Fenotipul cancerului

Ce este cancerul şi cum se formează?

Cancerul este o boala genetica produsa de perturbarea

diviziunii celulare si are drept consecinta cresterea si
dezvoltarea necontrolata si invaziva a celulelor
normale, dând nastere la tumori.

Modul de transmitere al cancerul este clonal.

Se porneste de la o singura celula normala care
prolifereaza iar toate celulele descendente ale acesteia
sunt anormale, iar rezultatul consta in formarea
tumorilor.
 Carcinogeneza

Definiţie: procesul prin care este indus

cancerul si are loc in 2 etape:
1. Iniţiere- cand un agent carcinogen
determină apariţia de celule mutante;
2. Dezvoltare şi progresie- când are loc
proliferarea celulelor mutante si
formarea de microtumori.
 CAUZELE CARCINOGENEZEI

 sunt reprezentate de mutaţii ale mai multor tipuri

de gene:
 proto-oncogenele, gene normale cu rol in diviziunea
şi diferenţierea celulară, se transformă prin mutaţii
in antioncogene, gene mutante dominante care
transforma celulele sănătoase în celule maligne.
genele reparării leziunilor din ADN devin inactive
prin mutaţii şi astfel, leziunile din ADN nu mai pot fi
reparate şi apar celulele canceroase.
 STADIILE UNEI TUMORI MALIGNE

Stadiul 0- celulele canceroase sunt deja localizate în

ţesutul in care s-au format
Stadiul I- celulele canceroase invadează 1-2 straturi de
ţesuturi locale
Stadiul II- celulele canceroase invadează regiunea
învecinată, fără a pătrunde in vasele limfatice
Stadiul III- celulele canceroase se desprind din tumora
iniţială şi pătrund in sistemul limfatic
Stadiul IV- apar metastazele ( tumori secundare)
dezvoltatea în ţesuturi şi organe diferite de cele in care îşi
au originea.
 Tumori

1.Tumorile necanceroase - benigne sunt cele care nu

se pot raspandi, nu provoaca in mod normal complicatii
grave pentru sanatate, insa atunci cand se dezvolta
exagerat, pot deteriora tesutul adiacent si organul din
proximitate, situatie in care trebuie sa fie indepartate
chirurgical.
2.Tumorile maligne sunt tumorile canceroase, care au
capacitatea de a se raspandi in alte regiuni alte corpului (cel
mai frecvent la nivelul oaselor, creierului, ficatului si
plamanilor) prin fluxul sistemului limfatic. Tumora
maligna care incepe sa se extinda in afara zonei sale de
origine este numita tumora secundară (satelit). 
 Tipuri de tumori benigne

Tumorile benigne apar mai frecvent in randul pacientilor tineri si devin

periculoase atunci cand obstructioneaza fluxul sanguin catre organele
vitale. Femeile sunt expuse unui risc crescut de dezvoltare a unui tip
comun de tumora benigna, numita fibrom uterin, ce poate sa apara in
special in perioada premenopauzei. Alte tipuri de tumori benigne sunt
- Noduli (excrescente cu diametrul mai mic sau egal cu 3 cm);
- Chisturi (formatiuni cu lichid);
- Lipoame (formatiuni cu celule grase);
- Fibroadenoame si fibroame (tesuturi fibroase sau glandulare);
- Papiloame (excrescente ale membranei interne sau externe a celulelor);
- Hematoame (vanatai grave cu scurgeri de sange din umflaturi);
- Hemangioame (dezvoltarea excesiva a vaselor sangvine);
 Tipuri de tumori maligne

Tumorile maligne sunt si ele de mai multe tipuri,

clasificate in functie de locul unde se formeaza:
- Sarcomul (tumora dezvoltata in tesutul muscular);
- Carcinomul (tumora dezvoltata in tesutul epitelial);
- Blastomul (tumora dezvoltata in tesuturile
embrionare);
- Limfomul (cancerul tesutului limfoid)
Mielom (cancer care se formează în măduva osoasă)
Leucemia ( cancerul leucocitelor -globulele albe din
sange)
 Tumori maligne şi benigne

Tumoare benignă - nodul Tumoare malignă -sarcom

 Tumori maligne şi benigne

Tumori maligne -
Tumori benigne - chist
carcinom
 Tumori maligne şi benigne

Tumori benigne -
Tumori maligne - limfom
hematom
 Tumori maligne şi benigne

Tumori benigne -
Tumori maligne - mielom
hemangiom
 Tumori maligne şi benigne

Tumori benigne -
Tumori maligne - leucemia
fibroadenom
 Asemănările dintre tumorile maligne şi benigne

- Amandoua pot atinge dimensiuni extinse. Marimea nu este un

criteriu care face distinctia intre tumorile maligne si benigne. De
altfel, au existat cazuri medicale in care au fost extirpate tumori
ovariene de peste 45 de kg.
- Amandoua pot fi periculoase. Pana si tumorile benigne pot pune
viata in pericol in anumite situatii. Un exemplu concludent sunt
tumorile cerebrale benigne, care pot exercita o presiune crescuta
asupra creierului, distrugand structurile cerebrale din apropiere
si cauzand paralizii, probleme de vorbire, leziuni si chiar decesul.
- Amandoua pot sa reapara local. In cazul in care raman celule
tumorale dupa extirpare, atat tumorile benigne, cat si cele
maligne pot sa reapara in locul initial de dezvoltare.
 Diferenţele dintre tumorile benigne şi maligne

- Rata de crestere. Tumorile maligne cresc mult mai

rapid decat cele benigne, desi exista si exceptii. Unele
tumori canceroase cresc foarte lent, pe cand unele tipuri
de tumori benigne se dezvolta intr-un ritm alert.
- Capacitatea de metastazare. Tumorile benigne se
extind local, pe cand cele maligne se pot imprastia in
numeroase regiuni ale corpului, prin fluxul sanguin sau
canalele limfatice.
- Zona de recidiva. In timp ce tumorile benigne se
pot regenera in locul tumorii initiale, cele maligne pot
recidiva in alte zone, in functie de tipul cancerului.
 Diferenţele dintre tumorile benigne şi maligne

- Adeziunea celulelor canceroase. Celulele tumorilor benigne produc

substante numite molecule de adeziune, care le determina sa ramane lipite
unele de altele. Celulele maligne nu secreta aceste chimicale, de aceea se pot
separa si pot migra libere oriunde in organism.
- Invazia tesuturilor. Tumorile maligne se raspandesc si invadeaza
(penetreaza) tesuturile din proximitate, pe cand cele benigne nu au aceeasi
capacitate (desi pot creste suficient de mult, incat sa depuna o presiune
accentuata asupra organelor din apropiere).
- Aspectul celular. Observate la microscop, celulele maligne sunt complet
diferite de cele benigne. Astfel, nucleul celulelor canceroase este deseori mai
mare si mai inchis la culoare, din pricina abundentei sale in ADN-ul celular.
- Sansele de supravietuire. Tumorile benigne pot conduce la deces in
mult mai putine cazuri decat cele maligne. In SUA, decesele provocate de
tumorile maligne sunt in numar de peste 575.000 pe an, comparativ cu doar
13.000 puse pe seama celor benigne.
Agenţi carcinogeni
 Agenţi carcinogeni fizici

Radiaţiile ultraviolete (RUV), în special tipul B cu λ =

290-370 nm sunt asociate cu apariţia tumorilor cutanate
(carcinoame bazocelulare, spinocelulare, melanoame),
cu predilecţie la albi, în zonele expuse la soare.
Radiaţiile ionizante produc ionizarea bazelor azotate, cu
rupturi catenare ale DNA.
Tumorile produse sunt în special leucemii şi limfoame.
Iradierea timusului la copil poate duce la apariţia unui
cancer tiroidian la adult; torotrastul (substanţă de
contrast iodată, radioactivă) folosit în angiografii poate
produce hemangiosarcom hepatic.
 Agenţi carcinogeni chimici

 Carcinogenii chimici necesită activare metabolică înainte

de a reacţiona cu produşi celulari; activarea metabolică este
produsă de un iniţiator ce determină modificări
nedetectabile şi ireversibile celulare.
 - frecventa cancerului pulmonar creste mai ales in asezarile
urbane datorita poluarii aerului si a apei
-          fumatorii au incedenta cancerului pulmonar, al cavitatii
bucale, a faringelui, a laringelui sau a vezicii urinare mai mare
decat la nefumatori
-          muncitorii expusi actiunii unor agenti de tipul asbestului sau
clorurii de vinil, dezvolta mai frecvent cancere decat cei neexpusi
 Agenţi carcinogeni biologici

Din totalul cancerelor umane, 28% sunt datorate agenţilor biologici în

ţările în curs de dezvoltare şi 8% în ţările dezvoltate. Dintre agenţii
biologici carcinogeni fac parte virusurile.
Virusuri DNA :
HPV (human papilloma virus)
Virusul Epstein Barr produce carcinoame nazo-faringiene şi limfom Burkitt
prin transformarea limfocitelor B în limfoblaste.
Virusul herpetic HHV8
Virusul hepatic B (HBV) este asociat cu apariţia carcinomului
hepatocelular.
Virusuri ARN :
Singurul virus ARN cunoscut ce produce tumori la om este
virusul HTLV1 ce determină leucemii şi limfoame cu celule T ale adultului,
endemice în Caraibe şi Japonia.