suprainfectie
bacteriana,cancer esofagian dezvoltat pe cicatrice.

Esofagitele cronice pot fi specifice si nespecifice ,cele nespecifice pot fi urmarea unor
esofagite acute nevindecate,dar pot fi si primitive.Esofagita catarala cronica se
caracterizeaza prin prezenta de zone atropice la nivelul mucoasei , alaturi de zone ingrosate
prin leucoplazie si poate aparea la fumatori,consumatori de alcooluri tari.Esofagita peptica
(de reflux) se datoreaza refliuxului continutului gastric in portiunea distala a esofagului si ca
si cauze avem cresterea presiunii abdominale(sarcina,obezitate),disfunctie sfincteriana (hernia
hiatala),boli sistemice si se caracterizeaza printr-o mucoasa hiperemica,granulara care poate
prezenta focare ulcerate ,iar ulterior si stricturi si zone de leucoplazie.

III)Patologia gastrica si duodenala:

1)Gastritele :
Sunt procese inflamatorii ale stomacului si intereseaza predominant mucoasa,putand fi
acute sau cronice si specifice sau nespecifice.Ca si etipoaptogenie avem factori
infectiosi( virali,bacterieni) ,factori chimici (exogeni –AINS,abuzul de condimente,de
alcool,de fumat si endogeni-uremia ,refluxul alcalin duodeno-gastric),factori fizici (iradieri
ale reg epigastrice,alimente preaq calde sau prea reci),factori
autoimuni,endocrini,genetici,circulatori (staza venoasa si ischemia), psihici (stres si
depresie) .

Gastritele acute sunt aproape intotdeauna raspuns acut la iritanti chimici,AINS fiind
cel mai frecvent implicate si produc o exfoliere a celulelor epiteliale de suprafata cu scaderea
secretiei de mucus si astfel scade actiunea protectiva a barierei de mucus fata de secretia
acidogastrica. Raspunsul mucoasei fata de injurie consta in vasodilatatie ,edem in lamina
propria ,eroziuni deseori multiple care vor cauza hemoragii ce pot fi severe si pot pune viata
in pericol. Infectia cu Helicobacter Pilori care este o bacterie gram negativa si supravietuieste
in stratul mucos al stomacului,in profida pH-ului acid si aceasta deoarece poseda o ureaza

3
Lp5 morfopat
23.03.2016

care descompune ureea si se creeaza local un mediu alcalin si aceasta initial se caracterizeaza
printr-o gastrita acuta,care are o evolutie de 3-4 saptamani,dupa care se cronicizeaza.La un
mic procent infectia este eradicata spontan si inflamatia mucoasei dispare.

Cea mai usoara forma de gastrita acuta este cea catarala ,care poate fi limitata la
regiunea prepilorica sau poate fi difuza si se caracterizeaza printr-o mucoasa
rosie,congestionata ,uneori prezentand si mici puncte erozive acoperite de mucus.Gastritele
fibrinoase si pseudofibrinoase se intalnesc in unele boli infectocontagioase,uremie si se
caracterizeaza prin prezenta de false membrane alcatuite din fibrina,depuse pe suprafata
mucoasei si care daca sunt desprinse lasa ulceratii care sangereaza. Gastrita coroziva apare
dupa ingerarea unor substante chimice bazice sau acide ,se formeaza necroze profunde care
pot perfora peretele gastric ,leziunile cele mai grave fiind localizate la nivelul cardiei si
pilorului.Acizii si sublimatii (clorura mercurica)vor produce necroza de coagulare cu depozite
crustoase la nivelul mucoasei ,iar bazele vor determina o necroza de lichefiere sau colicvatie
si se prezinta ca o masa gelatinoasa formata prin ramolirea mucoasei si a celorlalte straturi
interesate cu formare de ulceratii mai profunde (din cauza liposolubilitatii subst caustice) .In
caz de supravietuire ulceratiile se cicatrizeaza lent si se formeaza cicatrici retractile
stenozante.

Gastritele cronice sunt procese inflamatorii cronice ale mucoasei gastrice,pot fi

difuze sau localizate si mai pot fi primare sau apar ca urmare a cronicizarii unei inflamatii
acute. In gastritele cronice pot aparea 2 tipuri de metaplazie cum ar fi metaplazia pilorica a
mucoasei fundice care consta in inlocuirea glandelor fundice cu glande secretoare de mucus si
metaplazia intestinala care reprezinta inlocuirea pprogresiva a mucoasei gastrice cu epiteliu de
tip intestinal ( caliciforme, panet,enterocite).

In functie de patogeneza sunt 2 tipuri :-un tip A (sau imun) care afecteaza portiunea
fundica difuz,antrul fiind protejat si se asociaza cu Ac anti celula parietala,hipoclorhidrie,
gastrina serica crescuta si poata evolua spre anemie pernicioasa

- un tip B (nonimun) leziunie incep din

antru si progreseaza spre zona pilorica si fundica si este subdivizata in alte 2 forme,una strict
antrala asociata cu hiperclorhidrie si adesea cu ulcer peptic duondenal (hgastrita
hipersecretorie ) si una care se dezvolta la nivel antral si fundic in care avem aciditate
redusa,atrofie si risc de a se dezvolta carcinom gastric (gastrita atrofica multifocala).
Patogeneza tipului B este multifactoriala si este incriminat alcoolul,fumatul,reflux
duodenogastric,medicamente,Helicobacter pilory.

2)Ulcerul gastroduodenal :
Reprezinta o pierdere de substanta a mucoasei care se poate extinde prin musculara
mucoasei la straturile profunde ale pretelui gastric sau duodenal si in fuctie de conditiile de
aparitie avem ulcer acut si cronic.

4
Lp5 morfopat
23.03.2016

Ulcerul acut reprezinta o pieredere de substanta a mucoasei gastrice sau duodenale si

trebuie diferentiate eroziunea (pierderea de substanta care intereseaza epiteliul si amxim
corionul mucoasei ) si ulcerul acut propriuzis (pierdere mai profunda,depaseste musculara
mucoasei extinzandu-se la submucoasa) . Ca si etiopatogenie aceasta este in relatie cu
conditiile de stres severe si se mai numesc si ulcere de stres si poate sa apara ina rsuri extinse
(ulcer Curling) si apare de obicei in duodenul proximal,in soc septic,traumatic,acidoze
sistemice,terapie cu cortizon,abuz de AINS ,interventii neurochirurgicale sau leziuni
traumatice crebrale si poarta denumirea de ulcer Cushing si este indus de stimulare vagala cu
o hiperaciditate consecutiva.Morfologic ulcerele acute propriu-zise se caracterizeaza prin
dimensiuni mici (sub 1 cm) ,forma rotunda sau usor neregulata ,de obicei sunt multiple,fara
preferinte pentru o anumita zona ,marginile sunt bine delimitate,moi,la fel ca si fundul
ulceratiei (hemoragic) si leziunile prezinta acelasi aspect exceptand marginile care sunt
neregulate.Leziunile se vindeca in 2-3 zile prin reepitelializarea mucoasei in cazul in care
agentul patogenic si-a oprit actiunea,daca nu leziunile persista si evolueaza spre ulcer acut
propriu-zis. Vindecarea ulcerului acut propriu-zis se face prin inlocuirea cu o cicatrice alba
stelata care tractioneaza mucoasa din jur ,rezultand pliuri radiante catre cicatrice.Ca si
complicatii avem hemoragiile care se manifesta prin hematemeza,perforatii si cronicizare.

Ulcerul cronic reprezinta o pierdere de substanta la nivelul peretelui gastric sau

duodenal care depaseste musculara mucoasei si care are evolutie cronica in perioade de
acutizare.Se poate dezvolta la orice varsta,dar cel mai frecvent intre 20-40 de ani si predomina
la sexul masculin si cel mai frecvent este ulcerul duodenal,poate aparea si in jejun,treimea inf
a esofagului. Patogeneza consta intr-un dezechilibru in mecanismele de aparare ale mucoasei
duodenale (mucusul ,bicarbonatii,prostaglandinele,celulele epiteliale de
suprafata,microcirculatia sangvina) si diferiti agenti agresivi (HCL,pepsina gastrica,reflux
duodeno-gastric,infectia cu Helicobacter pilory) . Ulcerul, si in special cel duodenal are o
incidenta crescuta la persoanele care duc o viata agitata,in aceste cazuri excitatiile corticale
repetate produc tulburari ale sistemului nervos vegetativ cu hipersecretie si vasoconstrictie
prelungita,favorizand aparitia si persistenta leziunilor de la acest nivel. Ulcerul gastric este
localizat cel mai frecvent pe mica curbura si regiune antro-pilorica,este rotund ovalar si
corespunde unei anse(cred ) benigne cu urmatoarele caracteristicei :diametru de 1-2 cm
,margine neteda si bine definita,usor proeminenta (din cauza edemului),supla si elastica la
biobsie (cand nu este un proces marcat de fibroza) .Baza ulcerului este rosie din cauza
hiepremiei ,iar pliurile gastrice din vecinatate converg spre ulceratie dandu-i aspectul
radiant ,spre deosebire de ulceratiile maligne unde pliurile sunt dezorganizate si
intrerupte.Ulcerul cronic in periada de acalmie corespunde unui ulcer cicatriczat partial sau
total si se prezinta ca o depresiune cicatriceala stelata ,cu pliuri gastrice ce converg spre
cicatricea respectiva.Ulcerul duodenal este unic sau multiplu (sau kissing ulcer) si se afla pe
fata ant si post a primei portiuni a duodenului si macroscopic se prezinta ca o nisa rotund-
ovalara in 50-70% din cazuri ,nisa tringhiulara –rombica ,nisa de tip salami (mucoasa
hiperemica cu numeroase eroziuni si are aspect de salam),nisa liniara (cand este situat pe
creasta unui pliu mucosal). Microscopic ulcerul prezinta 4 straturi caracteristice si care
dinspre suprafata spre periferie sunt :-stratul exudativ –avem exudat inflamator cu o retea de
fibrina ,in care se observa neutrofile si resturi ciliare

5
Lp5 morfopat
23.03.2016

-necroza fibrinoida-intens eozinofil,omogen,acelular

-stratul tesutului de granulatie-vase neoformate ,fibroblaste,fibrocite,celule inflamtorii.

-stratul de fibroza- intrerupe continuitatea tunicii musculare proprii si se poate extinde

in subseroasa,grosime depinzand de timpul de cand evolueaza ulcerul si daca patrunde pana la
nivelul seroasei va aparea o fibroza periviscerala si va deveni aderent de organele din jur.La
marginile leziunii fibroza poate intercepta portiuni de mucoasa si se produc atrofii si
deformari ale glandelor ,care uneori pot fi confundate (mai ales pe biopsie ) cu o transformare
maligna,care uneori apare chiar in acel loc.

Mucoasa de vecinatate are aspect de gastrita cronica activa ,eventual cu metaplazie

intestinala si frecvent infectie cu Helicobacter pilory,iar mucoasa din jurul ulcerului duodenal
prezinta lezinui de duodenita peptica.In ulcerul cronic,in faza de acalmie,are loc o
reepitelializare,o metaplazie de tip int in ulcerul gastric si cu mucoasa de tip gastric in cel
duodenal.Ca si complicatii ale ulcerului sunt hemoragia(mai frecventa in cel gastric) care
poate determina decesul,cauzeaza anemie feripriva prin hemoragii oculte si se manifesta prin
hematemeza si melena;perforatia in cavitatea peritoneala,penetratiile din cauza aderentelor
stabilite de procesul de fibroza este impiedicata comunicarea directa cu cavitatea peritoneala
si penetreaza in diferite organe;stenoza care apare in ulcerele din regiune pilorica si din
duoden din cauza fibrozei perilezionale si apar tulburari ale tranzitului digestiv ,cu varasaturi
postprandiale si este necesara interventia chirurgica ,malignizarea care apare in 1% din
ulcerele gastrice.