PANSAMENTE

ȘI
BANDAJE
PANSAMENTE
 DEFINIȚIE
• În sens strict, pansamentul chirurgical reprezintă
actul prin care se menţine asepsia unei plăgi, în
scopul cicatrizării ei.

• În sens larg, pansamentul reprezintă totalitatea

mijloacelor şi metodelor care realizează protecţia
unui ţesut sau organ faţă de acţiunea agresivă a
diverşilor agenţi.
 TIPURI DE PANSAMENTE
• pansament protector: pe plăgi care nu secretă şi nu sunt drenate
• pansament absorbant: pe plăgi drenate sau secretante
• pansament compresiv: pe plăgi sângerânde (scop hemostatic), pentru
imobilizarea unei regiuni și pentru reducerea unei cavităţi superficiale
după puncţionare

• pansament ocluziv: pentru plăgi însoţite de leziuni osoase (acoperirea

plăgii cu comprese şi vată, peste care se aplică un aparat gipsat).
PANSAMENTE ABSORBANTE
Condițiile unui bun pansament:

• să nu fie dureros
• să fie făcut în condiţii aseptice
• să fie protector
• să fie absorbant
• să fie schimbat la timp
 MATERIALE NECESARE
1. Substanţe antiseptice

– alcool
– tinctură de iod
– apă oxigenată
– cloramină
– betadină
– acid boric
2. Materiale ce realizează protecţia plăgii
Proprietăţi generale:
să fie uşoare

să nu fie iritante pentru tegumente

să se poată steriliza

să aibă putere absorbantă

 să se opună pătrunderii germenilor din afară

să realizeze o compresie elastică a plăgii

•comprese din tifon (pânză rară de bumbac):
capacitate de absorbţie mai mică decât a vatei
•vată hidrofilă (bumbac prelucrat şi degresat)
3. Instrumentar chirurgical
4. Mijloace de fixare:
Galifix (mastisol): soluţie de colofoniu
 Omnifix: plasture hipoalergen, prevăzut cu hârtie
siliconată.
Leucoplast: (aplicat pe tegument ras şi degresat; este
impermeabil pentru aer)
Bandaj: (realizează „înfăşarea” chirurgicală).
5. Alte materiale

• neofalină, eter, acetonă: realizează

degresarea tegumentului (necesare
pentru îndepărtarea galifixului de pe
tegument)

• unguente: protecţia tegumentelor din

jurul unei plăgi secretante
• Meşă - bandă sterilă de tifon utilizată cel mai frecvent în
scop hemostatic, dar şi pentru a permite eliminarea
secreţiilor dintr-o plagă sau cavitate în care este introdusă.
• Aleze:bucăţi mari de pânză cu dublu rol de solidarizare a
unei regiuni operatorii (plagă operatorie abdominală mare
la pacient obez) și de protecţie a rufăriei de pat.
Aplicarea
unui
pansament
1. pregătirea medicului
Mănuşi sterile și instrumentar necesar;

2. dezlipirea si îndepărtarea vechiului pansament

Cu blândeţe, eventual după umezire cu eter sau alcool, apă
oxigenată sau permanganat de potasiu;

3. curăţarea tegumentelor din jurul plăgii (centrifug)cu

tampon de vată sterilă îmbibat cu betadina;
4. protecţia plăgii:
Stratul de comprese trebuie să depăşească marginile
plăgii, iar grosimea să nu fie mai mare de 1-2 comprese
(pentru a realiza o bună capilaritate);

5. fixarea pansamentului:
Galifix, leucoplast, feşe.
 LA NIVELUL TORACELUI ȘI
ABDOMENULUI
Se face în funcție de tipul plăgii si de localizare.

• În cazul plăgilor penetrante (adânci) aflate la nivelul toracelui

folosim comprese de dimensiuni mai mari decât plaga și le vom fixa cu
benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latură se lasă liberă, nefixată,
permițând pansamentului să funcționeze ca o supapă.
• Dacă avem o plagă abdominală vom folosi pansament pe care de
această dată îl vom fixa pe toate cele patru laturi.
Dacă plaga este complicată cu eviscerație
se va folosi un pansament umed.
 Daca plaga este produsă de un corp contondent, care se află
încă in plagă, se lasă acolo, va fi imobilizat in poziția găsită și
se transportă de urgență la spital.

       
BANDAJE
 DEFINIȚIE
Faşa este o bandă de tifon, pânză sau ţesătură
elastică, de lăţime şi lungime diferită în funcţie de
regiunea pe care o acoperă şi întinderea
pansamentului;
! În general, lăţimea unei
feşe trebuie să fie
aproximativ egală cu
diametrul regiunii pe care o
înfaşă
 INDICAȚII
• fixarea pansamentului în regiuni în care substanţele
adezive nu îşi ating scopul (extremităţi, regiune cefalică,
plăgi periarticulare);
• fixarea pansamentelor unor plăgi uşoare situate în
regiuni supuse traumatismelor în timpul activităţii (mână,
picior);
• efectuarea unui pansament compresiv;
• imobilizare temporară a unor traumatisme ale
membrelor (entorse, luxaţii, fracturi).
 PRINCIPII
• punctul de plecare şi de terminare trebuie să fie la
distanţă de plagă;

• la membre, înfăşarea se începe de obicei de la extre-

mitate spre rădăcină (în sensul circulaţiei de întoar-
cere);

• să acopere în întregime pansamentul.

• să fie elastic (să nu jeneze circulaţia) → pe traiectul
vaselor mari se aşează peste un strat de vată;

• să nu producă dureri

• să permită mişcările articulaţiilor peste care trece,

cu excepția cazului în care urmărim imobilizarea.
 TEHNICA ÎNFĂȘURĂRII
• aplicarea se face cu ambele mâini: se ţine sulul de faşă
în mâna dominantă, prins între police şi cele patru
degete, iar capătul iniţial se prinde cu mâna
nedominantă;

• primul tur de faşă se trece circular, la 10-15 cm de plagă,

fiind acoperit în totalitate de al doilea tur (pentru fixare).
• La următoarele ture se trece oblic, având grijă să
acopere jumătate din tura precedentă

• după terminarea înfăşării, se fac din nou 1-2 ture

circulare, iar capătul terminal se fixează la bandaj
prin înnodare sau lipire cu leucoplast.
 Tipuri
de
bandaje
ÎNFĂȘAREA CIRCULARĂ
ÎNFĂȘAREA ÎN SPIRALĂ
ÎNFĂȘAREA RĂSFRÂNTĂ:
SPICA

Pansamente
SPICA MÂINII
SPICA POLICELUI
SPICA SÂNULUI
ÎNFĂȘARE ÎNCRUCIȘATĂ SAU
ÎN FORMĂ DE 8
CARAPACE

The shell
CAPELINA
BANDAJ ÎN MONOCLU
BANDAJ ÎN BINOCLU
CĂPĂSTRU
PANSAMENT ÎN PRAȘTIE
EȘARFA LUI PETIT
(în 3 sau 4 colțuri)
VĂ MULȚUMESC !
Lohan Iris
 BANDAJE DE EFECTUAT:
• Bandajul circular • Capelina
• Spirala • Căpastrul
• Răsfrânta • Monoclul și Binoclul
• În spic
• Spica sânului
• Evantai • Dessault
• Carapace
• In 8 • Spica policelui