Sunteți pe pagina 1din 153

Tumori benigne

Fibroadenomul mamar
2. Hemangiomul
3. Leiomiomul uterin
1.

4.
5.
6.
7.

Papilomul
Polipul
Tumora mixta de glanda parotida (adenomul
pleomorf)
Teratom matur ovarian

Caracteristicile tumorilor benigne

Crestere lenta
Tumori frecvent incapsulate sau cu pseudocapsula
(bine delimitate)
Crestere expansiva pot comprima (nu invadeaza)
tesuturile sanatoase din jur
Tesutul tumoral reproduce structura tesutului din care
se dezvolta
Figuri mitotice rare
Mitoze anormale absente sau rare (exista exceptii)
Recurente locale - rar

Fibroadenomul mamar

Cea mai frecventa tumora benigna la


adolescente si femei tinere (20-35 ani)

Locul 3 intre leziunile localizate la nivelul glandei


mamare dupa boala fibrochistica si carcinomul
mamar

Masa discreta, nedureroasa, tipic solitara, dar


poate fi multifocala si/sau bilaterala

Notiuni de anatomie
si histologie
Ducte sau acini
Lobuli
Ducte terminale
Duct lactifer
Sinus lactifer
Mamelon

Macroscopic:

Masa rotund-ovalara, bine circumscrisa si tipic


incapsulata (capsula fibroasa delicata)
Marime variabila (mmcm); frecvent 5-30 mm
Nu infiltreaza tesuturile din jur
Culoare cenusie-albicioasagalbuie
Consistenta ferma elastica
Pe sectiune, spatii cu aspect de fanta

Macroscopic

Macroscopic:

Macroscopic

Suprafata de sectiune
alb-cenusie cu spatii
avand aspect de fanta

Normal

Fibroadenom

Normal

Fibroadenom

Normal

Fibroadenom

Microscopic:

Proliferarea stromei care contine


celule fusiforme
Stroma conjunctiva:
comprima structurile
glandulare aspect coarne
de cerb/ litere chinezesti
(pattern intracanalicular)
sau
se dispune ca un manson in
jurul structurilor glandulare
(pattern pericanalicular)
Celulele epiteliale sunt cuboidale
sau cilindrice
Atat celulele epiteliale cat si
celulele tesutului conjunctiv
fibrous sunt lipsite de mitoze

Microscopic:

Hemangiomul capilar cutanat

Tumora vasculara benigna, frecvent cu caracter congenital

Hemangiomul capilar (hemangiom juvenil):

Cea mai frecventa tumora vasculara la copil


Majoritatea sunt prezente la nastere cu toate
ca nu sunt descoperite decat dupa cateva
saptamani
Mai frecvent intalnit la sexul feminin, la copiii
cu greutate mica la nastere
80% din pacienti - leziune cutanata unica

Localizare

pielea capului si a gatului; tesut subcutanat;


ocazional la nivelul viscerelor interne

Tipic prezent de la nastere ca un nodul cutanat


rosu-intens (purpuriu), cu aspect de capsuna

Majoritatea regreseaza in timp

Macroscopic:

culoare rosiestralucitoare
albastruie

dimensiuni variabile
(mm cm)

neincapsulata

Microscopic:

Leziune localizata la nivelul dermului

Arhitectura lobulara

Consta din numeroase canale vasculare


mici, arborizate, delimitate de celule
endoteliale bombate sau turtite, separate de
o stroma conjunctiva redusa

Microscopic:

1.

Au 3 faze de evolutie:
Stadiul proliferativ, in care hemangiomul creste
rapid

2.

Faza de stagnare

3.

Faza de involutie, 50% dispar pana la varsta de 5


ani, restul pana la pubertate

Hemangiomul cavernos

Localizat in tesutul subcutanat, in regiunile


mai profunde; in viscerele abdominale (ficat,
splina)
Macroscopic:

Rosu-albastrui
Moale
Masa subcutanata spongioasa trombi (circulatia
este incetinita la acest nivel)

Microscopic:

Spatii vasculare, dilatate, pline cu sange, de


calibru mediumare, delimitate de celule
endoteliale turtite

Hemangiom cavernos

Leiomiomul uterin

Leiomiomul uterin

Cea mai frecventa tumora uterina


Tumorile mici sunt asimptomatice
Tumorile mari determina durere, tulburari de
mictiune, uneori infertilitate
Sensibila la estrogeni: creste in sarcina si se
micsoreaza la menopauza

Leiomiom Uterin

Cervical

1-2%
tumori solitare

Corporeal

98%
tumori multiple

Leiomiom Corporeal

Interstitial
(intramural)
58%

Subseros
18%

Submucos

24%
neincapsulat

Consistenta:
Ferma
Dura

(degenerescenta hialina).

Moale (sarcina; degenerescenta chistica).


Foarte

dura, de piatra (calcificari)

Pe sectiune:
Tumora

Aspect

bine delimitata

in vartejuri

Culoare

albicioasa

Microscopic:

Fascicule de celule fusiforme (muschi neted) si de fibre


conjunctive (deoarece paralel cu proliferarea fibrelor musculare
are loc si proliferarea stromei fibroconjunctive se mai foloseste
si denumirea de fibroleiomiom)
Margini bine delimitate
Pseudocapsula
arii de hialinizare si calcificari
Vase sanguine
Pentru a diferentia fibroleiomiomul de fibrom se realizeaza
coloratia van Gieson care coloreaza fibrele de colagen in rosu
si fibrele musculare netede in galben (in fibrom sunt prezente
doar fibre de colagen).

Miometrul normal

Leiomiom uterin

Leiomiom uterin

Leiomiom uterin

Leiomiom uterin acusat prin col

Tumori benigne
1.

Papilomul

Tegumentul

Epidermul

Derm

Strat bazal, situat pe membrana bazala (1 rand de


celule)
Strat spinos (5-6 randuri)
Strat granulos (2 randuri)
Strat cornos
Papilar (superficial)
Reticulat (profund)

Hipoderm

Papilomul

Tumora benigna a epiteliilor scuamoase


keratinizante sau nekeratinizante, a
uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate
scuamos
Localizare:

Epiteliu scuamos stratificat: col uterin, vagin,


esofag, piele, anus
Epiteliu tranzitional: vezica urinara
Epiteliu metaplaziat scuamos
Ductele glandei mamare

Papilomul

Poate fi:
sesil (baza de implantare larga, axul tumorii fiind paralel cu
suprafata unde s-a format)
sau
pediculat (baza de implantare este ingusta, axul tumorii
fiind perpendicular pe axa unde s-a format)

Poate fi:
unic
sau
multiplu (papilomatoza)

Macroscopic:

Excrescenta/proeminenta (crestere exofitica)


situata pe tegument sau pe mucoasa de tip
scuamos (pavimentos)
Forma vegetanta, asemanatoare unei tufe, cu
suprafata neregulata, rugoasa
Are culoarea organului in care apare sau putin
mai inchisa
Consistenta moale sau ferma
Dimensiuni: cativa mm-1,5-2 cm

Microscopic:

Epiteliul ingrosat, cu ramificari proeminente si creste


de marimi inegale, prezentand fiecare cate un ax
conjunctivo-vascular papilomatoza (proliferare de
celule epiteliale scuamoase cu formare de papile, cu creste papilare
adancite)

Acantoza = ingrosarea stratului spinos


Hiperkeratoza = ingrosarea stratului cornos
Membrana bazala dermo-epidermica indemna
Infiltrat inflamator redus in dermul superficial

Activitate mitotica mai intensa decat normal. Mitozele sunt


localizate suprabazal, dar sunt mitoze tipice.

Derm superficial cu moderat infiltrat inflamator


nespecific, focal, predominant in vecinatatea vaselor

Tumori benigne
2. Polipul

Polipul

Tumora benigna cu origine epiteliala glandulara


(epiteliu cilindro-cubic)
Localizare: suprafata mucoaselor (stomac,
intestin, endometru, endocol)
Masa protruziva (crestere exofitica) in lumenul
cavitatilor
Dimensiuni: <1 cm
Poate fi :

pediculat sau sesil


unic sau multiplu (polipoza)

Macroscopic:

Polip hiperplazic:

non-neoplazic
mic (1-3 mm), sesil (fara pedicul)
reprezinta un focar de hiperplazie a mucoasei
nu are tendinta de a se transforma malign

Adenomul tubular mare, pedunculat, mai inchis


la culoare decat mucoasa din jur
Adenomul vilos are pliuri papilare neregulate
Adenomul tubulo-vilos
OBS! Adenoamele sunt polipi neoplazici (pot
evolua spre malignitate)

Macroscopic:

Adenoamele colonice sunt proliferari focale,


initial plane, ulterior prin proliferare
accentuata devin proeminente la suprafata
mucoasei
Adenoamele mici (0,5 cm) au suprafata
neteda, rosie-cafenie
Polipii pedunculati au un cap cu o suprafata
cu aspect de piatra de pavaj sau cu aspect
lobulat de culoare brun-roscata

Polip adenomatos colonic

Microscopic:

Tumora este constituita din multiple structuri


glandulare de forme si marimi diferite, unele
dilatate chistic si o stroma laxa cu redus infiltrat
mononuclear.
Adenom tubular: componenta tubulara > 75%
Adenom vilos:componenta viloasa reprezinta >
75%
Adenom tubulo-vilos: componenta viloasa
reprezinta 25-50%, restul este reprezentat de
cea tubulara

Adenom tubular

Adenom vilos

Adenom tubulo-vilos

Microscopic:

Prin definitie adenoamele sunt compuse din


epiteliu displazic.
Nucleii sunt mariti, au forma de trabuc, un
raport N/C crescut, sunt aglomerati si isi pierd
polaritatea.
Scade productia de mucus.

Macroscopic:

Polipii pedunculati sunt mai frecvent tubulari sau


tubulo-vilosi
Polipii sesili sunt frecvent vilosi
In polipii mari dezvoltarea malignitatii are o
incidenta crescuta fata de polipii cu dimensiuni mici
Polipii sesili au o incidenta mai crescuta de
malignitate fata de polipii pedunculati de aceeasi
dimensiune
Polipii sesili sunt mai frecventi in cec si rect; polipii
pedunculati sunt egal distribuiti intre recto-sigmoid
si restul colonului

Tumori benigne
3. Tumora benigna mixta de glanda
parotida (adenomul pleomorf)

Tumora benigna mixta de parotida

Sinonime: adenom pleomorf, denumire


utilizata datorita celor doua componente
tisulare care alcatuiesc tumora: epiteliala si
conjunctiva

Cea mai frecventa tumora a glandelor


salivare

Macroscopic:

Masa tumorala rotunda, avand consistenta ferma,


elastica, delimitata de o capsula incompleta, delicata.
Capsula fina, subtire poate trimite proiectii in tesutul
parotidian din jur extirpare atenta pentru evitarea
recurentelor
OBS! adenoamele pleomorfe de la nivelul glandelor
salivare minore frecvent sunt lipsite de capsula.
Au crestere lenta
Dimensiuni mai mari decat alte tumori ale glandelor
salivare.
Dimensiuni variabile; poate sa atinga si 6 cm
Pe sectiune, culoare gri-albicioasa

Macroscopic:

Capsula subtire
Culoare albiciosa
Aspect neomogen

Microscopic:

Sunt caracterizate prin tipuri histologice variabile.


Elementele epiteliale formeaza structuri tubulare,
cordoane celulare, ducte, acini, plaje celulare.
Ductele si structurile tubulare pot prezenta o
secretie PAS+
Elementele conjunctive variaza, dar
predominanta este componeta mixoida; pot fi
prezente arii de tesut fibros, cartilaginos, osos.
Elementele epiteliale si mezenchimale sunt
dispuse neregulat, uneori predomina elementele
epiteliale, alteori cele mezenchimale

Structurile tubulare din adenomul pleomorf

Structuri tubulare
delimitate de 2
straturi de celule.
Stratul intern este
alcatuit din celule
epiteliale ductale
cu citoplasma
eozinofila.
Stratul extern este
alcatuit din celule
mioepiteliale cu
citoplasma redusa.
Fondul este mixoid

Stroma condroida
asemanatoare cartilajului
hialin

Tumori benigne
4. Teratomul matur ovarian

Teratomul matur ovarian

Teraton in lb. greaca= monstru, termen utilizat


pentru prima data de Virchow
Femei tinere
Descoperite incidental, frecvent asimptomatice
Uneori durere, tumefactie, sangerari
In 10-15% din cazuri sunt bilaterale
90% dintre tumorile derivate din celulele
germinale
25% din totalul tumorilor ovariene

Teratomul matur ovarian

se formeaza din celulele germinale


pluripotente
sunt localizate de obicei pe linia mediana
sau para-axial.
sunt frecvent intalnite in gonade (mai des
in ovare decat in testicule)
celulele germinale diferentiaza pe diferite
linii, recapituland orice tesut al
organismului

Macroscopic:

Masa tumorala solida, chistica, cu o suprafata


externa neteda de culoare alb-cenusie
Dimensiuni variabile, frecvent < 15 cm
La sectionare in interiorul formatiunii chistice se
evidentiaza fire de par, un material sebaceu
albicios-galbui cu aspect branzos, uneori dinti
La nivelul suprafetei interne promontoriul
acoperit de un strat cutat cu aspect de epiderm

Microscopic:

Structuri tisulare mature derivate din cele 3


straturi germinale: ectoderm, endoderm,
mezoderm
Predomina elementele derivate din ectoderm

Epiteliu scuamos stratificat


Glande sebacee si sudoripare
Foliculi pilosi
Tesut cerebral si cerebelos, tesut nervos periferic

Microscopic:

Elemente derivate din mezoderm:

Tesut muscular neted


Tesut adipos, osos, cartilaginos, dinti

Elemente derivate din endoderm:

Epiteliu respirator, gastrointestinal


Tesut tiroidian

Teratom matur ovarian

Tegument

Teratom matur ovarian

Tesut nervos central

Teratom matur ovarian

Structura epiteliului respirator

Teratom matur ovarian

Alte tesuturi

Struma ovarii

Teratom monodermal - (predomina tesutul tiroidian)

Teratom matur ovarian