Suturile chirurgicale

= refacerea continuitatii planurilor anatomice

-se fac pentru a grabi vindecarea, impiedicarea infectarii, restabilirea functionalitatii unor
tesuturi, impiedicarea revarsarii unor viscere din cavitati.
-se folosesc materiale si instrumente speciale care corespund unor deziderate specifice.
Materialele de sutura trebuie sa fie sterile, rezistente, maleabile, bine tolerate.
Instrumentele folosite trebuie sa fie sterile, de dimensiuni concordante cu marimea
organelor care urmeaza a fi suturate.
Se folosesc ace chirurgicale, agrafe, port ace, foarfeci, bisturie, pense.
Materialele de sutura pot fi naturale sau sintetice. Dupa remanenta in plagi pot fi
resorbabile sau neresorbabile.
Firele de sutura:
monofilament (guta)
polifilament (sunt mai flexibile)
Polifilamente: rasucite (suprafata e rugoasa)
impletite (suprafata e neteda)
Firele cu maleabilitate mai mica se innoada greu, nodurile costituie spine iritative
pentru tesuturi.
Materiale naturale:
Catgut
-din submucoasa intestinului de oaie
-tuburi sau plicuri impermeabile, sterilizate prin iradiere, pastrate in lichid conservant,
termenul de valabilitate inscris pe tub sau pe plic - se poate prelungi printr-o noua
sterilizare
-in timp se pierde si rezistenta mecanica.
Avand o structura proteica in tesuturi determina o reactie puternica: aflux
leucocitar, supuratii, fenomene anafilactice
-are diferite grosimi (6/0
In functie de grosime se fragmenteaza in tesuturi sub actiunea enzimelor
proteolitice (leucocitare, microbiene, locale). Gruparea mai multor filamente nu se
justifica deoarece fibrele se fragmenteaza la acelasi interval. Pentru a mari rezistenta
mecanica se impregneaza cu diverse substante => creste rezistenta dar va fi mai iritant.
-fir simplu sau cu ac traumatic
-se folosesc si fire din colagen, tendoane de animale mari , tunica abdominala la ovine,
seroase
-se pot folosi tendoane ale unor specii (cangur, sobolan) prelucrate ca atare.
Matasea
-foarte rezistent si maleabil
-se foloseste pentru suturi speciale
-bine tolerat in tesuturi, neresorbabil
-in chirurgia plastica, vasculara (impregnat cu silicon, vaselina, heparina)
Firul de in

-origine vegetala, foarte maleabil, rasucit, rezistent

-preferat in sutura de afrontare pe tubul digestiv si in suturile cutanate.
Firul de bumbac
-se sterilizeaza in momentul intrebuintarii
-foarte rezistent si maleabil
Crinul de Florenta
-foarte rezistent, se prelucreaza greu, pret de cost ridicat
Materiale sintetice:
-foarte rezistente, se pot prelucra usor, foarte bine tolerate
-mono sau polifilamente
-firele resorbabile se prepara prin polimerizare (structura de baza este acidul lactic sau
glicolic)
Dexon
-se descompune in organism prin hidroliza, fara sa determine fenomene de respingere.
Dupa 90 de zile firul de catgut e disparut complet, iar cel de Dexon isi pastreaza inca
proprietatile mecanice. Dupa descompunere nu se produc fenomene inflamatorii.
-se prezinta simple, in manunchiuri, sau cu ace atraumatice
Ata chirurgicala
=fir sintetic impletit, se prezinta sub forma de jurubite, pe grosimi nr. 10-6 (6
e cel mai gros).
-pentru suturi externe
-nu e foarte maleabila => necesita noduri speciale.
Firul de nylon
-monofilament, foarte rezistent, bine tolerat, elasticitate mare => se inoada greu
-se poate impregna cu teflon
Firele metalice
-din aliaje, Au, Ag, Al, Ni, Cr - foarte bine tolerate
-fire sau agrafe
-in suturi cutanate, ale viscerelor
-fie se scot dupa cicatrizare, fie raman in tesut unde se inchisteaza.
Acrilati
-lipesc marginile plagilor => rezistenta mai mare, se elimina total spatiile.
Clasificarea suturilor:
-dupa numarul planurilor:

-monoplane
-etajate
-dupa locul efectuarii: -superficiale

-profunde
-dupa gradul de apropiere a marginilor:

-de afrontare
-de apropiere

Daca marginile sunt foarte mult departate, dupa afrontare marginile se afla sub
tensiune => se pot folosi si suturi de intarire.
-dupa gradul de inchidere a plagii:

-complete
-incomplete

-dupa natura materialelor folosite:

-cu materiale resorbabile

-neresorbabile (se vor extrage dupa

cicatrizare)
In cazul materialelor neresorbabile in suturi profunde pot ramane definitiv - se
inchisteaza, dar dupa un timp poate apare respingere.
-dupa modul de utilizare a firelor:

-in puncte separate:

-simple
-in U
-Lambert

-in fir continuu

Pentru o siguranta mai mare se poate folosi sutura in puncte separate, in U - se
patrunde cu acul in grosimea plagii, se scoate firul, se face un pas pe deasupra plagii. E
mai rezistenta dar se produce o cicatrice voluminoasa.
Sutura in puncte separate tip Lambert
-se introduce acul la 1.5 cm de plaga, se scoate acul in apropierea plagii, traverseaza
perpendicular plaga
Sutura in U tip Lambert

Sutura in X

Sutura cu burdoneti

-se face o bucla prin care trece o bucata scurta de cauciuc

-in plagile cu marginile foarte departate. Tuburile se folosesc pentru ca pielea se
ischemiaza si se necrozeaza.
Regula generala este pastrarea aceluiasi tip de sutura pe toata lungimea plagii.
Sutura monoplana:
Tip LECENE

Tip MOSER

de la exterior spre interior, se traverseaza toate straturile perpendicular

SUTURILE
In puncte fixe: laborioasa, nodurile sunt spine iritative.
Sutura in fir continuu - realizata cu acelasi fir. Are avantajul ca e
rapida, economie de material, mai putin traumatizanta. Strangerea buclelor se face
uniform. In general nu se recomanda decat la tesuturile profunde.
Tehnica: Se porneste de la un capat unde se face nod. Se face afrontarea marginilor plagii.
Trecera firului se face uniform pe toata lungimea pentru a se afronta marginile corect.
Nodul terminal se face cu ultima bucla.

Tip Surget - seamana cu cusatura de croitorie. Buclele se desfac foarte usor in urma
datorita tractunii exercitate de buzele plagii. Se tine firul intins.
Surjet intretaiat - se trece firul prin bucla, se realizeaza un feston. Se desface mai
greu.
Tip Schmieden - folosita pentru organe interne, perete abdominal. Se realizeaza trecand
firul printre buzele plagii. Afrontarea viscerelor
abdominale: stomac, intestin.
Sutura in fir dublu
-un fir mai lung, cu ace la fiecare capat
Sutura in zig-zag - rezistenta, nu realizeaza o afrontare buna

Suturi de infundare
-un fir continuu - la terminarea suturilor de afrontare
Sutura Lambert - se folosesc fire resorbabile, maleabile. Se trece firul prin seroasa si
musculoasa. Prima sutura nu trebuie sa se vada deloc.

Sutura de tip Blendiger - firul merge prin grosime

Sutura tip Plahotin

-firul se intoarce oblic si spre inapoi pentru a scurta marginile plagii. Se recomanda in
suturile uterine.

Sutura in bursa (in punga de tutun)

-pentru inchiderea unor inele.
Sutura tip Cushing
-se realizeaza peste bratele unei pense.
Suturi gastrice si intestinale
-pentru inchiderea organelor cavitare. Refacerea straturilor anatomice se face pastrand
raporturile naturale.
Clasificare: trietajate, bietajate, monoplane
Trietajate - sunt mai rezistente dar laborioase, voluminoase, obliterante, produc
stenoza viscerelor respective.
Mucoasa si submucoasa - cu fir neresorbabil
Musculoasa si seroasa - cu fir resorbabil
Firele resorbabile sintetice se pot folosi inclusiv la mucoasa.
Sutura Hartman

-cand realizam afrontarea in puncte separate se recomanda ca nodurile sa fie orientate

spre interior

Sutura Chaput

Sutura Fruchot

Sutura Jourdain

Sutura Jobert

Sutura tendoanelor
Tendoanele e hranesc prin imbibitie. Prin sutura si imobilizare se poate reface
continuitatea in 60-90 zile.
Nylon - materiale sintetice (chiar metalice)
Capetele tendonului trebuie sa fie regularizate.
Alungiri ale tendoanelor se pot face prin incizii transversale incomplete, se pot folosi
autogrefe.
Metoda Tihomin

Metoda Tillaux

Angiorafie (sutura vasculara)

Metoda Schwarz

Metoda Cuneo

= o interventie de mare chirurgie realizata in conditii speciale care presupune o dotare

tehnica adecvata.
In medicina veterinara se poate realiza numai in plagile longitudinale ale arterelor
sau venelor. Materialele de sutura sunt foarte rezistente, impregnate cu silicon si
heparina.
-numai tunica externa a vasului
-fire de matase chirurgicala, catgut cromat, fibre sintetice: Tacrom, Teflon, Tevdek - toate
cu ace atraumatice.
-folosita mai ales in transplantul de organe. In cazul accidentelor se folosesc proteze
vasculare sau grefe preluate de la acelasi animal, din alta zona, sau de la alte animale, sau
chiar grefe sintetice.
Grefele se pot realiza din materiale rezistente, flexibile:
-grefe textile in retea
-grefe tip acordeon
-sutura capetelor - se face usor pentru artere pentru ca peretele este suficient de gros si
rezistent, mai greu pentru vene.
-apare riscul obliterarii segmentului respectiv - pacientul se heparineaza. Dozarea
heparinei trebuie facuta de specialisti pentru ca se ajunge la sindrom hemoragipar.
-se clampeaza vasul in abele parti, se regularizeaza marginile, se realizeaza sutura (in
puncte separate)
Pe capatul dinspre care curge sangele se realizeaza prima sutura, se ridica pensa
de baraj, lasand sa curga catev jeturi, se lasa cateva minute astfel incat in interiorul
protezei se formeaza o pelicula de fibrina care va inchide toti porii. Se clampeaza din
nou, se aspira cheagul format in proteza, se realizeaza sutura celui de-al doilea capat al
protezei.
In cazul venelor, la locul de imbinare se foloseste un inel de plastic astefel incat
marginile sa fie mentinute spre exterior - firele de sutura vor fi ancorate si la acest nivel.
Dupa 3-4 saptamani in proteza se formeaza un tesut epitelial asemanator cu intima
vasului. Firele de sutura de regula nu se mai scot.