Bronsita cronica

Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, nsotita de

cresterea secretiilor bronsice, permanenta sau intermitenta (cel putin 3 luni pe an si
minim 2 ani de la aparitie), necauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica.

Etiopatogenie
Afecteaza bronhiile mici, unde leziunile inflamatorii si secretiile produc stenoza,
spasm, colaps expirator si disfunctie ventilatorie obstructiva. Sunt cunoscute trei cauze
importante: factorii iritanti, infectia si alergia, unele droguri contribuind la precipitarea
evolutiei spre decompensare. Dintre factorii iritanti, tabagismul si alcoolismul sunt
esentiali. Mai contribuie poluantii aerieni, vaporii iritanti din industria chimica, vaporii de
amoniac, conditiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeala, curenti de aer).
Infectia microbiana (streptococul, stafilococul, uneori de spital, enterococul,
hemofilul si diferite enterobacterii) sau virala, primitiva sau secundara, ocupa un loc
primordial, grefndu-se de obicei pe o mucoasa bronsica alterata de iritatia cronica, unele
defecte genetice etc. Alergia este cea de-a treia componenta etiologica, actionnd prin
sensibilizare la pneumoalergeni sau alergeni microbieni. Contribuie catarurile infectioase
traheobronsice, rinofaringitele cronice si terenul predispus. La precipitarea evolutiei,
actioneaza si unele droguri si unele vagolitice ca belladona, care usuca mucusul protector,
simpaticomi-meticele (Bronhodilatin, Alupent) care, dupa efectul salutar initial, prin
abuz, agraveaza boala (astmul drogatilor), expectorantele pe baza de terpina sau ioduri,
barbituricele, sedativele si tranchilizantele, care depima centrul respirator, Penicilina (prin
alergie), oxi-genoterapia masiva. Prin toate aceste mecanisme, tusea nu mai este eficace,
expectoratia creste, rezulta staza bronsica, stenoza, tulburari de ventilatie si infectie,
cercul devenind vicios.

Anatomie patologica
Anatomia patologica arata fie atrofia, fie hipersecretia mucoasei, cu edem,
hiperemie si hipersecretie. Cu timpul apare rigiditatea arborelui bronsic, cu deformari,
care favorizeaza retentia continua a secretiilor.

Simptome

Boala este neglijata mult timp. Simptomul principal este tusea, la nceput
dimineata, ulterior permanenta, nsotita de expectoratie de obicei mucopurulenta,
fenomene accentuate n anotimpul rece. Bolnavul este de obicei afebril, dispneea creste
progresiv, iar cianoza apare tardiv. nainte de instalarea imfizemului, starea generala este
buna, iar toracele de aspect normal.
Auscultatia deceleaza raluri ronflante si sibilante. Explorarea functionala
evidentiaza semne de disfunctie ventilatorie obstructiva (scaderea debitului ventilator
maxim pe minut, scaderea V.E.M.S.).
Dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga, apar emfizemul pulmonar
obstructiv, dilatatia bronhiilor, insuficienta respiratorie, cordul pulmonar cronic. ritr-un
stadiu avansat, se evidentiaza tabloul clinic de bronhopneumopatie cronica obstructiva,
care arata ca procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale (dipnee, eventual
cianoza, disfunctie ventilatorie obstructiva). Primele semne care anunta insuficienta
respiratorie (hipoxemie si hipercapnie) sunt: agitatia, transpiratiile profuze, anxietatea,
tahicardia, cresterea T.A. Fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin
hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie.
Decompensarile pot aparea si ca urmare a erorilor terapeutice (droguri nocive sau aport
excesiv de lichide).

Forme clinice
Bronsita cronica este de mai multe tipuri:
- bronsita cronica purulenta;
- bronsita cronica hemoragica;
- bronsita cronica cu afectare a bronhiilor mari care este bine tolerata mult timp (tusea
este violenta, expectoratia mucopurulenta si abundenta, ralurile subcrepitante prezente);
- bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor, este dominata de dispnee (expectoratia este
mai redusa, iar evolutia este mai rapida, cu aparitia complicatiilor);
- bronsita cronica astmatiforma are sa simptom dominant dispneea paroxistica (prin
bronhospasm). Trebuie deosebita de bronsita astmatica, n care astmul bronsic preceda
bronsita cronica, care apare ca o complicatie.