Lp semiologie chirurgicala -

incizia
• Incizia este actul chirurgical prin care tesuturile se
taie cu scopul:
- de a ajunge la un organ,
- de a indeparta un corp strain sau o tumora,
- de a deschide o colectie de puroi.
• In cazul unei operatii, incizia reprezinta calea de
acces spre organul sau formatiunea patologica.
• Instrumentar: Bisturiu, bisturiu electric, o foarfeca,
o sonda canelata, o pensa chirurgicala, doua
departatoare, cateva pense hemostatice,
comprese. Acest instrumentar trebuie sa fie steril.
Tehnica:
• Asepsie riguroasa, chiar daca ne aflam in fata unei
colectii de puroi. Campul operator va fi
dezinfectat de doua ori cu betadina (polialcool
iodat). Se va pregati intotdeauna o suprafata mai
mare decat aceea pe care se intinde procesul
inflamator, deoarece de multe ori incizia trebuie
prelungita, sau sunt necesare contraincizii (incizii
in tesut sanatos, la distanta de prima incizie).
Regiunea de operat se va izola cu campuri sterile.

• Anestezia trebuie aleasa in raport cu locul inciziei,

sediul si profunzimea colectiei. Ea poate fi locala,
de conducere sau generala.
• Locul inciziei trebuie astfel ales ca sa nu fie situat pe
partea functionala a membrului, pentru a nu stanjenii
functia prin cicatricea care va rezulta.
• Incizia se va face in locul de maxima fluctuenta si in
punctul cel mai decliv al colectiei, pentru un drenaj
eficient.
• Pe cat posibil, incizia trebuie facuta in directia cutelor
naturale, care sunt determinate de liniile de forta
cutanata, pentru a obtine cicatrici estetice si
functionale. O cicatrice vicioasa, consecinta unei incizii
prost plasate, poate duce la pozitii vicioase si chiar
anchiloze a unor segmente intregi: gat, degete, palma
sau genunchi.
• Incizia trebuie sa respecte formatiunile anatomice
importante: vase sangvine, nervi, tendoane, etc. Pentru
a evita lezarea lor, este bine ca incizia sa fie practicata
paralel cu ele.
• Incizia trebuie sa fie suficient de intinsa, sa nu fie prea scurta,
dar nici inutil de lunga.
• Cu degetele mainii stangi fixam pielea regiunii de incizat, iar in
dreapta tinem bisturiul, de obicei ca un creion (sau arcus de
vioara sau cutit). Bisturiul se poate tine si ca un pumnal, cu
taisul in sus, incizand tesuturile din profunzime spre suprafata.
• Incizia se face dintr-o singura trasatura.
• Taiem cu bisturiul pielea pana la tesutul subcutanat (mai rar
pana la colectie). Spre sfarsitul inciziei, indreptam bisturiul
catre verticala, pantru a nu avea in profunzime o sectiune mai
mica, in unghiul inferior al inciziei.
• Incizia trebuie sa pastreze aceeasi lungime de la suprafata spre
profunzime, pentru a se evita aparitia efectului de palnie
(incizie mai scurta la tegument si mai lunga in profunzime)
• Cand in regiunea operatorie se afla organe importante (vase,
nervi), incizia se va face pas cu pas. Trebuie efectuata
hemostaza atenta.
• Patrunderea in profunzime. La aceasta intra in
actiune si ajutorul care aseaza in buzele plagii, de-
o parte si de alta a plagii, cate un departator
Farabeuf. El departeaza in sens lateral si in acelasi
timp ridica usor buzele plagii.
• Patrunderea se face sub control vizual, prin
sectionare si nu prin rupere.
• Cu ocazia patrunderii in profunzimem intalnind
straturi musculare, se recomanda pe cat posibil
menajarea lor, incercand patrunderea prin spatiile
intermusculare. Cand suntem nevoiti sa
patrundem prin fascicolele musculare, nu se
sectioneaza, ci se disociaza in sens longitudinal.