TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL

PACIENTIILOR CANDIDATI
PENTRU CHIRURGIE PLASTICA
//
TRATAMENTUL CHIRURGICAL IN
CHIRURGIA PLASTICA
SUTURA
TEGUMENTARA
 SUTURA= UNIREA SI MENTINERE IN CONTACT A
TESUTURILOR SEPARATE INTENTIONAT SAU
ACCIDENTAL FOLOSIND DIFERITE MATERIALE

• MENTINEREA TESUTURILOR IN CONTACT PERMITE O VINDECARE MAI BUNA(MAI

RAPIDA SI SUPERIOARA DIN PUNCT DE VEDERE ESTETIC)
• In antichitate, capul furnicilor era folosit pentru a mentine marginile plagilor
apozitionate.
• Folosirea instrumentelor speciale pentru a realiza suturi a fost introdusa abia in
secolul XVIII,
• In mod normal sutura este realizata cu un ac chirurgical si un fir- initial au fost folosite
cele din silk sau bumbac(chiar si par), dar au fost inlocuite in ziua de azi de o varietate
de materiale sintetice.
• Agrafele metalice, benzile adezive(steri-strip) sau adezivi tegumentari reprezinta
mijloace moderne de a inchide o plaga.
 TIPURI DE SUTURI
• Intervalul de la injurie/incizie
• Primele 6 ore ”de aur”(Fridrich)
• Urgenta amanata
• Per primam intentionem
• Per secundam intentionem
CUM SA REALIZEZI O SUTURA
• Pregatirea pielii
• Camp operator
• Anestezia
• Excizia
• Sutura
• Pansament
• Bandaj
• Imobilizare
Materiale necesare:
• Ace cu varf rotund sau
triunghiular
• Portac
• Pensa chirurgicala
• Foarfeca de sutura
• Fir de sutura
• Comprese si fasa
 CLASIFICAREA SUTURILOR
• Absorbabile si neabsorbabile
• Cele absorbabile se dizolva in corp si nu necesita indepartarea materialului de
sutura
• Cele neabsorbabile sunt mai putin reactive, mai putin cicatrizante, da necesita
indepartarea materialului de sutura
• Numarul de filamente/benzi: impletite su neimpletite
• Impletite: mici filamente de material impletite, au mici zone in care bacteriile se
pot ascunde si dezvolta prezentand un risc crescut de infectie
• Neimpletite: monofilament, un singur filament de material
• In funcite de origine pot fi:
• Naturale: silk,bumbac, panza, colagen
• Sintetice: polipropilena, poliester, poliamide, acid poliglicolic, polidioxanona
Numarul de filamente
Caracteristicile materialelor folosite:
 Tipuri de portac

MATHIEU
HEGAR
 FOLOSIREA PORTACULUI

• Portacul si foarfeca chirurgicala sunt folosite in

mod similar
• Pentru un control maximal asezati varful policelui
si a degetului inelar in inelele de suport ale
instrumentelor.
• Policele asigura in mare parte miscarea de
deschidere si inchidere a instrumentului
• Folsim sistemul de blocare al instrumentului
pentru a asigura pozitia
• Degetul aratator are rol de suport al
instrumentului.
• In timp ce suturam, rasucim incheietura in sensul
curburii acului
Deschiderea si inchiderea
instrumentului
• Pensele hemostatice si portacele prezinta
un sistem de blocare pentru a asigura
mentinerea pozititiei dorite.
• Sistemul de blocare prezinta niste dinti ce
se intrepatrund si mentin astfel ambele
brate ale instrumentului intr-o anumita
pozitie atunci cand se blocheaza
• In cazul penselor hemostatice, chirurgul
trebuie sa exerseze si sa invete sa
stapaneasca tehnica cu ambele maini
• Deblocarea instrumentuli si eliberarea
bratelor se realizeaza prin aplicarea de
presiune in continuare pe cele doua
manere si impingerea simultana cu
degetul mijlociu pentru a separa dintii ce
se intrepatrund de la nivelul sistemului de
blocare.
• Odata ce acest lucru este facut
intrumentul se va deschide cu usurinta,
 ACELE

HAGEDORN BASSINI

DESCHAMPS REVERDIN
Acele
• Exista doua tipuri de ace: curbate sau
drepte(cele din urma putand fi folosite fara
portac-risc mai mare de accidentare)
• Acele curbate pot fi cu varf rotund sau cu varf
triunghiular
• Cele cu varf triurnghiular se folosesc in
mod normal pentru piele si prezinta un
varf ascutit si niste muchii taioase
• Cele cu varf rotund se folosesc in mod
normal pentru sutura intestinelor,
vaselor de sange, muschilor, tesutului
subcutanat si au un varf ascutit si muchii
netede, mai putin traumatice
 POZITIONAREA ACULUI
• Acul, pozitionat cu varful in sus, trebuie prins in
portac de la mijloc
• Mijlocul este locul in care curbatura acului este
relativ plata astfel incat sa fie cat mai bine fixat in
portac
• In cazul in care este prins prea aproape de varf nu
va trece prin piele, iar in cazul in care este prins
prea departe fata de varf se poate deforma atunci
cand trece prin tesuturi si va necesita un efort
mai mare.
Pensele

Chirurgicale(cu dinti) Anatomice

Folosirea Penselor
• Pentru suturarea pielii se foloseste pensa
chirurgicala ce prezinta mici dintisori la varful
pensei
• Pensa se va cuprinde precum un instrument de
scris. Se foloseste pentru a sustine marginile pielii
atunci cand suturam
• Atentie deosebita pentru nu a traumatiza pielea
prin aplicarea de forta excesiva. Acest lucru poate
determina fenomenul de cicatrizare.
• In mod ideal trebuie apucat dermul sau tesutul
subcutanat si nu direct pielea, dar aceasta tehnica
se dobandeste in timp prin exercitiu.
• Pensa se mai poate folosi in momentul trecerii
acului pentru a opune rezistenta fara a apuca
efectiv de piele.
FOARFECELE
 FOLOSIREA FOARFECELOR

• Plasati policele si degetul inelar in ochiurile foarfecei

• Varful foarfecei trebuie folosit in asa fel incat sa evitam
iinjuria accidentala a tesuturilor vecine(lucru ce se
poate intampla daca taiem cu baza foarfecei)
• Policele realizeaza in mare parte miscarea de
deschidere si inchidere a instrumentului
• Degetul arataror are rol de suport si stabilitate prin
mentinerea acestuia la nivelul articulatiei foarfecei,
PRINCIPILE CHIRURGIEI ESTETICE
• Acul patrunde la un unghi de 90 de grade
• Aproximarea buna a marginilor pielii
• Eversia marginilor pielii(in asa fel incat dermul sa fie
in contact)
• Traumatizarea minima a tesuturilor
 Sfaturi
Nu te innebuni singur prin plasarea de suturi in exces

Pentru majoritatea zonelor corpului, Suturile la nivelul fetei trebuie sa fie

cu exceptia fetei, suturile trebuie sa la 2-3 mm de marginea plagii si la o
fie plasate la o distanta de 3-4 mm distanta de 3-5 mm una fata de
de marginea plagii si la o distanta de cealalta.
5-10 mm una fata de alta.
 • Indicatii: Aceasta este cea mai simpla tehnica si
Suturile simple cea mai folosita.
• Tehnica: Se incepe de la exteriorul pielii. Se
patrunde prin epiderm si se ajunge in tesutul
subcutanat de acceasi parte, iar apoi se patrunde
in tesutul subcutanat si se iese prin epidermul
supraiacent partii opuse,
• Varful acului trebuie sa patrunda in tesuturi la un
unghi de 90 de grade fata de piele. Odata ce varful
acului a penetrat straturile superficiale ale pielii, se
rasuceste incheietura in sensul curburii acului
pentru ca acesta sa treaca cu usurinta prin tesutul
subcutanat si sa iasa la nivelul plagii. Aceasta
tehnica asigura o buna eversie a marginilor plagii,
• Poti folosi sutura simpla pentru inchiderea
intrerupta sau continua.
 SUTURA SIMPLA TEGUMENTARA
• Aceasta este cea mai comuna tehnica de a inchide o plaga,
• Suturile separate sunt realizate in asa fel incat sa mentina marginile
plagii apozitionate,
• Este foarte important ca odata realizat primul nod acesta sa fie
pozitionat intr-o parte sau in cealalta astfel incat sa nu cada direct
la nivelul marginilor plagii pentru a nu afecta procesul de
vindecare.
• Aceste suturi sunt simplu de realizat, asigura o buna rezistenta la
tractiune si au o probabilitate mult mai mica de a compromite
vascularizatia. Pe de alta parte, acestea necesita o perioada mai
lunga pentru a fi realizate si au un risc mai mare de a determina
cicatrici in forma de „cale ferata”
• Sunt realizate cu fire tip monofilament
neresorbabile sau cu fire monofilament
absorbabile(incet-mediu absorbabile)
 SUTURACONTINUA
• Aceasta tehnica este folosita in mare parte in cazul plagiior fara
tensiune, unde au fost plasate fire de capitonaj(pentru a apropia
structurile prounde) in asa fel incat sa scada tensiune la nicelul
plagii.
• Este considerat ca aceste suturi determina o cicatrizare mai buna
datorita faptului ca exista mai putine noduri.
• Se realizeaza mai rapid
• In comparatie cu sutura tegumentara simpla, una dintre
dezavantajele acestei tehnici este ca exista un risc mai mare de
dehiscenta in cazul in care materialul de sutura se rupe.
• Aceasta tehnica este des folosita pentru a securiza perimetrul unei
grefe de piele de grosime partiala sau toata grosimea.
• Se realizeaza fie cu fire monofilament neresorbabile fie cu fire
monofilament resorbabile
• (incet-mediu resorbabile)
SUTURA CONTINUA INTRADERMICA NON-
ABSORBABILA
• In cazurile in care rezultatul estetic este important se foloseste sutura
intradermica de prima intentie.
• Folosita in zonele cu tensiune minima, spre exemplu in zonele in care
tensiunea a fost eliminata prin folosirea de capitonaj.
• Este alcatuita dintr-o sutura continua prin derm cu fir monofilament
astfel incat sa nu existe material de sutura la nivelul marginilor
cutanate ale plagii. Astfel cantitatea de tesut ce necesita vindecare este
redusa la minim.
• Benzi adezive trebuie asezate peste plaga imediat ce sutura este
realizata.
• Atunci cand pielea ajunge sa capete destula forta pentru a ramane
inchisa de la sine(prin procesul de vindecare), materialul de sutura
trebuie indepartat prin unul din capetele plagii.
• Textura neteda a firului monofilament asigura o glisare usoara a firului
prin piele.
• Se realizeaza cu fir monofilament neresorbabil
SUTURA CONTINUA INTRADERMICA CU FIR
RESORBABIL
• Sutura intradermica poate fi realizata si cu fire absorbabile. Acest
lucru ofera avantajul de a nu fi necesara o vizita suplimentara la medic
pentru suprimarea materialului de sutura(care se dizolva in timp).
• Totusi, unii chirurgi prefera sa evita folosirea acestei tehnici pe cat
posibil in asa fel incat sa reduca la minim cantitatea de material strain
ce ramane la nivelul plagii(acest lucru influenteaza procesul normal de
vindecare)
• Benzile adezive tip steri-strip trebuie aplicate la nivelul plagii imediat
dupa ce sutura intradermica a fost completata.
• De retinut este ca acest tip de sutura se foloseste numai in cazul
plagilor fara tensiune
• Se realizeaza cu fire absorbabile monofilament.
 CONTINOUSINTRACUTANEOUSABSORBABLESUTURE
• Intracutaneous suturing can also be performed with
absorbable sutures, which provide the advantage for
the surgeon (and patient) that no second visit needs to
be scheduled in order to extract the suture, as it will
slowly be degraded by the tissues.
• However, some surgeons prefer to avoid this whenever
possible in order to reduce to a minimum the amount
of foreign material remaining in the wound, as it will
only be disturbing the correct healing process.
• Strips should be placed over the wound once the
intracutaneous suture has been completed.
• Remember that intracutaneous suture are to be used
only where there is an absence of tension at the skin
level.
• Performed with: Mid-term absorbable monofilaments
SUTURA TIP ALLGOVER(1/2
subcutanata)
• In unele cazuri chirurgul vrea sa evite folosirea de capitonaj(fire de
sutura in tesutul subcutanat) din cauza riscului mare de infectare.
• Realizarea unei suturi simple la piele poate determina aparitia
dehiscentei de plaga, astfel, suturi rezistente vor fi necesare pentru a
asigura o inchidere ferma.
• In acelasi timp, acest tip de sutura asigura inchiderea spatiului
subcutanat.
• De retinut ca aceasta tehnica trebuie evitata ori de cate ori un
rezultat estetic bun este important
• Este realizata cu fire tip monofilament neresorbabile
SUTURA TIP DONATTI
• Este o variatie a suturii tip Allgower.
• In acest caz, sutura trece prin piele in 4 puncte pentru fiecare fir.
• Asadar, cu toate ca asigura o rezistenta mai buna, acest lucru se
intampla in detrimentul rezutatului estetic.
• Este realizata cu monofilamente neresorbabile.
SUTURA TIP MATTRESS
• Aceasta tehnica este folosita atunci cand marginile plagii
nu sunt indeajuns de apropiate una de cealalta pentru a
permite o vindecare fara tensiune la nivelul plagii
• Din moment ce o cantitate mai mare de tesut este
cuprinsa in traiectul suturii, tensiunea este bine
redistribuita catre tesutul subcutanat
• Unul dintre dezavantajele acestei tehnici este pericolul
de cicatrizare la suprafata(de a dezvolta o cicatrice
patologica) datorita tensiunii crescute la nivelul plagii si
la nivelul punctelor de sutura(ce penetreaza pielea de 4
ori pentru fiecare fir)
• Totusi acest efect poate fi evitat prin indepartarea
precoce a materialului de sutura de indata ce tesutul s-a
recuperat suficient pentru a se mentine fara suport
aditional(5-7 zile)
• In cazut in care materialul de sutura este lasat pe o
perioada mai mare este recomandat a se folosi
bolsters(mijloace de ancorare??) pentru a reduce
traumatizarea tesuturilor de catre fire,
 SUTURA TIP MATTRESS
• Este folosita deasemenea in cazurile in care
eversia marginilor plagii este dorita pentru a
contracara efectul tip ”roll-under” ce poate avea
loc in cadrul procesului de vindecare.
• Sutura tip Mattress este folosita in mod special in
zonele unde marginile plagii au tendinta sa se
inverseze(ex plaga pe o suprafata concava)
• Folosirea acestui tip de sutura este limitata in
cazul zonelor in care rezultatul estetic este
important
• Exista doua variante ale acestei tehnici: pe
verticala sau pe orizontala
• Este realizata cu fire neabsorbabile
monofilament.
SUTURA PE VARFURILE LAMBOURILOR
• Marginile plagii nu vor fi intotdeauna drepte si paralele una cu
cealalta. In unele cazuri, marginile pot fi neregulate si rasucite.
• Atunci cand plaga are pattern in colturi este foarte important ca
acestea sa fie suturate in mod corespunzator pentru a evita
necroza tisulara
• O sutura simpla nu trebuie folosita niciodata deoarece prezinta
un risc crescut de necroza. In locul acesteia trebuie folosita o
sutura intradermica cu nodul format la nivelul suprafetei de pe
partea opusa coltului/lamboului triunghiular
• Se realizeaza cu fire monofilament neresorbabile
SUTURA SIMPLA SUBCUTANATA

• Sutura subcutanata este folosita pentru a elibera tensiunea de la

nivelul marginii cutanate a plagii in asa fel incat sa faciliteze
vindecarea pielii
• Chirurgul trebuie intotdeauna sa incerce sa pozitioneze nodul
spre portiunea profunda a plagii.
• Atunci cand sutura este realizata in acest mod reactia
organismului asupra nodului nu va avea loc in apropierea pielii.
Astfel vindecarea pielii va fi afectata la minim
• Este realizata cu fire rapid absorbabile multifilament, iar atunci
cand plaga este predispusa la tensiune crescuta pot fi folosite si
fire multifilament /monofilamentlent-mediu absorbabile.
SUTURA SUBCUTANATA CONTINUA

• Acest tip de sutura este o alternativa a suturii simple

subutanate
• Printre avantajele acestui tip de sutura este acela ca este mai
rezistenta in comparatie cu sutura simpla
• In plus sutura continua poate fi realizata mai rapid
• Unul dintre dezavantajele acestui tip de sutura este acela ca
prezinta un risc mult mai mare de dehiscenta in cazul in care
firul se rupe
• Se realizeaza cu fir multifilament rapid absorbabil, iar atunci
cand plaga este supusa unei tensiuni crescute poat fi folosite
fire multifilament sau monofilament intermediar absorbabile
SURURA CONTINUA IMPIEDICATA SUBCUTANATA
• Acest tip de sutura va asigura un plus de rezistenta si va sustine
majoritatea tensiunii de la nivelul plagii, Acest lucru face posibila
realizarea unei suturi tegumentare fara tensiune
• Sutura impiedicata asigura un mecanism anti alunecare
• Cu cat este mai mare gradul de frictiune dintre fire la fiecare pas
cu atat va fi mai rezistenta sutura. -----????
• Este recomandata folosirea firelor tip monofilament deoarece
acestea prezinta o suprafata mai neteda ce permite chirurgului
sa traga de fir dupa fiecare pas pentru a mentine sutura stransa.
• Acest tip de sutura este realizata precum sutura continua
normala unde acul este trecut prin fiecare bucla la fiecare pas.
• Din moment ce acest tip de sutura prezinta o forta de tractiune
mare este foarte folositoare in cazul plagilor sub tensiune sau in
cazul tesuturilor foarte vascularizate ce necesita hemostaza
suplimentara.
• Folosirea acestei tehnici la nivelul tesuturilor cu vascularizatie
precara nu este recomandata/trebuie evitata.
• Este realizata cu fir monofilament intermediar absorbabil
Suturile profunde
NODUL CHIRURGICAL
PATRAT,CU 2 MAINI-Primul pas
NODUL CHIRURGICAL
PATRAT CU 2 MAINI-Pasul 2
NODUL CHIRURGICA PATRAT
CU O SINGURA MANA- Primul
pas
NODUL CHIRURGICAL PATRAT
CU O SINGURA MANA-Pasul 2
NODUL CHIRURGULUI,
Primul pas
NODUL CHIRURGULUI-
Pasul 2
NODUL TIP DOUBLE
TANGARA(ALTERN) –Primul
pas
NODUL TIP DOUBLE
TANGARA(ALTERN)-Pasul 2
NODUL CHIRURGICAL PATRAT
FACUT CU AJUTORUL
PORTACULUI
NODUL CHIRURGICAL PATRAT
DUBLU FACUT CU AJUTORUL
PORTACULUI
NODUL PROFUND
NODUL ALUNECAND
LIGATURAREA IN
JURUL CLAMPEI
NODUL TIP ””SELFTIE
APLICATOARELE DE
AGRAFE
AVANTAJE:
• Calitate superioara
• Greutate bine balansata
si design ergonomic
• Design cu maner suplu
• Capat special in unghi
• Unghi flexibil de aplicare
• Indicator de aliniere
AVANTAJE
• Designul manerului pentru a oferi un unghi cat mai bun. Forma si unghiul de aplicare ofera o
imagine cat mai buna asupra marginilor plagii
• Eliberarea automata a agrafelor: Elibereaza agrafele cu precizie, acest lucru permite inchiderea
rapida a plagii si scurtarea timpului operator
• Capsator tip cutie: ce asigura anumite avantaje precum inchiderea in siguranta a plagii si suport
• Folosirea capsatoarelor/aplicatoarelor de agrafe de calitate = suprimarea mai usoara a agrafelor
ADEZIVI TISULARI
• Inchiderea plagilor cutanate fara tensiune(incluzand incizile
chirurgicale sau incizile din cadrul procedurilor minim invazive) si
simple, bine curatate, laceratiile induse de traume.
• Adezivul tisular Histoacryl este compus dintr-un monomer de n-
butyl-2cyanoacrylate ce polimerizeaza rapid in contactul cu fluidele
de la nivelul tesuturilor.
• Este valabil in 2 culori: translucent special pentru aplicarea la
nivelul fetei si albastru, ce permite un control usor asupra cantitatii
aplicate in functie de indicatii.
• Avantaje:
• Inchiderea plagii intr-un minut
• Mai putina durere in comparatie cu tehnicile clasice
• Bariera antimicrobiana
• Depozitarea la temperatura camerei
• Nivel crescut de satisfactie atat pentru chirurg cat si pentru
pacient
• Salveaza timp si costuri.
• Un singur strat necesar
• Poate fi folosit pentru inchiderea inciziilor endoscopice
 PRINCIPIUL URGENTEI AMANATE
- Plagi muscate (animale/om_
- Traumatisme cu distructii tisulare mari si viabilitate tesuturi incerta
- Plagi vechi
- Plagi recente intens contaminate
- Politraumatisme sau pacienti instabili hemodynamic

- In interventia chirurgicala se practica: fixator extern (fract. Deschise), excizia tesuturilor devitalizate, excizie corpi straini,
hemostaza, lavaj cu solutii antiseptic, pansament, imobilizare – nu se repara structure nobile in acest timp

- Se reintervine la 24-48-72 ore in vederea reexciziei tesuturilor necrotice delimitate

- Pana la reinterventie pacientul nu se abandoneaza, urgenta amanata reprezinta o serie de masuri precum:
- reechilibrare pacient
- pansamente zilnice
- masuri de drenaj postural al edemului posttraumatic
- antibioterapie
- pregatirea unei eventuale interventii reconstructive complexe
INDEPARTAREA
MATERIALULUI
DE SUTURA
INCIZIILE -ORIENTARE
Bisturiu
l2.Incizia la nivelul pielii se realizeaza cu
1. Se tine intre index si police

bisturiul la un unghi de 90 de grade fata

de piele
Pensa hemostatica
1. Se tine in mod similat cu foarfecele
2. Se aplica la nivelul vaselor folosind varful
3. Se foloseste sistemul de blocare pentru a
securiza prinderea
MAGNETbbraun
• Magnetul ”OP” este un dispozitiv steril impachetat ce se foloseste in
managementul acelor si a bucatilor mici de metal precum lamele de
bisturiu
• Acesta permite un aranjament clar inainte de operatie, asezarea in
siguranta a obiectelor metalice in timpul operatiei si o modalitate simpla
si sigura de a inlatura materialele dupa operatie
• Caracteristici
• Ambalat steril
• Suprafata anti-alunecare
• Camp magnetic
• Dimensiune practica
• O buna aranjare a acelor si lamelor
• Poate fi impaturit
• Avantaje
• Folosit oricand la nevoie
• Nu aluneca
• Indepartare usoara a acelor
• Aranjare buna si economia spatiului
• Bilant postoperator usor de facut
• Inlaturare usoara si sigura a materialelor postoperator
 Infectia de plaga postoperatorie
• Infectia de plaga postoperatorie este un tip de infectie asociata cu ingrijirea intraspitaliceasca. Apare in mod normal la 30 de zile dupa o procedura
chirurgicala. Reprezinta un risc real dupa fiecare procedura chirurgicala si are o influenta relevanta asupra morbiditatii si mortalitatii pacientiilor. De asemenea
are impact asupra costurilor in cadrul sistemului medical in toata lumea.
• Factori ce influenteaza Infectia de plaga postoperatorie: multi factori afecteaza vindecarea corecta a plagii si in consecinta afecteaza incidenta infectiilor de
plaga postoperatorie. Nivelul de contaminare bacteriana este factorul de risc cu influenta cea mai crescuta, totusi tehnicile chirurgicale moderne si folosirea
antibioterapiei profilactice reduc considerabil riscul.

• Plagile chirurgicale sunt clasificate in functie de gradul de contaminare bacteriana dupa cum urmeaza:
• Curate
• Curate-contaminate
• Contaminate
• Murdare

• Rata de infectare: Odata cu folosirea antibioterapiei conform protocoalelor, rata infectiilor de plaga postoperatorie asociata ingrijirilor intraspitalicesti este de
20 %.(NNIS-1991):
• Plaga curata-2.1%
• Plaga curata-contaminata-3.3%
• Plaga contaminata-6.4%
• Plaga murdara-7.1%

• Costurile rezultate in urma infectiilor de plaga postoperatorie: Studiile (Europa-1998) au aratat ca factorul majoritar ce determina cresterea costurilor este
prelungirea timpului de internare cu o medie de 9.8 zile si un cost mediu de 325 euro.
• Ratele infectiilor de plaga postoperatorie
• 1, Superficiale incizionale
• Infectia apare la 30 de zile dupa operatie si afecteaza pielea si tesutul subcutanat
• 2.Profunde incizionale
• Infectia apare la 30 de zile postoperator sau 1 an in cazul implanturilor si implica tesuturile profunde precum fascia sau muschii.
• 3.Afectare de organ/spatiu
• Infectia apare la 30 de zile postoperator sau 1 an in cazul implanturilor si implica orice parte anatomica(organ sau cavitate) care nu este la
nivelul zonei incizate sau manipulate in timpul operatiei.
BBRAUNTTT PLAGIINFECTATE
”Askina Scar Repair” este indicata pentru: managementul
cicatricilor hipertrofice sau cheloide, preventia aparitiei
cicatricilor hipertrofice sau cheloide postchirurgicale sau in
cazul plagilor inchise
Avantaje: Beneficiile adezivilor siliconici moi si a foilor
ocluzive precum ”Askina scar repair” sunt: Preventia
formarii tesutului cicatriceal in exces-dovedit a fi metoda Proprietatiile ocluzive ale acestui produs imbunatatesc
non invaziva cea mai eficienta in tratamentul chirurgical. 3 hidratarea pielii si a tesutului cicatriceal. Acest lucru
Sa reduca eritemul, discomfortul, pruritul. 4.Usor de folosi- influenteaza pozitiv remodelarea procesului de sub piele si
subtire si comfortabil si poate fi folosit pe diferite zone previne formarea de tesut cicatriceal in exces
anatomice. 5. Pret accesibil.6. Ofera protectie impotriva
radiatiilor UV