Scurt istoric al teoriei atomice şi

descoperirea structurii atomice

•Meditaţiile filosofice atomiste datează încă
de pe vremea vechilor gânditori greci şi
indieni ai secolelor al VI-lea şi al V-lea î.d.Ch.
•Noţiunea de atom apare pentru prima dată
către anul 450 î.d.Ch. Filosoful grec Leucip
dezvoltă teoria conform căreia materia nu
este infinit divizibilă şi introduce noţiunea de
atomos, ceea ce nu poate fi divizat.
 • Câţiva ani mai târziu, Democrit,
un discipol al lui Leucip,
defineşte materia ca fiind un
ansamblu de particule
indivizibile, invizibile şi eterne:
atomul.

• Această nouă concepţie nu a fost rezultatul unor

observaţii sau experienţe, ci mai degrabă al unor
intuiţii. Teoria a fost dezvoltată ulterior de Epicur,
apoi de poetul latin Lucreţiu. Au trecut însă 2000 de
ani până când teoria atomică a fost formulată
ştiinţific.
 Modelul atomic a lui
Dalton1803
sferei
►cel mai simplu model atomic este cel al
rigide
►atomii au formă sferică, sunt omogeni şi identici
pentru o substanţă, nu sunt încărcaţi electric

►modelul este suficient pentru a explica structura şi unele proprietăţi

simple ale substanţei, fenomene simple: difuzia, schimbarea stării de
agregare

Interferenţă pe suprafaţa apei

Modelul atomic a lui
Thomson1904
►în 1897 fizicianul englez J.J.Thomson a
pus în evidenţă, prin experienţe de
descărcare electrică în gaze rarefiate,
existenţa electronului, ca particulă cu
sarcină electrică negativă
►în urma experienţelor efectuate
Thomson a imaginat un model al
atomului
►atomii sunt sfere uniform încărcate cu sarcină
pozitivă, iar electronii sunt încorporaţi în interiorul
sferei ( ca stafidele într-o plăcintă )

http://www.youtube.com/watch?
v=s4BSzbskyjU&feature=related
 Experimentul lui
Rutherford
Dispozitivul experimental
►o sursă radioactivă emite
particule α ( nuclee de He cu
sarcina pozitivă 2e şi masa
4u )
►particulele α trec printr-o foiţă
de aur
►după ce străbat foiţa de aur particulele α cicnesc o placă acoperită cu
sulfură de zinc pe care se poate observa mici scântei luminoase
►se determină astfel unghiurile sub care au
fost deviate particulele α
►dacă sarcina pozitivă este uniform distribuită în
atom (modelul lui Thomson) particulele α sunt
deviate cu câteva grade la trecerea prin metal
datorită forţelor electrostatice

►în experienţele de împrăştiere apar şi particule deviate sub unghiuri

mari , aceste deviaţii nu pot fi explicate decât dacă se admite că sarcina
pozitivă este concentrată în centrul atomului
 http://www.youtube.com/watch?v=5pZj0u_XMbc
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/274-modelul-atomic-al-lui-rutherford.html

http://phet.colorado.edu/en/simulation/rutherford-scattering
Modelul atomic Rutherford
(planetar)
►Rutherford
1911
presupune atomul ca având o
structură asemănătoare sistemului solar

►întrega masă şi sarcina pozitivă a atomului sunt

concentrate într-un nucleu cu dimensiuni mult mai
mici (~10-14m) decât cele ale atomului (~10-10m)

►electronii se rotesc în jurul nucleului pe orbite

circulare
►conform modelului planetar rotaţia electronului în jurul nucleului ar
trebui să fie însoţită de o emisie de radiaţii electromagnetice care ar
duce la pierderea continuă a energiei electronului
►electronul ar descrie o mişcare în spirală, terminată cu căderea lui pe
nucleu
►datele experimentale nu au confirmat acest model
 Postulatele lui Bohr
In anul 1913 fizicianul danez Niels Bohr (1885–1962)
a expus o nouă viziune privind mișcarea electronului in
atom, corectind modelul planetar al lui E. Rutherford
prin introducerea a două postulate:
1. Electronul se mișcă in jurul nucleului numai pe orbite
circulare stabile, numite orbite permise sau staționare. In mișcarea pe
orbitele staționare, electronul nu emite energie Foton emis

2. Trecerea electronului de pe o n
orbită pe alta este insoțită de k
emisie sau absorbție sub formă
de cantități discrete (porțiuni) de
energie, numite
Foton absorbit
cuante* de energie.
Modelul atomic al lui N. Bohr
Modelul cuantificat al atomului
1913
►primul model de natură cuantică al atomului
►modelul preia modelul planetar a lui Rutherford şi
îi aplică teoria cuantelor
►modelul atomic cuantificat a lui Bohr explică bine
efectele de emisie şi absorbţie ale atomului de
hidrogen şi ale atomilor hidrogenoizi ( atomi formaţi
dintr-un nucleu cu sarcina Ze şi un electron

Exemple : atomii ionizaţi He+(Z=2), Li2+(Z=3),

Be3+(Z=4)
 Evoluţia modelelor atomice

Modelul lui Dalton

1803
Modelul lui Thomson
1904 Modelul planetar
1911

Modelul nori de
electroni 1926

Modelul cuantificat 1913