PLAN DE INGRIJIRE

sanatate
+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

10

Cancerul bronhopulmonar – test grila

Importanta consilierii familiei consumatorului de
drog pentru depasirea situatiei de criza
Bolile ochiului
Riscul matern si fetal in timpul nasterii din
disproportia cefalo-pelvica
CONTROLUL INTERNARILOR SI INTERNAREA
LA TERAPIE INTENSIVA
APARATUL URINAR
Malformatii cap & gat - pedriatrie
HEPATITA VIRALA B
BLOCUL NERVILOR DIGITALI
Pielonefrita cronica

TERMENI importanti pentru acest

document
: plan de ingrijire : plan de ingrijire pe nevoi : cum se face
un plan de ingrijire : plan de ingrijire urgente :

PLAN DE INGRIJIRE
SURSA DE INFORMARE : - pacientul

- echipa de ingrijire
- F.O.
1. CULEGEREA DATELOR
 1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE FIXE :
Nume si prenume : S.I.
Religie : ortodoxa
Sex : feminin
Nationalitate : romana
Stare civila : casatorita
Varsta : 68 ani
DATE VARIABILE :
Domiciliul : Judetul Prahova, str. Vacaresti nr.13 Ploiesti
Conditii de viata si munca : pacienta locuieste cu sotul intr-o casa cu 3
camere salubre ;
Gesturi personale: - mancaruri grase, produse lactate, fructe ;
- serveste mese cu orar regulat;
- bea o ceasca de cafea pe zi;
Mod de petrecere a timpului liber : - vizioneaza emisiuni T.V ;
- face plimbari scurte prin parc ;
1.2. STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
1.2.a. Date antropometrice : Greutate - 70 kg
Inaltime - 1.62 m
Grup sanguin - A II
1.2.b. Limite senzoriale :
Alergii : neaga
Proteze : dentara
 Acuitate vizuala : hipermetropie
Somn : ore insuficiente de somn, somn agitat, treziri frecvente
Mobilitate : pacienta prezinta dificultate in a se mobiliza,
oboseste
repede
Alimentatie : este consumatoare de produse lactate, carne,
mancaruri grase, fructe, legume;
: inapetenta
Eliminari : pacienta prezinta o diureza in cantitate de 1500
ml/24h,
cu 6-8 mictiuni/zi;
1.2.c. Antecedente heredo-colaterale
- fara importanta
1.2.d. Antecedente personale fiziologice
- menarha : 14 ani
- nasteri : 2
- avorturi :1
- menopauza : 49 ani
1.2.e. Antcedente personale patologice
- hipertensiva de 3 ani ;
- face tratament de intretinere cu : Enap, Preductal, Piracetam ;
1.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA
1.3.a. Motivele internarii : - dispnee ;
- frison ;
- tuse cu expectoratie ;
 - temperatura 39o C ;
1.3.b. Istoricul bolii : pacienta cunoscuta hipertensiva si coronariana
sub
tratamentul sus mentionat, prezinta de 24
ore :
dispnee, tuse, frison , junghi toracic, ameteli,
tulburari de echilibru . In urma cu 3 zile :
frison,
catar nazal, fara tratament antibiotic.
1.3.c. Diagnostic la internare : - pneumonie bazala dreapta ;
- sindrom vertiginos in context febril ;
1.3.d. Data internarii : 4.01.2009
1.3.e. Examenul pe aparate :
Ap. respirator: torace normal, conformat cifotic,
R=20 resp/min
: suflu tubar
: raluri crepitante
Ap. cardio-vascular : loja precordiala normal conformata
TA=140/80mm Hg ; AV=72 puls/min
Ap.digestiv : abdomen suplu
: ficat, cai biliare, splina – nepalpabil
Ap.uro-genital : rinichi -nepalpabili
Sist.ganglionar : usor palpabil, mobili, usor durerosi la palpare
Tesut conjunctiv adipos : in exces
Tegumente si mucoase : palide, cu cicatrice palma dreapta
 - nu consuma alcool;
2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III. ANALIZA SATISFACERII CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

NEVOIA Manifestare de Manifestare de Sursa de

independenta dependenta dificultate

1.A respira si - tahipnee - scaderea

a avea o buna
circulatie AV = 72 resp/min - tuse capacitatii
persistenta
TA = 140/80mm de expansiune
Hg pulmonara;
- prezenta
secretiilor;

2.A bea si a - - inapetenta; - slabiciune,

manca - hidratare oboseala;
insuficienta; - proces
infectios;
- lipsa de

cunoastere a
nevoilor
alimentare/
hidratare a
organismului;

3.A se misca - - dificultate de a - durere;

si
se deplasa - oboseala;
a avea o
NEVOIA Manifestare de Manifestare de Sursa de
independenta dependenta dificultate

buna
postura

5. A dormi si a - - ore - dispnee, tuse;

insuficiente
se odihni - durere,
de somn; anxietate;
- treziri - mediu
spitalicesc;
frecvente;

6. A se - - dificultate de a - diminuarea
imbraca, se imbraca, mobilitatii fizice;
dezbraca dezbraca; - slabiciune,
oboseala;

7. A mentine - - febra - proces

moderata infectios;
temperatura
T= 39 oC ;
corpului in
- transpiratie
limite
abundenta ;
normale

8. A fi curat, - tegumente si
ingrijit mucoase normal - -
colorate;
- dentitie
completa;
- gingii umede,
NEVOIA Manifestare de Manifestare de Sursa de
independenta dependenta dificultate

roz;

9. A evita - - teama; - neadaptarea la

pericolele - neliniste; rolul de bolnav;
- preocupare; - spitalizarea ;
- risc de
complicatii;

10.A - - dificultate de - absenta unor

comunica
a-si exprima persoane
sentimentele, apropiate;
emotiile, - anxietate;
opiniile;

11.A actiona - convingeri - incapacitate - spitalizarea;

conform
propriilor personale fata de savarsirii
convingeri realitate practicilor
(foloseste
religioase ;
obiecte
religioase)

12.A fi - apreciere - incapacitatea - spitalizarea;

preocupat in obiectiva a de
vederea capacitatii, a
realizarii trasaturilor a se ocupa de
dominante prin familia sa;
comparatie cu altii;
NEVOIA Manifestare de Manifestare de Sursa de
independenta dependenta dificultate

13.A se recrea -neparticiparea - spitalizarea

la
-
activitati
preferate;

14.A invata - cerere de - lipsa de

cum sa-ti informatii
pastrezi - despre boala, informatii;
sanatatea tratament,
masurile de
prevenire

2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA

✔ dispnee ;
✔ obstructia cailor respiratorii ;
✔ alimentatie inadecvata prin deficit ;

✔ posibila deshidratare ;
✔ imobilitate;
✔ insomnie;
✔ neandemanare in a se imbraca, dezbraca;
✔ hipertermie;
✔ anxietate;
✔ posibilitatea atingerii integritatii fizice;
✔ comunicare ineficienta la nivel afectiv;
 ✔ dificultate de a participa la activitati religioase;
✔ dificultate de a efectua activitati recreative;
✔ cunostinte insuficiente despre boala;
2.3. DIAGNOSTIC DE NURSING
✗ dispnee datorita scaderii capacitatii de expansiune pulmonara
manifestata prin tahipnee;
✗ obstructia cailor respiratorii datorita prezentei secretiilor bronsice
manifestata prin tuse persistenta;
✗ alimentatie inadecvata prin deficit datorita slabiciunii, oboselii,
manifestata prin inapetenta;
✗ posibila deshidratare datorita procesului infectios manifestata prin
hidratare insuficienta;
✗ imobilitate datorita durerii, oboselii, slabiciunii, manifestata prin
dificultate de a se deplasa;
✗ insomnie datorita dispneei, tusei, durerii, manifestata prin ore
insuficiente de somn, treziri frecvente;
✗ neandemanare de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii
mobilitatii fizice, slabiciunii, oboselii manifestata prin dificultate de a
se imbraca, dezbraca;
✗ hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra
moderata;
✗ diaforeza datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratie
abundenta;
✗ anxietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin
teama, neliniste, preocupare;
✗ posibilitatea atingerii integritatii fizice datorita neadaptarii la rolul de
bolnav, spitalizarii, manifestata prin risc de complicatii;
✗ comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita absentei persoanelor
apropiate, anxietatii, manifestata prin dificultate de a-si exprima
sentimentele, emotiile, opiniile;
✗ dificultate in a-si asuma roluri sociale datorita spitalizarii manifestata
prin incapacitatea de a se ocupa de familia sa;
✗ dificultate de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii
manifestate prin neparticiparea la activitati preferate;
✗ cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii
manifestata prin cerere de informatii despre boala, tratament, masuri
de prevenire;
3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
3.1.OBIECTIVE :
➢ pacienta sa nu mai prezinte dispnee in decurs de 2 zile ;
➢ pacienta sa-si elibereze caile respiratorii de secretii, sa expectoreze
secretiile in termen de 3 zile;
➢ pacienta sa ia 3 mese echilibrate in termen de 3 zile si sa-si creasca
hidratarea la 1.5 l lichid /zi;
➢ pacienta sa prezinte un somn cantitativ si calitativ in fiecare noapte;
➢ pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale 36,4 oC-
axilar, in termen de 3 zile;
➢ pacienta sa-si diminueze starea de anxietate;
3.2.INTERVENTII ZILNICE
 asigurarea conditiilor de mediu si igiena prin crearea unui climat
optim de odihna ( aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat,
corp);
 monitorizarea functiilor vitale : respiratie, puls, TA, temperatura si
notarea lor in F.O;
 invatam pacienta sa faca exercitii de respiratie, sa tuseasca, sa
scuipe in scuipatoare, sa nu devina sursa de infectie ;
  asigurarea alimentatiei conform recomandarilor medicului;
 recoltarea produselor biologice si patologice pentru examene de
laborator;
 administrarea tratamentului prescris de medic conform F.O;
 supravegherea efectului tratamentului si a manifestarilor neplacute
ce pot aparea;
 educatie pentru sanatate, respectarea regulilor de igiena zilnica;
II.5. EXTERNAREA PACIENTEI
DATA EXTERNARII : 12.01.2009
STAREA LA EXTERNARE - ameliorat
BILANTUL AUTONOMIEI
Pacienta in varsta de 68 ani, pensionara, cu domiciliul in mediu
rural, se interneaza in data de 4.01.2009, in sectia Interne a Spitalului
Judetean de Urgenta Ploiesti pentru urmatoarele manifestari:
✔ dispnee
✔ febra 39 oC
✔ frison
✔ tuse persistenta
✔ slabiciune
✔ oboseala
✔ tulburari de echilibru
✔ stare generala alterata
In urma evaluarii clinice si paraclinice, fixarii problemelor de
dependenta, aplicarii obiectivelor de ingrijire si a masurilor necesare
realizarii acestora, pacienta se externeaza in data de 12.01.2009 cu
ameliorarea starii fizice si psihice, functii vitale si vegetative in limite
normale, fara alte acuze, cu urmatoarele recomandari :
 -repaus fizic si psihic
-evitarea conditiilor meteo nefavorabile (frig, umezeala, schimbari
bruste de temperatura);
-continuarea tratamentului recomandat;
-control medical peste 30 zile;
CATEGORII DOCUMENTE

 Afaceri

 Calculatoare

 Casa masina

 Didactica pedagogie

 Diverse

 Educatie

 Finante

 Geografie

 Istorie & politica

 Legislatie

 Limba

 Management

 Sanatate

 Tehnologie

TE DERANJEAZĂ RESPIRAȚIA URÂT MIROSITOARE? Amestecă 1 ou cu...

”ISCHEMIE? Inima se va reface în 5 zile, dacă zilnic...”

Nu vei mai avea dureri de inimă, dacă în fiecare zi bei...

 Alimentatie Asistenta Cosmetica
Logopedie Retete culinare Sport
nutritie sociala frumusete

PLANURI DE INGRIJIRE – CANCER MAMAR

sanatate
+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

18

Testare curs Geriatrie

Etiopatogenia diabetului zaharat tip 2

TRATAMENTUL HOMEOPAT IN SCIATICA SI ALTE

DURERI DE SPATE

Prognosticul pentru nasterea pe cale vaginala si

indicatiile pentru operatia cezariana in disproportia
cefalo-pelvica

Elemente de biomecanica

O hrana variata pentru o alimentatie sanatoasa

Baza de date servicii medicale Bucuresti - Spitale,

Centre medicale

ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE

RESUSCITAREA CARDIO – RESPIRATORIE

( RCR ) - Cauzele stopului cardiac

APENDICECTOMIA CLASICA - CHIRURGIE

TERMENI importanti pentru acest

document
: plan de ingrijire cancer mamar : plan de ingrijire
oncologie : plan de ingrijire cancer : plan de ingrijire in
oncologie :

PLANURI DE INGRIJIRE – CANCER MAMAR

PLAN DE INGRIJIRE CU NEOPLASM MAMAR DREPT

G.A. in varsta de 49 de ani din Salsig, strada principala, numaru

432, religie ortodoxa, stare civila casatorita, pensionara, are 5 copii, dintre
care 2 sunt casatoriti si are trei nepoti.
Nu are antecedente de cancer mamar in familie, nu fumeaza,
consuma alcool ocazional, consuma o cafea pe zi, are o gospodarie pe care
o intretine cu sotul.
In urma cu cateva luni s-a prezentat la medicul de familie pentru
un control mai detaliat pentru ca an ultimul timp nu se simptea prea bine.
In urma ezamenului clinic s-a descoperit ca are un nodul la sanul drept de
dimensiuni reduse. Medicul i-a facut trimitere catre un medic specialist
oncolog. In urma examenului mai amanuntit (analiye de laborator,
mamografie, biopsie)medicul descopera ca are un neoplasm mamar drept.
Chimioterapie neoadjuvanta, stare post mamectomie radicala cu
limfodenectomie axilara, distonie neurovegetativa R. Evolutia post-
operatorie a fost favorabila fara complicatii. Medicul o interneaza in sectia
de oncologie pentru efectuarea tratamentului cu citostatice. In urma
tratamentului pacienta a deventi depresiva, anxioasa, nu accepta aceasta
boala, ii este frica de moarte, deoarece are cunostint vagi despre aceasta
boala.
Raspuns terapeutic negativ
Refuza sa se alimenteze din cauza greturilor si varsaturilor.
Pacienta prezinta o dezhidratare usoara cauzata de varsaturi, pezinta
diaree
Tensiune arteriala 120/60; puls 72 batai pe minut; temperatura 37grade
celsius; greutate 60kg; inaltime 1,65 m.
Tratament
Metoclopramid f VI.
Cytryl f II
Arnetim V.
Farmorubicin 50 mg/zi
Algocalmin f VI.
Diclofenac f III
Oxacilina f V.
Taxotere 140 mg/zi
Explorari: biopsie, radioterapie, chimioterapie neoadjuvanta,
mamaografie, mastectomie totala.
Nivelul de dependenta III A.
Nevoi Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
1. Nevoia de Comunicare 06.02.2008- Linistim 06.02.2008-
a comu- nica. ineficace la 23.02.2008. pacienta cu 23.02.2008.
nivel afectiv Pacienta sa privire la
manifestata fie echilibra- starea sa, Pacienta
prin ta explicandu-i este
anxietate psihic. scopul si echilibrata p
cauzata de natura si-hic.
depresie interventiilor. 06.02.2008.-
(fac-tori de 06.02.2008.-
neaco- 003.2008. Familiarizam 003.2008.
modare in Pacienta sa pac-ienta cu
mediul mediul sau Pacienta
foloseasca ambient. com-unica
spita-licesc. mij-loace de
relativ bine
comu-nicare Asiguram un cu perso-
adecvate me-diu de nalul
starii sale. securitate medical si cu
linistit. pacientii.
2. Nevoia de Confuzia in 06. 02. Explorarea 06. 02.
a invata. imaginea 2008.- 13. nivelu-lui de 2008.-
me-ntala a 02. 2008. cunostinte
propr-iei ale pacientei 13. 02.
aparente Pacienta sa privi-nd 2008.
fizice ac-umuleze boala, modul
noi Pacienta ain
manife- de v-atat
state prin cunostinte. manifestare, despre gr-
str-es, 06. 02. masurile adul sau de
cauzata de 2008.- preventi-ve, boala si la
pierderea modul de sta-diul de
unui san. 16. 03. 2008. participare la recupe-rare.
inte-rventii si
Pacienta sa 06. 02.
la procesul
ac-cepte 2008.-
de recu-
schimba-rea
perare.
schemei co- 1 03. 2008.
rporale. Invatam
Pacienta a
pacienta cu
06. 02. reu-sit sa isi
privire la
2008.- acce-pte
sanul pierdut
schema co-
spunandu-i
 16. 02. 2008. ca ar putea rporala cu
purta o aju-torul
Familia sa o proteza ca sa personal-ului
in-curajeze si nu se medical,
mai ales observe sotului care
sotul sa fie sanul pie- i-a fost
alaturi de ea. rdut, sau alaturi
chiar pu- mereu si
rtarea unuia copii, impreu
din si-licon, na cu sotul
asadar sa nu au decis ca
se v-a purta un
ingrijoreze. san din
silicon.
3. Nevoia de Alimentatie 02. 06. Invatam 06. 02.
a se ali- inadecvata 2008.- pacienta sa 2008.-
menta. prin deficit aiba o
ca-uzata de 13. 02. 2008. alimenta-tie 13. 02.
grea-ta si 2008.
Pacienta sa bogata in
varsaturi ( r ai-ba o stare fibre, legume, Pacienta are
eactiile ad- de bine fara fructe, ca-rne o stare de
verse la greata si fara grasime, bine fara
trata-ment varsaturi. sa bea cel greata si
cu cito- putin 2L de varsaturi.
statice), 06. 02. apa pe zi
mani- 2008.- 16. (ceaiuri de 06. 02.
festata prin 03. 2008. preferi-nta). 2008.-
refuz. Sa evite alco-
Pacienta sa 16. 03.
olul, ceaiul
fie echilibrata 2008.
prea cald,
hid-
afumturile, Pacienta a
roelectrolitic
aportul zilnic inv-atat cum
si nutritional.
de grasimi sa sa ai-ba o
nu dep- alimentat-ie
aseasca 70g, sanatoasa.
con-sumul de
sare sa fie
mai mic de
5g, fara
 conservanti.
Bilantul
lichidelor
ingerate si
elimin-ate.
4. Nevoia de Vulnerabilit 06. 02. Urmarirea si 06. 02.
a evita ate fata de 2008.- apre-cierea 2008.-
pericolele. perico-le corecta a
cauzata de 16. 02. 2008. potensialului 16. 03.
scaderea 2008.
Pacienta sa infe-ctios al
rezi-stentei be-neficieze pacientei, Pacienta a
organi- de un mediu receptivitatea fost asezata
smului, ambient fara sa si intr-un salon
manif- accidente si aplicarea ferit de
estata prin infectii. masuril-or de accidente si
pr- izolare a su- infectii.
edispozitii 06. 02. rselor de
la infectii. 2008.- infectii.
16. 03. 2008. Aerisirea
camerei
Pacienta sa
zilnic.
fie echilibrata
psi-hic.
Nevoia de a Eliminare 09. 02. Aplicam 09. 02.
elimi-na. ina-decvata 2008.- medica-tia 2008.-
calita-tiv si prescrisa de
cantitativ 1 02. 2008. medic daca 1 02. 2008.
cauzata de Pacienta va fi necesar. Pacienta are
va-rsaturi sa ai-ba o Asigurarea o eliminare
manife- eliminare ade-cvata.
stata prin igienei locale
adecvata. dupa fieca-
gre-turi. 06. 02.
06. 02. reeliminare. 2008.-
2008.-
16. 03.
16. 03. 2008. 2008.
Pacienta sa Pacienta
 fie curata si efe-ctueaza
ingri-jita. dus zilnic.
6. Nevoia de Somn si 09. 02. 2008- Administram 09. 02.
a dormi si a odih-na me-dicatia 2008.-
se odi-hni. inadecvata 16. 03. 2008. indicata de
cauzata de 24. 02.
Pacienta sa medic. 2008.
de-presie si fie odihnita Observam
anxi-etate cu to-nusul efecte-le Pacienta se
manifes- fizic si psihic medicamente si-mpte
tata prin bun. odihnita si
slabi-ciune lor
relazata.
profun-da. Invatam
pacienta cum
sa efectueze
tehnici de
relaxare si de
cate ore de
somn are
nevoie.
Observarea
si no-tarea
functiilor vi-
tale si
vegetative,
perioada
somn – odihn
a comporta-
mentul
pacientei.
7. Nevoia de Realizare 06. 02. Ajutam 06. 02.
a te rea-liza. ina-decvata 2008.- pacienta sa- 2008.- 16.
cauza-ta de si reevalueze 02. 2008.
pierderea 16. 03. 2008. capacitatiile
stimei de Pacienta si-a
Pacienta sa- sale, sa-si
recapatat
sine. si recapete planifice ac-
tivitatiile inc-rederea
incre-derea si stima de
si stima de propuse,
 sine. dreptul de a sine.
lua decizii
07. 02. care o pri- 07. 02.
2008.- vesc, sa fie 2008.-
16. 03. 2008. respo-nsabila 16. 03.
de tot ceea 2008.
Pacienta sa ce face.
po-ata Pacienta isi
realiza si Ajutam apreciaza
aprecia pacienta in acti-vitatile
obiecti-v recuperarea sale.
activitatile fi-zica,
sale. psihica pen-
tru reducerea
han-
dicapurilor si
ob-tinerea
indepen-
dentei.
8. Nevoia de Actiune 07. 02. O incurajam 07. 02.
a actio-na inade-cvata 2008.- sa-si exprime 2008-
propriei credi asupra sentime-ntele
nte si valori. propriei 16. 03. 2008. si nevoile. 16. 03.
credi-nte si 2008.
Pacienta sa- Comunicam
valori si recapete des Pacienta si-a
cauzata de cu
incre-derea I pacienta recapatat
tri-stete n sine. toata
manifes- arata-ndu-se
tata prin 07. 02. plina de increderea in
solicitudine. sine.
neli-niste, 2008.-
plans.
16. 03. 2008. La dorinta
pacien-tei ch
Pacienta sa emam un pr-
ai-ba o stare eot pentru a-
psi-hica si ex-prima
buna. nelinistea si
tristetea.
Administram
 la nevoie
medicatie
sedativa.

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR

ANESTEZIE GENERALA
BS. In varsta de 32 ani, din Dumbravita, strada principala 125,
religie ortodoxa, stare civila casatorita, lucreaza ca vanzatoare la un
magazin alimentar, are doi copii, nu are antecedente de cancer mamar in
familie, nu fumeaza, consuma alcool ocazional, consuma 3-4 cafele pe zi.
Este o persoana comunicativa, se intelege bine cu sotul.
In urma cu cateva luni s-a prezentat la medicul de familie, avand
o durere la sanul stang, ii era umflat si in partea de jos a alveolei mamare,
simptea ca fiind un nodul. Pacienta este trimisa de urgenta la un medic
specialist, acesta o opereaza si descopera hematom si cheaguri de sange in
partea de jos a areolei mamare, acestea au fost cauzate de o lovitura la
nivelul sanului produsa in urma cu patru luni.
Interventia chirurgicala: drenaj si excizia hematomului.Operatia a
decurs bine fara complicatii.
Dupa oreratie pacienta prezinta febra 38 de grade, oboseala,
cefalee, slabiciuni. TA=100/60, inaltime 1,6m, 59 kg, puls 70 batai pe
minut.
Tratament: pansament cu betadina si alcool, penicilina 2000
000/zi 500 000 la 6 ore, streptomicina 1 gr 2/zi la 12 ore.
Nevoi Obiective Interventii Evaluare
1. Nevoia de 21. 08. Asezam pacienta in 21. 08. 2008.
a avea o 2008. 08: 45- pozi-tia pe care o 8:45 – 21. 08.
respi-ratie si 21. 08. 2008 suporta cel mai bine, 2008. 8:50.
circula-tie ora 8:50. se recomanda pozitia Pacienta este
adecvata. fawler ( permite o ase-zata in
Pacienta sa relaxare a pozitia flo-wer.
aiba o pozitie musculaturii
adecvata care membrelor 21. 08. 2008.
sa ii favorize-ze inferioare si 9:00 – 21. 08.
respiratia si cir- abdomenului, 2008. 10 :20.
culatia. miscarile respiratorii Are o respiratie si
21. 08. 2008. si circulatorii se pot circulatie buna.
09: 05 – 21. 08. efectua mai usor).
2008 10:00. 21. 08. 2008.
Administram oxigen 8:45 – 21. 08.
Pacienta sa um-idificat pe sonda 2008. 18:4
prezin-te cai endona-zala (debit 3-
respiratorii 5/min). Pacienta este
permeabile si o Aspiratie ech-ilibrata
buna respiratie. traheobronsica psihic.

21. 08. 2008. Urmarim pulsul si TA.

09: 00- 21. 08.
2008. 10:20. Urmarim aspectele
tegu-mentare.
Pacienta sa
prezin-te o Administram
circulatie ade- medicatia presctisa
cvata. de medic.
21. 08. 2008.
8:45 – 21. 08.
2008. 18: 4
Pacienta sa fie
ec-hilibrata
psihic.
2. Nevoia de 21. 08. 2008. Ne prezentam. 21. 08. 2008.
a comunica. 8:45 – 21. 08. 8:45 – 21. 08.
2008. 19:20. Rugam pacienta 2008. 19:20.
daca are nevoie de
Sa comunice cu noi sa apese pe Pacienta comuni-
personal butonul de alarma. ca bine cu perso-
medical. nalul medical.
 Informam pacienta
asup-ra stadiului
post-operator
3. Nevoia de 21. 08. 2008. – Motiveaza 21. 08. 2008. –
a invata. importanta
23. 08. 2008. acumularii de noi 23. 08. 2008.
Pacienta sa cunos-tinte. Pacienta a acum
acum-uleze noi Costientizam -ulat noi
cunosti-nte. pacienta cunostin-te.
asuprapropriei
responsa-bilitati
privind sanatatea.
Identificam
obiceiurile si
deprinderile gresite
ale pacientei.
Corectam
deprinderile
daunatoare ale
sanatatii.
Tinem lectii de
formarea
deprinderilor igienice,
alimentatia rationala,
mod de viata
echilibrat,
administrare a
diferitelor tratamente.
4. Nevoia de 21. 08. 2008. – Invatam pacienta sa 21. 08. 2008. –
a dormi si a aiba 8-9ore de somn
te odihni. 27. 08. 2008. pe zi sau noapte. 27. 08. 2008.
Pacienta sa Observam si notam Pacienta are un
benefi-cieze de cali-tatea, orarul somn cantitativ si
somn co- somnului, gradul de calitativ bun.
respunzator satisfacere a
 canti-tativ si celorlalte nevoi.
calitativ.
Creem un climat de
incr-edere, incurajam
si linis-tim pacienta
pentru a-si recapata
echilibrul psigic
Administram
tratament la nevoie
la prescriptia
medicului.
Nevoia de a 21. 08. 2008. – Asezam pacienta in 21. 08. 2008. –
bea si de a dec-ubit dorsal, cu
ma-nca. 22. 08. 2008. capul intr-o parte. 22. 08. 2008.
Pacienta sa Protejam lenjeria cu Pacienta are o
aiba o stare de mu-sama si aleza. stare de bine fara
bine fara greata greata si
si varsaturi. Sprijinim pacienta in varsaturi
ti-mpul varsaturilor, o
21. 08. 2008. – inv-atam sa inspire 21. 08. 2008. –
27. 08. 2008. profund. 27. 08. 2008.
Pacienta sa fie Pacienta este
ec-hilibrata ech-ilibrata hidric
hidric si si nutritional.
nutritional. Administram
tratamentul
medicamentos,
vitamine, saruri
minerale.
Dupa combaterea
gretur-ilor si
varsaturilor pacie-nta
se alimenteaza cu
ceai putin indulcit,
bis-cuiti, iar seara o
supa de taietei in
 prima zi dupa
operatie.
Din a doua zi
pacienta sa manance
alimente usor de
digerat.
Invatam pacienta sa
aiba o alimentatie
sanatoasa.
6. Nevoia de 21. 08. 2008. – Facem bilantul 21. 08. 2008. –
a elimina. lichidelor ingerate si
24. 08. 2008. eliminate. 24. 08. 2008.
Pacienta sa Administram Pacienta
aiba mictiuni medicatie daca este efectue-aza
spontane. nevoie la pres-criptia mictiuni spo-
medicului. ntane.
21. 08. 2008.-
27. 08. 2008. Asezam pacienta 21. 08. 2008. –
intr-o pozitie care sa- 27. 08. 2008.
Pacienta sa i favori-zeze
prezi-nte eliminarile. Pacienta este cu-
tegumente si rata si ingrijita.
mucoase Invatam pacienta ca
integre si tre-buie sa existe o
curate. relatie intre nevoia
de a bea, de a
manca, a face
exercitii fizice si a
elimina, pentru a-
si stabili propriul
orar in ingestie si
eliminare.
Invatam pacienta sa
fie curata si ingrijita.
7. Nevoia de 21. 08. 2008. – Asiguram conditii de 21. 08. 2008. –
a evita mediu adecvate,
pericole-le. 27. 08. 2008. pentru a evita 27. 08. 2008.
pericolele prin ac-
Pacienta sa cidente. Pacienta
benefi-cieze de benefici-aza de
un mediu de Urmarim si apreciem un mediu de
siguranta fara co-rect potentialul siguranta fara
accidente si infectios al pacientei, accidente si
infect-ii. receptivita-tea sa si infec-tii.
aplicam masuri-le de
izolare a surselor de
infectie.
Alegem producerile
de investigatie si
tratament cu risc
minim de infectie
Informam si stabilim
im-preuna cu
pacienta plan-ul de
recuperere a starii de
sanatate si crestere
a rezistentei
organismului,
efectuand imunizarile
specifice si
nespecifice
necesare.

3. PLAN DE INGRIJIRE
PREVENIRE A CANCERULUI MAMAR
C.I. in varsta de 40 de ani din Poiana Codrului, strada Corni 347,
religie ortodoxa, stare civila casatorita, lucreaza la o fabrica de mabila, are
3 copii, dintre care unul este casatorit. Are antecedente de cancer mamar
in familie, mama ei a avut cancer la san, fumeaza, consuma alcool
ocazional, consuma 2-3 afele pe zi. Este o persoana comunicativa, nu se
intelege bine cu sotul.
 Avand antecedente de cancer mamar in familie, aceasta s-a
prezentat la medicul de familie, pentru un examen mai amanuntit, pentru a
descoperi daca este sau nu bolnava de cancer mamar, iar daca nu ce
trebuie sa faca pentru a se feri de aceasta boala. In urma examenului
amanuntit ( analize de laborator, mamografie) pacienta afla ca ea nu este
diagnosticata cu cancer mamar, dar are un risc crescut, deoarece este
stresata, fumeaza, are TA putin marita, greutatea depaseste cu 10-15 kg, a
avut si antecedente de cancer mamar in familie.
TA=140-90, puls=70 batai/min, temperatura 36 grade celsius,
greutate 70kg, inaltime 1,60m.
Medicul invata pacienta cum sa-si examineze sanii lunar, sa-si
faca o mamografie in fiecare an sau la 6 luni, sa aiba o alimentatie bogata
in vitamine si saruri minerale sa evite stresul si fumatul.
Nevoi Obiective Interventii Evaluare
1. Nevoia Pacienta sa Invatam pacienta Pacienta
de a invata. respecte sfaturile cum sa-si respecta
medicului. examineze sanii sfaturile
lunar, iar la fiecare 6 medicului
Pacienta sa fie lu-ni sau an sa isi
echi-librata efectue-ze o Pacienta este
hidroelectro-litic si mamografie. echi-librata
nutritional. hidroelectr-olitic
Invatam pacienta sa si nutritional.
Pacienta sa aibe re-nunte la
o respiratie si obiceiurile da- Pacienta are o
cicula-tie buna. unatoare ( fumat). res-piratie si
circulatie
Pacienta sa fie Pacienta sa evite buna (a renuntat
odi-hnita. facto-rii de mediu la fumat si a
Pacienta sa fie stresanti. ajuns la o
cura-ta si ingrijita. greutate norma-
Pacienta sa la).
Pacienta sa efectueze exercitii
invete metode de fizice usoare pentru Pacienta se
pastrare a a-i favoriza respiratia simpte linistita si
sanatatii. si circulatia. odihnita.
Sfatuim pacienta sa Pacienta este
 re-duca grasimile, cura-ta si
prajelile si sa reduca ingrijita.
din aportul alimentar
pentru a aju-nge la o
greutate norm-ala.
Sa aibe o alimentatie
saraca in grasimi, sa
consume legume si
fru-cte proaspete,
paine neagra sau din
cereale, sa consume
2l de apa pe zi.
Sa evite alimentele
sa-rate, conservantii,
grasi-mile, produsele
din car-ne, sucurile
carbogazo-ase,
dulciurile in exces,
afumiturile.
Sa aibe un somn
linistit.
Pacienta sa
efectueze un dus
zilnic.
2. Nevoia Pacienta sa aibe Invatam pacienta sa- Pacienta
de a evita un mediu de si asigure conditii de benefici-aza de
peri-colele. siguranta fara me-diu fara un mediu de
accidente si accidente si in-fectii. siguranta ferit de
infectii. accidente si
Informam si stabilim infectii
impreuna cu
pacienta planul de
recuperare a starii
de sanatate si cre-
stere a rezistentei
orga-nismului,
efectuam im-
 unizarile specifice si
nespecifice.

PLAN DE INGRIJIRE ZIUA a IV a POSTOPERATOR

APRECIEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI

Durere Diminuarea - administreaza la Durerea scade in intensitate

durerii interval regulat dupa administrarea medicatiei
Imobilitate medicatia antialgica antialgice
partiala Pacientul sa se prescrisa de medic
poata misca cu Pacientului i s-a asigurat o
Deficit de usurinta, - asigura pozitia pozitie buna, corecta
autoingrijire calmarea antialgica
manifestat prin durerilor Colaboreaza si face eforturi
incapacitatea - pozitionarea pentru a ajuta infirmiera la
de a-si asigura Asigurarea bolnavului in pat efectuarea tualetei
ingrijiri igienice autonomiei in pentru a calma si
realizarea reduce durerile
masurilor de
igiena personala - I se asigura
intimitate

- I se efectueaza
tualeta la pat pe
regiuni

Este incurajat si i se
apreciaza fiecare
efort depus pentru a-
si reduce gradul de
dependenta

APRECIEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI

Inapetenta Pacientul san u - asigurarea unui Pacient partial dependent

greturi mai prezinte climat corespunzator privind nevoia de a manca si
greturi si de a bea
Comunicare inapetenta - aerisirea salonului
dificila Pacientul comunica cu usoara
Comunicarea cu - indicarea repausului dificultate
bolnavul, la pat
inlaturarea
- administrarea de
 temerii pentru lichide (ceaiuri,
actul chirurgical compoturi)

- administrarea
tratamentului
prescris de medic

- vom explica
pacientului
necesitatea si efectul
benefic al
apendicectomiei si al
tehnicilor cat si al
felului cum decurg
acestea

- vom permite accesul

vizitatorilor

APRECIEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI

Anxietate, Asigurarea unui - asigurarea unui Pacient partial dependent

tulburari ale somn linistit, climat corespunzator privind nevoia de a dormi si de
ritmului de reconfortant a se odihni
somn - aerisirea salonului
Urmarirea Pacient autonom privind
Dificultate in temperaturii de - schimbarea lenjeriei sustinerea normala a
mentinerea doua ori pe zi si de corp si de pat temperaturii
temperaturii asigurarea unei
- la indicatia medicului
temperature
se administreaza un
constante a
sedativ cu o
pacientului
jumatate de ora
inainte de culcare

- urmarirea
temperaturii si
notarea valorii ei in
foaia de observatii

administrarea de
antipiretice
(paracetamol)

APRECIEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI
 Dificultate in a Educatie - vom invata pacientul Pacient autonom privind
invata despre sanitara cum sa evite nevoia de a se ocupa cu ceva,
boala sa pericolele cu scopul de a se realize
Vindecarea
Lezarea plagilor - vom comunica - plagaoperatorie cu
integritatii pacientului evolutie buna fara risc
tegumentelor componentele de infectie
regimului pe care
trebuie sa il respecte - subfebrilitate 37.5°C-
37.9°C
- discutii asupra bolii

- parametrul plagii
operatorii respectand
tehnica septica

- dezinfectia plagilor cu
solutie de Betadina

- pungi drenabile
transparente orientate cu
deschidere lateral pentru
a evita contactul pungii
cu plaga

- se masoara si se
noteaza temperature de
2 ori pe zi

EVALUAREA CAZULUI

 pacientul s-a internat cu diagnosticul de apendicita acuta si interventie chirurgicala, practicandu-se

apendicectomie pentru apendicita acuta gangrenoasa.

 Evolutie postoperatorie favorabila

 Pacientul se externeaza vindecat chirurgical cu recomandarile urmatoare:

o evitarea eforturilor fizice – 30 zile

o concediu medical – 15 zile

o controlul la nevoie in policlinica

PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA

POSTOPERATORIE
F
I
S
A

4
.
1
.

P
R
E
G
A
T
I
R
E
A

P
R
E
O
P
E
R
A
T
O
 R
I
E

Pre
ga
tir
ea
pa
cie
nt
ul
ui
pe
ntr
u
op
er
ati
e
pri
n:


 

Pre
ga
tir
ea
do
cu
me
nt
elo
r
pa
cie
nt
ul
ui
pe
ntr
u
op
er
ati
e
pri
n:

Furn
iza
rea
,
pre
op
era
tor
,
de
inf
or
ma
tii
si
ins
tru
cti
uni
pa
cie
ntu
lui
si
fa
mil
iei.

O
B
I
E
C
T
I
V
E

S
P
E
C
I
F
I
C
E

Ope
rati
a
est
e
un
ev
eni
me
nt
im
por
tan
t in
via
ta
pa
cie
ntu
lui,
ge
ner
ato
r
de
str
ess
fizi
c si
psi
hic
.

Tea
ma
de
spi
tal,
de
an
est
 ezi
e,
de
op
era
tie,
de
suf
eri
nta
po
sto
per
ato
rie
fac
ca
bol
na
vii
sa
fie
an
xio
si,
agi
tati
,
de
pri
ma
ti
psi
hic
.

Inci
zia
op
era
tori
e
det
er
mi
na
dur
ere
si
pre
dis
pu
ne
la
inf
 ect
ii.

Ane
ste
zic
ele
si
dro
gur
ile
an
alg
ezi
ce
au
efe
ct
de
pre
siv
as
upr
a
org
ani
sm
ulu
i
di
mi
nu
an
d
ure
rea
dar
si
ca
pa
cit
ate
a
de
rea
cti
ea
pa
cie
ntu
lui
fat
a
de
sti
mu
lii
din
me
diu
l
inc
onj
ura
tor
.

durere si predispune la
infectii. † Anestezicele si
drogurile analgezice au efect
depresiv asupra organismului
diminuand durerea dar si
capacitatea de reactie a
pacientului fata de stimulii din
mediul inconjurator. "
v:shapes="_x0000_s1029">

P
R
I
N
C
I
P
I
I

D
E

I
N
G
R
I
J
I
R
E
.

4.1.1.
PREGA
TIREA
PREOP
ERATO
RIE
GENER
ALA
DIN
ZIUA
CARE
PRECE
DE
OPERA
TIA

Se
rec
om
an
da
tac
t si
int
 ele
ger
e
em
pat
ica
in
co
mu
nic
are
a
cu
pa
cie
ntu
l
pe
ntr
ua
red
uc
e
dis
co
nfo
rtul
psi
hic
cre
at
de
tea
ma
de
op
era
tie,
an
est
ezi
e.

Se
rec
om
an
da
sel
ect
are
a
pa
cie
ntil
 or
pe
sal
oa
ne,
evi
tan
du-
se
co
nta
ctu
l
cel
or
no
u
int
ern
ati
cu
cei
car
e
au
av
ut
o
ev
olu
tie
po
sto
per
ato
rie
difi
cila
,
gra
va
sa
u
cu
mu
rib
un
zii.

Se
lini
ste
ste
pa
cie
 ntu
l
cu
pri
vir
e
la
an
est
ezi
e,
dur
ere
si
pro
ce
dur
ile
pre
op
era
tori
i

Se
res
pe
cta
opi
niil
e
pa
cie
ntu
lui
leg
ate
de
cre
din
te
si
co
nc
ept
ii.

Se
ofe
ra
inf
or
ma
tii
cla
 re,
acc
esi
bil
e
leg
ate
de
act
ul
op
era
tor
si
de
co
ns
eci
nte
le
ace
stu
ia
(li
mit
ari,
mu
tila
ri).

Se
obt
ine
co
nsi
mt
am
ant
ul
scr
is
al
pa
cie
ntu
lui
co
nst
ien
t,
ad
ult
sa
u
al
 fa
mil
iei
in
caz
ul
mi
nor
ilor
sa
u
al
pa
cie
ntil
or
inc
on
sti
ent
i.

Se
sta
bil
est
e
dat
a
int
erv
ent
iei
si
se
co
mu
nic
a
bol
na
vul
ui.

Con
si
mt
am
ant
ul
inf
or
ma
t in
int
erv
ent
iile
chi
rur
gic
ale
est
e
res
po
ns
abi
lita
tea
me
dic
ulu
i;
nur
sa
est
e
res
po
ns
abi
la
din
pu
nct
de
ve
der
e
eti
c,
nu
leg
al,
act
ion
an
d
ca
un
av
oca
t al
pa
cie
ntu
lui
(ve
rifi
 ca
nd
da
ca
pa
cie
ntu
la
int
ele
s
inf
or
ma
tiil
e
pri
mit
e
si
da
ca
su
nt
res
pe
cta
ti
toti
pa
sii
in
pre
gat
ire
a
pre
op
era
tori
e).

For
me
le
de
co
nsi
mt
am
ant
tre
bui
e
se
 mn
ate
ina
int
e
ca
pa
cie
ntu
l
sa
pri
me
asc
a
me
dic
ati
a
se
dat
iva
,
pre
an
est
ezi
ca.

Se
ad
mi
nis
tre
aza
, la
ind
ica
tia
me
dic
ulu
i
se
dat
ive
,
hip
not
ice
in
sea
ra
din
ain
tea
int
erv
ent
iei
pe
ntr
ua
asi
gur
ao
odi
hn
a
ad
ecv
ata
in
tim
pul
no
ptii

P
R
E
G
A
R
E
A

P
S
I
H
I
C
A

A
B
O
L
N
A
V
U
L
U
I

Se
fac
e
bai
e,
sa
u
du
s,
sa
u
toa
let
a
pe
reg
iun
i,
la
pat
, in
caz
ul
bol
na
vil
or
ne
de
pla
 sa
bili
.

Se
cur
ata
cu
ate
nti
e
zo
nel
e
de
fle
xie
si
cea
om
bili
cal
a
pe
ntr
ua
red
uc
e
ris
cul
inf
ect
iei
pri
n
flor
a
cut
an
ata
.

I
G
I
E
 N
A

P
A
C
I
E
N
T
U
L
U
I

Se
de
pil
eaz
a
zo
na
de
int
erv
ent
ie
pri
n
rad
ere
a
pil
ozi
tati
lor
cu
un
ap
ara
t
de
ras
ind
 ivi
du
al,
pe
o
su
pra
fat
a
lar
ga
(15
/
25
cm
)
av
an
d
grij
a
sa
nu
se
cre
eze
sol
utii
de
co
nti
nui
tat
e.

Se
int
erz
ice
fol
osi
rea
cre
me
lor
de
pil
ato
are
car
e
pot
da
rea
ctii
 ale
rgi
ce
si
irit
atii
ale
mu
coa
sel
or
din
zo
nel
e
inti
me
.

Nu
se
de
pil
eaz
a
spr
an
ce
nel
e
in
caz
ul
int
erv
ent
iilo
r la
niv
elu
l
glo
bul
ui
oc
ula
r.

Se
de
zin
fec
tea
za
zo
 na
ras
a
cu
alc
ool
me
dici
nal
sa
u
bet
adi
na
(se
exc
lud
e
ris
cul
la
ale
rgi
e
rin
an
am
ne
za)

Se
aco
per
a
ca
mp
ul
op
era
tor
cu
un
ca
mp
ste
ril.

In
caz
de
urg
ent
a
im
edi
 ata
,
bol
na
vul
va
fi
ras

pat
sa
u
a
UP
U
nai
nte
de
a fi
tra
ns
por
tat
la
blo
cul
op
era
tor
.

Se
co
ntr
ain
dic
a,
te
mp
ora
r,
act
ul
op
era
tor
in
caz
de
lezi
uni
cut
an
ate
in
reg
iun
ea
un
de
ur
me
aza
sa
se
de
sfa
soa
re
int
erv
ent
ia.

C
R
E
A
R
E
A

C
A
M
P
U
L
U
I

O
P
E
R
A
T
O
R

Se
ma
soa
ra
si
se
rep
rez
int
a
gra
fic
fun
ctiil
e
vit
ale
:
te
mp
era
tur
a,
pul
s,
T.A
.,
res
pir
ati
e.

Se
ca
nta
res
te
bol
na
vul
si
se
apr
 eci
aza
tali
a
pe
ntr
u
do
zar
ea
pre
me
dic
ati
ei
si
an
est
ezi
cel
or.

Se
se
mn
ale
aza
me
dic
ulu
i
ev
ent
ual
ele
mo
difi
car
i
ale
teg
um
ent
elo
r
din
zo
nel
e
pre
vaz
ute
pe
ntr
u
 int
erv
ent
ie
cu
m
ar
fi
se
mn
ele
de
infl
am
ati
e
sa
u
de
ale
rgi
e.

Se
not
eaz
a
si
se
rap
ort
eaz
a
ev
ent
ual
ele
si
mp
to
me
de
inf
ect
ie
a
cail
or
res
pir
ato
rii
su
per
ioa
re,
pre
cu
m
si
ap
arit
ia
me
nst
rua
tiei
la
fe
me
i.

cailor respiratorii superioare,

precum si
aparitia menstruatiei la femei.
" v:shapes="_x0000_s1052">

S
U
P
R
A
V
E
G
H
E
R
E
A

I
N
A
I
N
T
E
A

O
P
E
R
A
T
I
E
I
Se
ver
ific
a,
obl
iga
tori
u,
pe
ntr
u
toa
te
tip
uril
e
de
int
erv
ent
ii
chi
rur
gic
ale
:




Se
efe
ctu
eaz
a:

I
N
V
E
S
T
I
G
A
R
E
A
P
A
R
A
C
L
I
N
I
C
A

G
O
L
I
R
E
A

I
N
T
E
S
T
I
N
U
L
U
I

T
E
R
M
I
N
A
L

Se
fac
e
lis
ma
ev
ac
uat
oar
e
in
sea
ra
din
ain
tea
si
in
di
mi
ne
ata
int
erv
ent
iei
chi
rur
gic
ale
in
caz
de
int
erv
ent
ii
pe
tub
ul
dig
est
iv.

Se
ad
mi
nis
tre
aza
un
lax
ati
v
u
12-
24
ore
ina
int
ea
int
erv
ent
iei
da
ca
act
ul
op
era
tor
nu
se
de
sfa
soa
ra
pe
tub
ul
dig
est
iv
si
tra
nzi
tul
bol
na
vul
 ui
est
e
nor
ma
l.

clisma evacuatoare in seara

dinaintea si in dimineata
interventiei chirurgicale in caz
de interventii pe tubul
digestiv. † Se administreaza
un laxativ cu 12-24 ore
inaintea interventiei daca
actul operator nu se
desfasoara pe tubul digestiv si
tranzitul bolnavului este
normal. " v:shapes="_x0000_s1058">

Se
sca
de
ap
ort
ul
ali
me
nta
r
ral
cu
o
zi
ina
int
e
de
op
era
tie.

Se
sist
eaz
a
ap
ort
ul
 de
ali
me
nte
si
chi
de
de
la
ore
le
21,
in
sea
ra
de
din
ain
tea
op
era
tiei
.

Se
int
erz
ice
fu
ma
tul
cu
o
sea
ra
ina
int
e
de
op
era
tie,
pre
cu
m
si
co
ns
um
ul
de
ba
utu
ri
alc
ool
ice
.

alimentar oral cu o zi inainte

de operatie. † Se sisteaza
aportul de alimente
si lichide de la orele 21, in
seara de dinaintea operatiei. †
Se interzice fumatul cu o
seara inainte de operatie,
precum si consumul de
bauturi alcoolice. "
v:shapes="_x0000_s1055">

R
E
S
T
R
I
C
T
I
A

A
L
I
M
E
N
T
A
R
A
F
I
S
A

4
.
1
.
2
.

P
R
E
G
A
T
I
R
E
A

P
R
E
O
P
E
R
A
T
O
R
I
E

D
I
N

Z
I
U
A

O
P
E
R
A
T
I
E
I

Se
su
pra
ve
gh
 eaz
a
pa
cie
ntu
l
sa
ra
ma
na
ne
ma
nc
at
si
sa
nu
fu
me
ze.

Se
ma
soa
ra
fun
ctiil
e
vit
ale
si
ve
get
ati
ve:
te
mp
era
tur
a,
pul
s,
T.A
..

Se
apr
eci
aza
sta
rea
ge
ner
ala
si
 co
mp
ort
am
ent
ul.

Se
co
mu
nic
a
me
dic
ulu
i
ev
ent
ual
ele
mo
difi
car
i
pat
olo
gic
e
ale
fun
ctiil
or
vit
ale
,
tus
ea,
cor
iza
,
dia
ree
a,
ap
arit
ia
me
nst
rua
tiei
la
fe
me
i si
mo
 difi
car
i
din
zo
na
de
int
erv
ent
ie.

Se
ind
ep
art
eaz
a
bij
ute
riil
e,
cea
sul
,
per
uc
a,
pro
tez
ele
(de
nta
re,
me
mb
rel
e
arti
fici
ale
),
agr
afe
le
de
par
,
len
tile
le
de
co
nta
ct.
Se
cer
e
pa
cie
nte
i
sa-
si
fac
a
toa
let
a
de
di
mi
ne
ata
far
a
fol
osi
rea
ma
chi
aju
lui
sa
ua
lac
ulu
i
de
un
ghi
i, a
ruj
ulu
i,
pe
ntr
uo
bu
na
ob
ser
var
ea
ext
re
mit
atil
or.
Se
inv
ita
pa
cie
ntu
l
sa-
si
gol
eas
ca
ca
uri
nar
a
sa
u
se
mo
nte
aza
ase
pti
co
so
nd
a
cal
a,
da
ca
me
dic
ul
ind
ica

Se
str
an
ge
par
ul
un
g
intr
-o
bo
net
a,
sa
u
se
im
ple
tes
te
in
coa
da,
iar
pa
cie
ntu
l
im
bra
ca
o
pij
am
a
cur
ata
,
de
sch
isa
,
iar
fe
me
ile
ca
ma
sa
de
no
apt
e.

menstruatiei la femei si
modificari din zona de
interventie. † Se indeparteaza
bijuteriile, ceasul, peruca,
protezele (dentare, membrele
artificiale), agrafele de par,
lentilele de contact. † Se cere
pacientei sa-si faca toaleta de
dimineata fara folosirea
machiajului sau a lacului de
unghii, a rujului, pentru o
buna observare a
extremitatilor. † Se invita
pacientul sa-si goleasca ca
urinara sau se monteaza
aseptic o sonda cala, daca
medicul indica † Se
strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar pacientul imbraca o pijama curata,
deschisa, iar femeile camasa de noapte. " v:shapes="_x0000_s1061">

M
A
S
U
R
I

G
E
N
E
R
A
L
E

Se
ad
mi
nis
tre
aza
me
dic
ati
a
pre
an
est
ezi
ca
(pr
em
edi
cat
ia)
 cu
60
de
mi
nut
e
ina
int
e
de
op
era
tie,
da
ca
ad
mi
nis
tra
rea
est
e
ora
la
si
cu
45
de
mi
nut
e
ina
int
e
de
op
era
tie
–
in
ad
mi
nis
tra
rea
par
ent
era
la

Se
int
erz
ice
pa
cie
ntu
lui
sa
se
ma
i
ridi
ce
din
pat
du
pa
ad
mi
nis
tra
rea
pre
me
dic
ati
ei
de
oar
ece
are
act
iun
e
se
dat
iva
si
de
pri
ma
cir
cul
ati
a,
det
er
mi
na
nd
hip
ote
nsi
un
e
rte
rial
a
ort
 ost
ati
ca.

Se
pre
da
u
obi
ect
ele
de
val
oar
e,
bij
ute
riil
e
bol
na
vul
ui
fa
mil
iei
sa
u
nur
sei
-
sef
e,
ins
otit
e
de
pro
ces
ul
ver
bal
.

hipotensiune arteriala
ortostatica. † Se predau
obiectele de valoare,
bijuteriile bolnavului familiei
sau nursei-sefe, insotite de
procesul verbal. "
v:shapes="_x0000_s1036">

A
D
M
I
N
I
S
T
R
A
R
E
A

P
R
E
M
E
D
I
C
A
T
I
E
I

Se
tra
ns
por
ta
bol
na
vul
la
sal
a
 de
op
era
tie
cu
un
mij
loc
ad
ecv
at
sta
rii
sal
e–
cu
bra
nc
ard
a,
pat
ul
rul
ant
,
bin
e
aco
per
it
si
ins
otit
de
nur
sa.

Se
ins
ote
ste
bol
na
vul
de
do
cu
me
nte
le
ad
mi
nis
tra
tiv
 e:
F.O
.
cu
rez
ult
ate
le
inv
est
iga
tiil
or,
cu
co
nsi
mt
am
ant
ul
scr
is.

Se
evi
ta
tra
ns
por
tul
pre
a
de
vre
me
la
sal
a
de
op
era
tie
pe
ntr
ua
nu
str
esa
bol
na
vul
.

Se
ver
ific
a
list
a
op
era
tori
e
(da
ta,
ora
,
reg
iun
ea
op
era
tori
e).

T
R
A
N
S
P
O
R
T
U
L

B
O
L
N
A
V
U
L
U
I

L
A

S
A
L
A

D
E

O
P
E
R
A
T
I
E

Se
pre
gat
est
e,
intr
e
tim
p,
sal
on
ul
pe
ntr
u
pri
mir
ea,
in
co
ndi
tii
opt
im
e,
a
op
era
 tul
ui :

Se
ver
ific
a
sur
sa
de
oxi
ge
n,
de
as
pir
ati
e.

Se
pre
gat
esc
:





igiena salonului • aerisirea
salonului • schimbarea
lenjeriei de pat • asigurarea
cu material de protectie a
patului. † Se verifica sursa de
oxigen, de aspiratie. † Se
pregatesc : • tensiometru si
stetoscop biauricular • stativ •
trusa de perfuzat • solutii
perfuzabile si medicamente
prescrise de medic pentru
perioada postoperatorie •
urinar • bazinet • tavita renala
• alte materiale in functie de
tipul interventiei si de ingrijiri
(borcan de drenaj, de
aspiratie, etc). "
v:shapes="_x0000_s1065">

P
R
E
G
A
T
I
R
E
A

S
A
L
O
N
U
L
U
I

P
O
S
T
O
P
E
R
A
T
O
R
F
I
S
A

4
.
1
.
3
.

P
R
E
G
A
T
I
R
E
A

P
R
E
O
P
E
R
A
T
O
R
I
E
S
P
E
C
I
A
L
A

Cor
ect
are
a
def
icie
nte
lor
org
ani
sm
ulu
i.

Rest
abi
lire
a
ec
hili
bru
lui
fizi
olo
gic
pe
ntr
ua
su
por
ta
 act
ul
op
era
tor
.

Evit
are
a
co
mp
lica
tiil
or
gra
ve
in
tim
pul
sa
u
im
edi
at
du
pa
op
era
tie.

O
B
I
E
C
T
I
V
E
Paci
ent
i
cu
ris
c
op
era
tor
cre
scu
t
cre
at
de
ap
ara
tul
sa
u
org
an
ul
pe
car
e
se
va
int
erv
eni
.

Paci
ent
i
cu
afe
cti
uni
pre
exi
ste
nte
(ta
rati
):
car
dio
vas
cul
are
,
pul
mo
nar
e,
he
pat
ice
,
ren
ale
,
ab
et
za
har
at.

diabet zaharat. "

v:shapes="_x0000_s1074">

I
N
D
I
C
A
T
I
I

A.
M
A
S
U
R
I
S
P
E
C
I
F
I
C
E

L
E
G
A
T
E

D
E

A
P
A
R
A
T
U
L

S
A
U

O
R
G
A
N
U
L

P
E

C
A
R
E

S
E
 V
A
D
E
S
F
A
S
U
R
A

O
P
E
R
A
T
I
A

In
ca
zul
int
erv
etii
lor
pe
ap
ara
tul
res
pir
ato
r
se
pr
act
ica
:


 o

In
ca
zul
op
era
tiil
or
pe
ntr
u
ste
no
za
pil
ori
ca
si
a
op
era
tiil
or
pe
sto
ma
c:

●montarea
unei
sonde
o-gastrice
de
aspiratie a
stazei
gastrice,
cu 3-4 zile
inainte de
operatie

●spalatura
gastrica in
seara
dinaintea
operatiei





 

ocluzie intestinala: • aspiratie

naso-gastrica • reechilibrare
hidro-electolitica i.v. † In
cazul intervetiilor pe colon si
rect : • golirea continutului cu
48-72 de ore inaintea
operatiei prin : o regim
alimentar cu putine reziduuri
(carne, oua, branza, lapte,
iaurt) "
v:shapes="_x0000_s1077">

MASURI SPECIFICE

o regim exclusiv hidric cu 24 ore inainteaoperatiei

administrarea de solutii hipertone cu 24 ore inaintea operatiei: Fortrans (care nu este metabolizat
de flora intestinala si nu se absoarbe prin mucoasa intestinala); se administreaza 4 plicuri
dizolvate fiecare in cate 1 litru de apa (4 litri in total) in seara care precede interventia, fiecare
litr
u
fiin
d
ba
ut
intr
-o
ora
.

ului este
contraindicat
a (stare
generala

uficienta
cardiaca
HTA, etc).


B.
M
A
S
U
R
I
S
P
E
C
I
F
I
C
E

L
E
G
A
T
E

D
E

A
F
E
C
T
I
U
N
I
L
E

P
R
E
E
X
I
S
T
E
N
T
E
S
e
r
e
c
o
m
a
n
d
a
o
b
t
i
n
e
r
e
a
a
v
i
z
u
l
u
i
d
e
l
a
m
e
d
i
c
u
l
s
p
e
c
i
a
l
i
s
t
i
n
d
o
m
e
n
i
u
(
d
i
a
b
e
t
o
l
o
g
,
c
a
r
d
i
o
l
o
g
,
g
a
s
t
r
o
e
n
t
e
r
o
l
o
g
,
n
e
u
r
o
l
o
g
,
e
t
c
)
c
u
s
p
e
c
i
f
i
c
a
r
e
a
r
i
s
c
u
l
u
i
a
n
e
s
t
e
z
i
c
o
-
c
h
i
r
u
r
g
i
c
a
l
s
i
e
v
e
n
t
u
a
l
a
m
a
s
u
r
i
l
o
r
t
e
r
a
p
e
u
t
i
c
e
n
e
c
e
s
a
r
e
a
t
a
t
p
r
e
-
,
c
a
t
s
i
p
o
s
t
o
p
e
r
a
t
o
r
i
i.
Se
v
o
r
e
v
it
a
i
n
t
e
r
v
e
n
ti
il
e
p
e
n
t
r
u
a
f
e
c
ti
u
n
i
c
r
o
n
i
c
e
i
n
p
ri
m
e
l
e
6
-
l
2
l
u
n
i
d
u
p
 a
u
n
i
n
f
a
r
c
t
m
i
o
c
a
r
d
i
c
a
c
u
t
.

Se
c
o
n
v
e
r
t
e
s
t
e
m
e
d
i
c
a
ti
a
c
a
r
d
i
a
c
a
s
i
a
n
ti
h
i
p
e
r
t
e
n
s
i
v
a
s
a
u
d
e
r
e
g
l
a
r
e
a
g
li
c
e
m
i
e
i
p
e
c
a
l
e
o
r
a
l
a
i
n
t
e
r
a
p
i
e
p
a
r
e
n
t
e
r
a
l
a
p
a
n
a
l
a
r
e
l
u
a
r
e
a
t
r
a
n
z
it
u
l
u
i
s
i
a
li
m
e
n
t
a
ti
e
i
p
o
s
t
o
p
e
 r
a
t
o
r
.

Se
f
a
c
e
r
e
e
c
h
il
i
b
r
a
r
e
a
h
e
m
a
t
o
l
o
g
i
c
a
p
a
r
e
n
t
e
r
a
l
a
(
t
r
a
n
s
f
u
z
ii
)
i
n
c
a
z
u
l
p
a
c
i
e
n
ti
l
o
r
c
u
a
n
e
m
i
e
s
e
v
e
r
a
,
p
r
e
o
p
e
r
a
t
o
r
.



 

Se
rec
om
an
da
pro
fila
xia
ris
cur
ilor
:
inf
ect
ios
,
tro
mb
oe
mb
olic
si
al
he
mo
rag
iilo
r
dig
est
ive
ac
ute
“de
str
ess
”
a
pa
cie
ntii
cu
ris
c
ma
jor
.

insuficienta cardiaca, HTA,

etc). • aseptizarea colonului
prin administrarea parenterala
de antibiotice B. MASURI
SPECIFICE LEGATE DE
AFECTIUNILE PREEXISTENTE
† Se recomanda obtinerea
avizului de la medicul
specialist in domeniu
(diabetolog, cardiolog,
gastroenterolog, neurolog,
etc) cu specificarea riscului
anestezico-chirurgical si
eventual a masurilor
terapeutice necesare atat
pre-, cat si postoperatorii. †
Se vor evita interventiile
pentru afectiuni cronice in
primele 6-l2 luni dupa un
infarct miocardic acut. † Se
converteste medicatia
cardiaca si antihipertensiva
sau de reglare a glicemiei pe
cale orala in terapie
parenterala pana la reluarea
tranzitului si alimentatiei
postoperator. † Se face
reechilibrarea hematologica
parenterala (transfuzii) in
cazul pacientilor
cu anemie severa,
preoperator. † Se aplica
masuri specifice pentru
pacientii hepatici : • dieta
hipercalorica predominant
glucidica • vitaminoterapie •
reducerea aportului
de proteine pentru a scadea
riscul de aparitie a
encefalopatiei portale (la cirotici). † Se recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic si
al hemoragiilordigestive acute “de stress” la pacientii cu risc major. " v:shapes="_x0000_s1078">

M
A
S
U
R
I

S
P
E
C
I
F
I
C
E

F
I
S
A

4
.
1
.
4
.
P
R
E
G
A
T
I
R
E
A

P
R
E
O
P
E
R
A
T
O
R
I
E

D
E

U
R
G
E
N
T
A

M
A
S
U
R
I

P
R
E
O
P
E
R
A
T
O
R
I
I

D
E

U
R
G
E
N
T
A

Preg
atir
ea
pre
op
era
tori
e
pe
ntr
u
int
erv
ent
ia
chi
rur
gic
ala
efe
ctu
ata
in
pri
me
le
2-3
ore
de
la
int
ern
are
sa
u
in
pri
me
le
4-6
ore
(in
caz
de
se
 mi
urg
ent
a).

Preg
atir
ea
pre
op
era
tori
e
pe
ntr
u
urg
ent
ele
ma
jor
e
cu
ris
c
vit
al.

DEFINITIE

Salv
are
a
vie
tii
pa
cie
ntu
lui.

Prev
eni
rea
co
 mp
lica
tiil
or
intr
a,
si
po
sto
per
ato
rii
im
edi
ate
.

OBIECTIVE

M
a
s
u
r
i
l
e

s
e

a
p
l
i
c
a

i
n

s
a
l
a
d
e

o
p
e
r
a
t
i
e

s
i
s
e

r
e
f
e
r
a

l
a
:

toal
eta
su
ma
ra
pe
reg
iun
i
insi
sta
nd
u-
se
pe
ase
pti
zar
ea
reg
iun
ii
pe
ntr
u
op
era
 tie

mon
itor
iza
rea
fun
ctii
lor
vit
ale
si
ve
get
ati
ve

des
oca
rea
bol
na
vul
ui
soc
at

reco
ltar
ea
de
urg
ent
aa
sa
ng
elu
i
pe
ntr
u:
HL
G,
HT,
glic
em
ie,
ure
e,
tes
te
de
coa
gul
are
 ,
gru
p
sa
ng
uin
si
fac
tor
Rh

adm
inis
tra
rea
pre
me
dic
ati
ei

FISA 4.2.

INGRIJIREA INTRAOPERATORIE
Con
trol
ul
inf
ect
iei
pri
n
res
pe
cta
rea
cir
cui
tel
or
si
apl
ica
rea
teh
nici
lor
ase
pti
ce

Asig
ura
rea
sig
ura
nte
i si
pro
tec
tiei
pa
cie
ntu
lu

Prev
eni
rea
co
mp
lica
 tiil
or
intr
ao
per
ato
rii.

OBIECTIVE SPECIFICE

Nur
sa
de
la
blo
cul
op
era
tor
ver
ific
a
cur
ate
nia
si
fun
cti
on
alit
ate
a
ap
ara
tel
or
si
ec
hip
am
ent
elo
r
din
sp
atii
le
me
dic
ale
(sa
lile
de
op
era
tii
cu
an
ex
ele
afe
ren
te)
:

sp
ala
tor
filtr
u
pe
ntr
u
chi
rur
gi
cu
rob
ine
te
cu
ap
a
ste
rila
,sp
ati
u
pe
ntr
u
pre
gat
ire
a
ma
teri
ale
lor
si
pe
ntr
u
tre
zir
ea
op
era
tul
ui,
ca
me
ra
pro
toc
ol
op
era
tor
.

I
n

s
a
l
a

d
e

o
p
e
r
a
t
i
i
v
i
s
c
e
r
a
l
e

v
e
r
i
f
i
c
a
:

lam
pa
sci
alit
ica
,
oxi
ge
nat
oru
l
de
per
ete
,

aspi
rat
oru
l
chi
rur
gic
al,
as
pir
ato
rul
de
per
ete
,
pri
zel
e.

Se
pre
gat
esc
:
ma
sa
cu
ins
tru
me
nte
ste
rile
,
cas
ole
tel
e
cu
ma
teri
al
mo
ale
,
pa
ch
ete
le
cu
blu
ze
si
ma
sti
ste
rile
,
car
uci
oru
l
cu
me
dic
am
ent
e,
ma
sa
de
op
era
tii

P
R
E
G
A
T
I
R
E
A
S
A
L
I
I

D
E

O
P
E
R
A
T
I
E

In
sal
a
se
intr
a
nu
ma
i
cu
ec
hip
am
ent
de
pro
tec
tie:
hal
at,
pa
pu
ci,
bo
net
a,
ma
sca
 .

Hala
tel
e
ec
hip
ei
su
nt
co
nsi
der
ate
ste
rile
in
fat
a,
de
la
um
ar
pa
na
la
mij
loc
si
de
la
ma
na
pa
na
apr
oa
pe
de
cot
;
zo
nel
e
ne
ste
rile
ale
hal
ate
lor
incl
ud
um
erii
 ,
gat
ul,
zo
nel
e
axi
lar
e
si
sp
ate
le.

Mes
ele
aco
per
ite
cu
ca
mp
uri
su
nt
co
nsi
der
ate
ste
rile
do
ar
la
su
pra
fat
a;
ori
ce
ma
teri
al
car
e
ati
ng
e
su
pra
fat
a
me
sei
est
 e
co
nsi
der
at
co
nta
mi
nat
.

Pers
on
alu
l
ec
hip
ei
ste
rile
tre
bui
e
sa
ste
a
in
apr
opi
ere
a
su
pra
fet
elo
r
ste
rile
,
iar
da
ca-
si
sch
im
ba
po
ziti
ile,
tre
bui
e
sa
se
int
 oar
ca
cu
fat
a
cat
re
fat
a
cel
uil
alt
sa
u
cu
sp
ate
le
cat
re
sp
ate
le
cel
uil
alt

Tot
per
so
nal
ul
tre
bui
e
sa
fol
ose
asc
a
ma
sti
car
e
asi
gur
ao
filtr
are
ina
lta

Mas
tile
tre
 bui
e
sa
aco
per
e
co
mp
let
na
sul
si
gur
a
si
sa
fie
fix
ate
si
nu
pur
tat
e
lar
g
in
jur
ul
gat
ulu
i.

Can
d
ma
stil
e
su
nt
ind
ep
art
ate
,
se
ati
ng
nu
ma
i
leg
atu
rile
pe
 ntr
ua
pre
ve
ni
co
nta
mi
nar
ea
ma
inil
or
de
la
zo
na
na
zof
ari
ngi
an
a

Ung
hiil
e
se
tai
e
scu
rt
pe
ntr
ua
pre
ve
ni

ap
un
ger
ea
ma
nu
silo
r.

R
E
G
U
L
I

D
E

B
A
Z
A

A
L
E

A
S
E
P
S
I
E
I

I
N

S
A
L
A

D
E

O
P
E
R
A
T
I
E

Pr
o
t
o
c
o
l
u
l
d
e

a
d
m
i
t
e
r
e

i
n

z
o
n
a

i
n

c
a
r
e

p
a
c
i
e
n
t
u
l
e
s
t
e

t
i
n
u
t
p
a
n
a

a
j
u
n
g
e

i
n

s
a
l
a

d
e

o
p
e
r
a
t
i
e
,
p
r
e
v
e
d
e

s
a

s
e

v
e
r
i
f
i
c
e
d
e

c
a
t
r
e

n
u
r
s
a
:


n
u
m
e
l
e

s
i
n
u
m
a
r
u
l
d
e

s
a
l
o
n

a
l
p
a
c
i
e
n
t
u
l
u
i


i
s
t
o
r
i
c
u
l
s
t
a
r
i
i
d
e

s
a
n
a
t
a
t
e

s
i
s
t
a
r
e
a

f
i
z
i
c
a

p
r
e
z
e
n
t
a


r
e
z
u
l
t
a
t
e
l
e

e
x
a
m
e
n
e
l
o
r
d
e

l
a
b
o
r
a
t
o
r
s
i
r
a
d
i
o
g
r
a
f
i
i
l
e

g
r
u
p
a

d
e

s
a
n
g
e

s
i
t
e
s
t
e
l
e

d
e

c
o
m
p
a
t
i
b
i
l
i
t
a
t
e


a
l
e
r
g
i
i
l
e

s
i
o
r
i
c
e

a
l
t
e

r
e
a
c
t
i
i
a
n
t
e
r
i
o
a
r
e

l
a

a
n
e
s
t
e
z
i
e

s
a
u

t
r
a
n
s
f
u
z
i
i


p
r
e
z
e
n
t
a

b
i
j
u
t
e
r
i
i
l
o
r
,
a

l
e
n
t
i
l
e
l
o
r
d
e

c
o
n
t
a
c
t
,
a

p
r
o
t
e
z
e
l
o
r
d
e
n
t
a
r
e

s
i
d
a
c
a

p
a
c
i
e
n
t
u
l
a

c
o
n
s
u
m
a
t
a
l
i
m
e
n
t
e


g
r
e
u
t
a
t
e
a

s
i
i
n
a
l
t
i
m
e
a
,
i
n

v
e
d
e
r
e
a

d
o
z
a
r
i
i
c
o
r
e
c
t
e

d
r
o
g
u
r
i
l
o
r
a
n
e
s
t
e
z
i
c
e
.

A
D
M
I
T
E
R
E
A

P
A
C
I
E
N
T
U
L
U
I

I
N
Z
O
N
A

S
A
L
I
I

D
E

O
P
E
R
A
T
I
E

Res
po
ns
abi
lita
tea
pe
ntr
u
po
ziti
on
are
a
pa
cie
ntu
lui
rev
ine
im
pre
un
a
nur
sei
,
chi
rur
gul
ui
si
an
est
ezi
stu
lui

Pozi
tio
nar
ea
pa
cie
ntu
lui
va
tin
e
sea
ma
de:


 

Pozi
tio
nar
ea
cor
ect
a
est
e
im
por
tan
ta
pe
ntr
u:


 

Pent
ru
me
nti
ner
ea
in
po
ziti
a
ad
 ecv
ata
int
erv
ent
iei,
pa
cie
ntu
l
va
fi
fix
at
cu
chi
ngi
pe
ma
sa
de
op
era
tie.

POZITIONAREA PACIENTULUI

PENTRU OPERATIE

 Se face curatarea mecanica a pielii cu apa si sapun

 Se dezinfecteaza cu un agent anti-microbian

 Se acopera regiunea cu un camp steril cu fereastra, sau cu folie adeziva, transparenta, prin care
se face incizia si care impiedica diseminarea florei cutanate; o alternativa este pulverizarea
preoperatorie a unei pelicule adezive care impiedica aparitia contaminarii

 Se utilizeaza diferite anestezice si medicatia adjuvanta corespunzatoare pentru obtinerea starii de

inconstienta, de analgezie, relaxare musculara si disparitie a reflexelor; medicul anestezist este
ajutat de nursa de anestezie.
 relaxare musculara si
disparitie a reflexelor; medicul
anestezist este ajutat de
nursa de anestezie. "
v:shapes="_x0000_s1148">

PREGATIREA CAMPULUI OPERATOR SI ANESTEZIA

 Nursa va supraveghea: functiile vitale, culoarea, temperatura si umiditatea tegumentelor,

temperatura corporala, comportamentul bolnavului in cursul inducerii anesteziei: este posibil
ca anestezia sa determine excitabilitatea pacientului (rade, ge, vorbeste excesiv, se misca
excesiv), ceea ce necesita imobilizare pentru prevenirea autotraumatizarii

 Obiectivele principale ale supravegherii intraoperatorii a bolnavului sunt:

 asigurarea unei anestezii corecte

 mentinerea linistei operatorii

 depistarea la timp a incidentelor ce pot sa apara

 Elementele de supraveghere:

 fazele anesteziei – prin masurarea TA, efectuarea EEG cu dispozitive electronice

 ventilatia pulmonara care poate fi tulburata in urma curarizarii, actiunii analgeticelor

centrale – se apreciaza prin observarea tegumentelor, masurarea frecventei respiratorii,
dozarea gazelor din sange

 constantele circulatorii se urmaresc clinic prin aprecierea ritmului cardiac si masurarea

T.A., iar paraclinic cu ajutorul electrocardiogramei sau monitoarelor electrice.

 aprecierea pierderilor sanguine trebuie facuta cat mai obiectiv tinand seama de
complexitatea operatiei si de gradul sangerarii

 Evaluarile se pot face prin :

 cantarirea compreselor utilizate in plaga ativ cu un numar egal de comprese facute in

acelasi mod.

 masurarea sangelui din aspirator

 determinarea hemoglobinei in lichidul de spalare a materialului moale

 Cantitatea sangelui pierdut este in functie si de tipul operatiei; astfel se apreciaza ca in timpul:

 curei operatorii a herniei se pierd aproximativ 20-30 ml.sange


g
a
s
t
r
e
c
t
o
m
i
e
i
s
u
b
t
o
t
a
l
e
-
i
n
t
r
e

2
5
0
-
l
7
0
0

m
l


p
i
e
l
o
t
o
m
i
e
i
–

i
n
t
r
e

1
2
5
-
3
0
0

m
l
.


p
n
e
u
m
e
c
t
o
m
i
e
i
–

i
n
t
r
e

2
0
0
-
2
5
0
0

m
l
.


h
i
s
t
e
r
e
c
t
o
m
i
e
i
–

i
n
t
r
e

2
5
0
-
8
0
0

m
l
.

comprese facute in acelasi

mod. • masurarea sangelui
din aspirator • determinarea
hemoglobinei in lichidul de
spalare a materialului moale †
Cantitatea sangelui pierdut
este in functie si de tipul
operatiei; astfel se apreciaza
ca in timpul: • curei operatorii
a herniei se pierd aproximativ
20-30 ml.sange •
gastrectomiei subtotale- intre
250-l700 ml • pielotomiei –
intre 125-300 ml. •
pneumectomiei – intre 200-2500 ml. • histerectomiei – intre 250-800 ml. "
v:shapes="_x0000_s1151">

S
U
P
R
A
V
E
G
H
E
R
E
A

I
N
T
R
A
O
P
E
R
A
T
O
R
I
E

Med
icul
chi
rur
g
not
eaz
a
(in
pro
toc
olu
l
op
era
tor
)
inf
or
ma
tiil
e
ref
erit
oar
e
la
op
era
tie;
dat
ele
su
nt
rel
ev
ant
e
pe
ntr
u
ing
riji
rea
po
sto
per
ato
rie
im
edi
ata
si
incl
ud
ur
ma
toa
rel
e:





 

Nur
sa
ver
ific
a
inv
ent
aru
l
ma
teri
ale
lor
si
ins
tru
me
nte
lor
fol
osi
te:
pe
ns
e,
co
mp
res
e,
ca
mp
uri
ste
rile
.

NOTE PRIVIND INTERVENTIA CHIRURGICALA (PROTOCOLUL)

Ele
me
nte
le
de
apr
eci
ere
incl
ud
:









APRECIEREA GENERALA A STARII OPERATULUI INAINTE DE A FI
TRANSPORTAT DE LA SALA DEOPERATIE

FISA 4.3.

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE

 Perioada postoperatorie imediata = perioada care dureaza de la sfarsitul interventiei

chirurgicale pana la restabilirea starii de cunostinta si a functiilor vitale; se mai numeste
perioada de trezire.

 Perioada postoperatorie precoce – incepe din momentul in care pacientul a fost complet
recuperat din anestezie si se termina in momentul externarii.
 D
E
F
I
N
I
T
I
E

Rest
abi
lire
a
ho
me
ost
azi
ei
fizi
ce
si
psi
hic
e.

Prev
eni
rea
si
tra
tar
ea
pro
mp
ta
a
co
mp
lica
 tiil
or
po
sto
per
ato
rii
im
edi
ate
si
pre
coc
e.

Man
ag
em
ent
ul
dur
erii

O
B
I
E
C
T
I
V
E

Se
fac
e
in
tim
ent
ul
 po
sto
per
ato
r.

Se
su
pra
ve
gh
eaz
a
fun
ctiil
e
vit
ale
(R,
P,
T°,
T.A
.,
sta
rea
de
co
nst
ien
ta,
dur
ere
a,
Sp
O2
)
din
15’
in
15’
pa
na
de
vin
sta
bil
e
si
se
not
eaz
a
in
fis
a
 de
tre
zir
ea
op
era
tul
ui.

Se
rap
ort
eaz
a
im
edi
at
me
dic
ulu
i
an
est
ezi
st
si
chi
rur
gul
ui
ori
ce
mo
difi
car
e
(ci
an
oza
cu
tra
ns
pir
atii
,
tira
jul
mu
sch
ilor
int
erc
ost
ali,
in
 caz
de
ob
str
uct
ie
res
pir
ato
rie,
de
ex
em
plu
).

Se
ob
ser
va
as
pe
ctu
l
ge
ner
al
al
op
era
tul
ui:
in
mo
d
obi
sn
uit
est
e
pal
id,
cu
ext
re
mit
ati
rec
i,
cu
psi
hic
len
t si
se
 nsi
bil
la
dur
ere
.

Se
ver
ific
a
per
me
abi
lita
tea
si
po
ziti
a
cat
ete
rel
or,
so
nd
elo
r,
tub
uril
or
de
dre
n.

S
U
P
R
A
V
E
G
H
E
R
E
A

P
O
S
T
O
P
E
R
A
T
O
R
I
E

I
M
E
D
I
A
T
A

Se
apl
ica
ma
sur
i
de
pro
tec
tie
si
de
sig
ura
nta
a
pa
cie
ntu
lui,
ma
i
ale
 s
in
caz
ul
cel
or
agi
tati
.

Se
tra
ns
por
ta
op
era
tul
cu
fun
ctiil
e
vit
ale
si
ve
get
ati
ve
sta
bil
e
in
sal
on
ul
po
sto
per
ato
r
sa
u
in
STI
.

Se
evi
ta,
pe
tim
pul
tra
ns
 por
tul
ui,
zdr
un
cin
atu
rile
,
cur
ent
ii
de
aer
.

Se
im
pu
ne
ate
nti
e
sp
orit
a
la
tub
uril
e
de
dre
n,
per
fuz
ie,
so
nd
a
de
as
pir
ati
e,
pla
ga
op
era
tori
e.
T
R
A
N
S
P
O
R
T
U
L

D
E

L
A

B
L
O
C
U
L

O
P
E
R
A
T
O
R

F
I
S
A

4
.
3
.
1
.

S
U
P
R
A
V
E
G
H
E
R
E
A

P
O
S
T
O
P
E
R
A
T
O
R
I
E

P
R
E
C
O
C
E

Se
ob
ser
va
pa
ns
am
ent
ul:
in
mo
d
nor
ma
l
est
e
cur
at,
far
a
sec
reti
i
ser
oas
 e
sa
u
sa
ng
uin
ole
nte
.

Se
sch
im
ba
pa
ns
am
ent
ul
la
24
de
ore
p.o
.,
iar
du
pa
3
zile
pla
ga
op
era
tori
e
po
ate
fi
las
ata
lib
era
da
ca
ev
olu
tia
est
e
bu
na.

Se
sch
im
ba
pa
ns
am
ent
ul
pre
coc
e
ca
nd
:


Se
s
c
h
i
m
b
a
m
e
s
e
l
e
–
a
c
o
l
o
u
n
d
e
e
x
i
s
t
a
–
o
d
a
t
a
c
u
p
a
n
s
a
m
e
n
t
u
 l.

Se
s
c
o
t
fi
r
e
l
e
d
e
s
u
t
u
r
a
i
n
a
5
ª
–
a
7
ª
z
i
p
a
r
ti
a
l
s
a
u
t
o
t
a
l
i
n
f
u
n
c
ti
e
d
e
i
n
d
i
c
a
ti
a
m
e
d
i
c
u
l
u
i
s
i
d
e
e
v
o
l
u
ti
a
p
l
a
g
ii
.

Se
s
u
p
r
a
v
e
g
h
e
a
z
a
r
a
c
o
r
d
u
l
d
r
e
n
u
l
u
i
l
a
p
u
n
g
a
c
o
l
e
c
t
o
a
r
e
c
e
v
a
fi
m
e
n
ti
n
u
t
a
d
e
c
li
v
s
i
s
e
n
o
t
e
a
z
a
c
a
r
a
c
t
e
ri
s
ti
c
il
e
li
c
h
i
d
u
l
u
i
d
e
d
r
e
n
a
j
(
c
u
l
o
a
r
e
,
a
s
p
e
c
t
,
c
a
n
ti
t
a
t
e
 )
.

Se
p
e
n
s
e
a
z
a
s
a
u
s
e
i
n
s
t
r
u
i
e
s
t
e
p
a
c
i
e
n
t
u
l
s
a
m
e
n
ti
n
a

p
u
n
g
a
m
a
i
j
o
s
d
e
n
i
v
e
l
u
l
d
e
i
n
s
e
r
ti
e
a
d
r
e
n
u
l
u
i
i
n
ti
m
p
u
l
m
o
b
il
i
z
a
ri
i.

Se
s
c
u
r
t
e
a
z
a
s
a
u
s
e
i
n
d
e
p
a
r
t
e
a
z
a
d
r
e
n
u
l
a
t
u
n
c
i
c
a
n
d
m
e
d
i
c
u
l
i
n
d
i
c
a
.
A
.

S
U
P
R
A
V
E
G
H
E
R
E
A

P
L
A
G
I
I

O
P
E
R
A
T
O
R
I
I

Se
ma
soa
 ra
T°
si
se
rep
rez
int
a
gra
fic
in
F.T
.

Se
co
mb
ate
fris
on
ul
–
pri
n
inc
alzi
rea
pa
cie
ntu
lui
cu
pat
uri
su
pli
me
nta
re
sa
u
bui
ote
cu
ap
a
cal
da
ase
zat
e
pe
par
tile
lat
 era
le
ale
cor
pul
ui
sa
u
se
ad
mi
nis
tre
aza
se
dat
ive
la
ind
ica
tia
me
dic
ulu
i.

Se
su
pra
ve
gh
eaz
a
si
rap
ort
eaz
a
se
mn
ele
de
hip
ote
rmi
e:
so
mn
ole
nta
,
rea
ctii
inc
eti
nit
e,
res
pir
ati
e
rar
a,
T.A
. si
P
sca
zut
e
ca
ur
ma
re
a
sca
der
ii
me
tab
olis
mu
lui
ba
zal
,
te
mp
era
tur
a
rec
tal
a
in
jur
de
34
°-
35
°
C.

Se
se
mn
ale
aza
me
dic
ulu
i
ori
ce
cre
ste
re
pat
olo
gic
aa
T°
cor
pul
ui
si
se
inc
ear
ca
sca
der
ea
ace
ste
ia
pri
n
me
tod
e
fizi
ce
(ap
lica
tii
rec
i,
im
pa
ch
eta
ri).

sedative la indicatia medicului.

† Se supravegheaza si
raporteaza semnele de
hipotermie: somnolenta,
reactii incetinite, respiratie
rara, T.A. si P scazute ca
urmare a scaderii
metabolismului bazal,
temperatura rectala in jur de
34°-35° C. † Se semnaleaza
medicului orice crestere
patologica a T° corpului si se incearca scaderea acesteia prin metode fizice (aplicatii reci, impachetari).
" v:shapes="_x0000_s1108">

B
.
S
U
P
R
A
V
E
G
H
E
R
E
A

S
T
A
R
I
I

T
E
R
M
I
C
E

La
cei
cu
so
nd
a
cal
 aà
de
me
ure
:

La
cei
far
a
so
nd
a
cal
a:






Se
su
pra
ve
gh
eaz
a
rel
uar
ea
tra
nzi
tul
ui
int
est
ina
l
pe
ntr
u
ga
ze,
in
a
2ª
zi
p.o
. si
in
a
3ª
-a
4ª
zi
p.o
.,
pe
ntr
u
ma
teri
i
fec
ale
exc
ept
an
d
pa
cie
ntu
l
cu
int
 erv
ent
ii
pe
ntr
u
em
oro
izi
sa
u
fist
ula
an
ala
la
car
e
def
eca
tia
tre
bui
e
am
an
ata
pa
na
la
vin
de
car
ea
pla
gii
op
era
tori
i.

In
sit
uat
ii
sp
eci
ale
(bo
lna
vul
nu
eli
mi
na
ga
ze
si
nu
are
sca
un)
:


 masaj abdominal sau se pun
supozitoare cu glicerina;
clisma evacuatoare,
administrarea de amestec litic
(ser fiziologic + Plegomazin +
Propranolol) sau de solutii
hipertone (Manitol) se fac
numai la indicatia medicului. "
v:shapes="_x0000_s1111">

C
.
S
U
P
R
A
V
E
G
H
E
R
E
A
E
L
I
M
I
N
A
R
I
L
O
R

Se
rec
om
an
da
rel
uar
ea
ali
me
nta
tiei
in
pri
ma
zi
p.o
.,
da
ca
int
erv
ent
ia
chi
rur
gic
ala
nu
est
e
la
niv
elu
l
ap
ara
tul
ui
dig
est
iv
sa
u
pe
ab
do
me
n;
ali
me
nte
le
vor
fi
us
 or
dig
era
bil
e,
nef
lat
ule
nte
.

In
caz
uril
e
obi
sn
uit
e,
de
chi
rur
gie
cur
ent
a,
sch
em
a
rel
uar
ii
ali
me
nta
tiei
est
e
ur
ma
toa
rea
:




D
.
S
U
P
R
A
V
E
G
H
E
R
E
A
A
L
I
M
E
N
T
A
T
I
E
I

Se
ide
ntif
ica
loc
aliz
are
a
si
int
en
sit
ate
a
dur
erii
pe
o
sca
la
de
la
1
la
10,
si
se
inr
egi
str
eaz
a
inf
or
ma
tiil
e
ref
erit
oar
e
la
dur
ere
ex
pri
ma
te
de
pa
cie
nt,
po
sto
per
ato
r.

Se
ad
mi
nis
tre
aza
me
dic
ati
a
an
alg
ezi
ca
pre
scr
isa
de
me
dic
,
res
pe
cta
 nd
do
za
si
int
erv
alu
l
de
ad
mi
nis
tra
re.

Se
su
pra
ve
gh
eaz
a
fec
tel
e
ter
ap
eut
ice
si
no
nte
rap
eut
ice
ale
an
alg
ezi
cel
or
(hi
po
ve
ntil
ati
e,
hip
ote
nsi
un
e,
ris
c
de
 as
pir
ati
ea
var
sat
uril
or
in
cail
e
res
pir
ato
rii)
.

Se
apl
ica
ma
sur
i
alt
ern
ati
ve
ale
dur
erii
:


 efectele terapeutice si
nonterapeutice ale
analgezicelor (hipoventilatie,
hipotensiune, risc de aspiratie
a varsaturilor in caile
respiratorii). † Se aplica
masuri alternative ale durerii :
• metode fizice: aplicatii locale
calde sau reci, schimbarea
pozitiei, gimnastica respiratiei,
masaj, aromaterapia. •
psihoterapie: consta in
controlul durerii de catre
pacient prin autosugestie si
prin hipnoza si exersarea,
preoperator, a tehnicilor de
relaxare pentru a scadea
consumul de analgezice
postoperator. "
v:shapes="_x0000_s1117">

E
.
M
A
N
A
G
E
M
E
N
T
U
L
D
U
R
E
R
I
I

Se
su
pra
ve
gh
eaz
a
sta
rea
de
co
nst
ien
ta,
ma
i
ale
s
la
pa
cie
ntii
in
var
sta
, la
cei
cu
ad
mi
nis
tra
re
de
an
alg
ezi
ce
p.o
.,
cu
ant
ece
de
 nte
de
alc
oh
olis
m,
de
pre
sie
sa
u
cu
de
zec
hili
bre
ele
ctr
olit
ice
.

Se
co
ns
em
ne
aza
si
se
rap
ort
eaz
a
ma
nif
est
ari
ca:
agi
tati
e,
cos
ma
rur
i,
ins
om
nia
sa
u
so
mn
ole
nta
,
ulb
ura
ri
e
se
nsi
bili
tat
e
(ca
re
ins
ote
sc
de
seo
ri
co
nfu
zia
),
del
ir
u
hal
uci
nat
ii.

Se
su
pra
ve
gh
eaz
a,
in
per
ma
ne
nta
,
bol
na
vul
si
se
me
nti
ne
o
sur
sa
de
 lu
mi
na
pe
tim
pul
no
ptii
, la
cei
agi
tati
car
e
au
ten
din
te
de
aut
oa
gre
siu
ne
ma
nif
est
ate
pri
n
sm
ulg
ere
a
so
nd
elo
r,
per
fuz
iei,
dre
nur
ilor
.

Se
ex
plic
a,
cu
cal
m
si
rab
dar
e,
pa
cie
ntu
lui
sco
pul
tub
uril
or,
so
nd
elo
r,
per
fuz
iilo
r.

depresie sau cu dezechilibre

electrolitice. † Se
consemneaza si se raporteaza
manifestari ca: agitatie,
cosmaruri, insomnia sau
somnolenta, tulburari de
sensibilitate (care insotesc
deseori confuzia), delir cu
halucinatii. † Se
supravegheaza, in
permanenta, bolnavul si se
mentine o sursa de lumina pe
timpul noptii, la cei agitati
care au tendinte de
autoagresiune manifestate
prin smulgerea sondelor,
perfuziei, drenurilor. † Se
explica, cu calm si rabdare,
pacientului scopul tuburilor, sondelor, perfuziilor. " v:shapes="_x0000_s1116">

F
.
S
U
P
R
A
V
E
G
H
E
R
E
A

S
T
A
R
I
I

D
E

C
O
N
S
T
I
E
N
T
A

S
I

C
O
M
P
O
R
T
A
M
E
N
T
U
L
U
I

Se
rec
om
an
da
mo
bili
zar
ea
pre
coc
ea
op
era
tul
ui
exc
ept
an
d
caz
uril
e
cu
int
erv
ent
ii
ort
op
edi
ce
la
niv
elu
l
me
mb
rel
or
inf
eri
oar
e,
col
oa
nei
ver
teb
ral
e,
int
erv
ent
ii
pe
cor
 d,
pa
cie
nti
adi
na
mi
ci,
cu
co
mp
lica
tii
p.o
.
im
edi
ate
.

Se
sch
im
ba
po
ziti
a
din
ora
in
ora
in
pri
me
le
24
de
ore
p.o
.
pe
ntr
ua
fav
ori
za
ex
pa
nsi
un
ea
pla
ma
nil
or
 si
pe
ntr
ua
pre
ve
ni
pn
eu
mo
nia
hip
ost
ati
ca
sa
u
ate
lec
taz
ia
(co
lab
are
a
alv
eol
elo
r)

Se
soli
cit
a
pa
cie
ntu
lui
sa
ex
ec
ute
mi
sca
ri
act
ive
ale
me
mb
rel
or
inf
eri
oar
e
din
ora
in
ora
sa
u
se
fac
mi
sca
ri
pa
siv
e
ale
arti
cul
atii
lor
de
la
me
mb
re,
ma
saj
e
in
se
ns
ul
cir
cul
ati
ei
ve
no
ase
.

pneumonia hipostatica sau

atelectazia (colabarea
alveolelor) † Se solicita
pacientului sa execute miscari
active ale membrelor
inferioare din ora in ora sau se
fac miscari pasive ale
articulatiilor de la membre,
masaje in sensul circulatiei
venoase. "
v:shapes="_x0000_s1123">

G
.

M
O
B
I
L
I
Z
A
R
E
A

O
P
E
R
A
T
U
L
U
I

Sun
t
rec
om
an
dat
e
de
cat
re
me
dic
la
bol
na
vii:

Se
efe
ctu
eaz
a
obl
iga
tori
u
in
per
ioa
da
po
sto
per
ato
rie
im
edi
ata
,
co
nfo
rm

dic
ati
ei
me
dic
ale
,
ur
ma
toa
rel
e
ex
am
en
e:


 ciroza hepatica, cu tulburari
de coagulare, cu hemostaza
precara) • care au suferit
interventii chirurgicale de
mare amploare • aflati in
stare critica † Se efectueaza
obligatoriu in perioada
postoperatorie imediata,
conform indicatiei medicale,
urmatoarele examene : •
hemograma completa •
coagulograma • biochimie
sanguina • gazele sanguine •
radiografia pulmonara la pat "
v:shapes="_x0000_s1126">

H
.
E
X
A
M
E
N
E

D
E

L
A
B
O
R
A
T
O
R

S
I
E
X
P
L
O
R
A
R
I

I
M
A
G
I
S
T
I
C
E

F
I
S
A

4
.
4
.

C
O
M
P
L
I
C
A
T
I
I
L
 E

P
O
S
T
O
P
E
R
A
T
O
R
I
I

Sup
rav
eg
her
ea
si
ing
riji
rea
po
sto
per
ato
rie,
ate
nte
si
co
mp
ete
nte
au
ca
obi
ect
ive
:

O
B
I
E
C
T
I
V
E
L
E

P
R
O
C
E
D
U
R
I
I

a
)

D
u
p
a

f
a
c
t
o
r
u
l
t
e
m
p
o
r
a
l
:





b
)

D
u
p
a

l
o
c
a
l
i
z
a
r
e

s
i
m
o
d

d
e

m
a
n
i
f
e
s
t
a
r
e
:


c
)

D
u
p
a

g
r
a
v
i
t
a
t
e
:





T
I
P
U
R
I

D
E

C
O
M
P
L
I
C
A
T
I
I

P
O
S
T
O
P
E
R
A
T
O
R
I
I

F
I
S
A

4
.
4
.
1

C
O
M
P
L
I
C
A
T
I
I
L
E

P
O
S
T
O
P
E
R
A
T
O
R
I
I

I
M
E
D
I
A
T
E
S
O
C
U
L

s
u
r
v
i
n
e

c
e
l
m
a
i
a
d
e
s
e
a

i
n

p
r
i
m
e
l
e

o
r
e

c
a
r
e

u
r
m
e
a
z
a

i
n
t
e
r
v
e
n
t
i
e
i

C
A
U
Z
E
:

Defi
cit
ul
lich
idi
an
pre
op
era
tor
agr
av
at
de
vas
odi
lat
ati
a

dete
rmi
nat
a
 de
an
est
ezi
e

He
mo
rag
ie
intr
ao
per
ato
rie
ins
ufi
cie
nt
co
mp
en
sat
a

Pier
der
e
im
por
tan
ta
hid
roe
lec
trol
itic
a

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E
:

Puls
tah
ica
rdi
c,
filif
or
m

Ang
oas
a
si
tea
ma

Lips
a
de
aer

Sca
der
ea
T.S
.
(te
nsi
uni
i
sist
olic
e)
la
90-
80
m
m
Hg.

Palo
are
a
si
rac
ire
a
pie
 lii,
tra
ns
pir
atii
rec
i

Cian
oza
ext
re
mit
atil
or,
oli
gur
ie

Som
nol
ent
a,
ap
ati
e
sa
u
sta
re
de
agi
tati
e

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E
D
E

N
U
R
S
A

imedi
ata a
semn
elor
incipi
ente


respi
ratori
i
supe
rioar
e


presc
ris


T.A.,
respi
ratie,
diure
za


indic
atiei
medi
cului

bolna
vului
/apar
tinat
orilor
S
O
C
U
L

A
S
F
I
X
I
A

b
o
l
n
a
v
u
l
s
e

s
u
f
o
c
a

p
r
i
n
l
i
p
s
a

d
e

a
e
r

C
A
U
Z
E

O
b
s
t
r
u
c
ti
a
b
r
o
n
s
i
c
a
s
i
h
i
p
o
v
e
n
ti
l
a
ti
a
,
m
a
i
a
l
e
s
l
a
c
e
i
o
b
e
z
i,
c
u
d
i
s
t
e
n
s
i
e
a
b
d
o
m
i
n
a
l
a
;
h
i
p
o
v
o
l
e
m
i
a

Ed
e
m
u
l
p
u
l
m
o
n
a
r
a
c
u
t
p
ri
n
s
u
p
r
a
i
n
c
a
r
c
a
r
e
li
c
h
i
d
i
a
n
a
p
ri
n
p
e
r
f
u
z
ii
i.
v
.

O
b
s
t
a
c
o
l
i
n
c
a
il
e
r
e
s
p
ir
a
t
o
ri
i
s
u
p
e
ri
o
a
r
e
:
v
a
r
s
a
t
u
r
a
i
n
h
a
l
a
t
a
,
c
a
d
e
r
e
a
 p
o
s
t
e
ri
o
a
r
a
a
li
m
b
ii
,
e
t
c
.

Co
n
s
e
c
i
n
t
a
r
e
c
u
r
a
ri
z
a
ri
i
(
a
n
e
s
t
e
z
i
c
e
l
e
d
e
ti
p
c
u
r
a
r
a
p
a
r
a
li
z
e
a
z
a
m
u
s
c
u
l
a
t
u
r
a
r
e
s
p
ir
a
t
o
ri
e
)

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E

Agit
ati
e,
cia
no
za

Disp
ne
e
sa
u
ap
ne
e

Tiraj
,
cor
naj

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Anu
nta
rea
me
dic
ulu
i

Aspi
rar
ea
sec
reti
ilor
si
per
me
abi
liza
rea
cail
or
res
pir
ato
rii

Adm
inis
tra
rea
de
O
sa
u
car
bo
ge
n
(a
me
 ste
c
de
O
cu
CO
2

Asig
ura
rea
po
ziti
ei
pro
cliv
ea
bol
na
vul
ui

Mon
itor
iza
rea
fun
ctiil
or
vit
ale
si
ve
get
ati
ve
si
a
co
nc
ent
rati
ei
ga
zel
or
in
sa
ng
e

Preg
atir
ea
de
urg
ent
aa
ma
teri
ale
lor
ne
ces
are
pe
ntr
u
int
ub
ati
e
sa
u
tra
he
ost
om
ie
aco
lo
un
de
est
e
caz
ul

A
S
F
I
X
I
A
C
A
U
Z
E

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E




A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Plas
are
a
bol
na
vul
ui
cu
ca
pul
ma
i
sus
,
ori
ent
at
lat
era
l

Sust
ine
rea
bol
na
vul
ui
si
 ca
pta
rea
var
sat
uril
or
in
co
ndi
tii
de
pro
tec
tie
a
ves
tim
ent
ati
ei
si
a
len
jeri
ei
de
pat

Obs
erv
are
a
si
rap
ort
are
a
car
act
eri
stic
ilor
var
sat
uril
or

Pun
ere
a
un
ei
so
nd
 e
ga
stri
ce
da
ca
me
dic
ul
ind
ica

Adm
inis
tra
rea
me
dic
ati
ei
ant
ie
me
tic
e

Not
are
a
pie
rde
rilo
r
pri
n
var
sat
ura
,
uri
na,
sca
un
in
ve
der
ea
efe
ctu
arii
bil
ant
ulu
i
hid
 ric

Rehi
dra
tar
ea
bol
na
vul
ui
co
nfo
rm
pre
scr
ipti
ei

V
A
R
S
A
T
U
R
I
L
E

H
E
M
O
R
A
G
I
A

E
X
T
E
R
N
A

p
o
a
t
e

f
i
:

He
mo
rag
ie
la
niv
elu
l
pla
gii
op
era
tori
i

He
mo
rag
ie
su
bc
uta
nat
a
(he
ma
to
 m
par
iet
al)

C
A
U
Z
E

Liga
tur
a
def
ect
uo
asa

Desf
ace
rea
sut
urii

S
E
M
N
E

Pan
sa
me
nt
im
bib
at
cu
sa
ng
e

San
ge
pe
tub
ul
de
dre
n
si
in
 pu
ng
a
col
ect
oar
e

Sem
ne
de
soc

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Anu
nta
rea
me
dic
ulu
i

Schi
mb
are
a
pa
 ns
am
ent
ulu
i si
efe
ctu
are
a
pa
ns
am
ent
ulu
i
co
mp
res
iv

Adm
inis
tra
rea
me
dic
ati
ei
he
mo
sta
tic
e

Efec
tua
rea
tra
ta
me
ntu
lui
ant
iso
c
co
nfo
rm
pre
scr
ipti
ei
me
dic
ulu
i

H
E
M
O
R
A
G
I
A

E
X
T
E
R
N
A

H
E
M
O
R
A
G
I
I

I
N
T
E
R
N
E

C
A
U
Z
E





 S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E
:

Angoasa,
a
g
 it
a
ti
e

s
e
t
e
,
s
t
a
r
e
s
i
n
c
o
p
a
l
a
,
s
o
c

Dispnee in
c
a
z
d
e
h
e
m
o
t
o
r
a
x

Balonare si
d
u
r
e
r
e
b
r
 u
s
c
a
i
n
c
a
z
d
e
h
e
m
o
p
e
ri
t
o
n
e
u

Colaps si
c
i
a
n
o
z
a
i
n
c
a
z
d
e
h
e
m
o
p
e
ri
c
a
r
d

Hematemez
a
,
m
e
l
e
n
a
i
n
c
a
z
d
e
h
e
m
o
r
a
g
i
e

g
a
s
t
r
o
-
i
n
t
e
s
ti
n
a
l
a

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

A
n
u
n
t
a
r
e
a
d
e
u
r
g
e
n
t
a
a
m
e
d
i
c
u
l
u
i
c
a
r
e
h
o
t
a
r
a
s
t
e
a
ti
t
u
d
i
n
e
a
t
e
r
a
p
e
u
ti
c
a

A
d
m
i
n
i
s
t
r
a
r
e
a
t
r
a
t
a
m
e
n
t
u
l
u
i
s
i
m
p
t
o
m
 a
ti
c
p
r
e
s
c
ri
s

Re
c
o
lt
a
r
e
a
s
a
n
g
e
l
u
i
p
e
n
t
r
u
b
il
a
n
t
b
i
o
l
o
g
i
c
:
H
L
G
,
H
T
,
t
 e
s
t
e
d
e
c
o
a
g
u
l
a
r
e
s
i
m
e
n
ti
n
e
r
e
a
li
n
i
e
i
v
e
n
o
a
s
e
i
n
a
s
t
e
p
t
a
r
e

A
p
li
c
a
ti
i
l
o
c
a
l
e
r
e
c
i
p
e
t
o
a
r
c
e
,
a
b
d
o
m
e
n
,
c
u
a
c
ti
u
n
e
h
e
m
o
s
t
a
ti
c
a

A
d
m
i
n
i
s
 t
r
a
r
e
a
m
e
d
i
c
a
ti
e
i
h
e
m
o
s
t
a
ti
c
e

Pr
e
g
a
ti
r
e
a
b
o
l
n
a
v
u
l
u
i
p
e
n
t
r
u
r
e
i
n
t
e
r
v
e
n
ti
e
a
c
o
l
o
u
n
d
e
e
s
t
e
c
a
z
u
l

H
E
M
O
R
A
G
I
I
I
N
T
E
R
N
E

F
I
S
A

4
.
4
.
2
.

C
O
M
P
L
I
C
A
T
I
I
L
E

P
O
S
T
O
P
E
R
A
T
O
R
I
I

P
R
E
C
O
C
E

S
I

T
A
R
D
I
V
E
a
)

P
N
E
U
M
O
N
I
A

H
I
P
O
S
T
A
T
I
C
A

-
i
n
f
l
a
m
a
t
i
a

a
l
v
e
o
l
e
l
o
r
p
r
i
 n

h
i
p
o
v
e
n
t
i
l
a
t
i
e

C
A
U
Z
E

I
m
o
b
il
i
z
a
r
e
a
p
r
e
l
u
n
g
it
a


S
t
a
z
a
s
e
c
r
e
ti
il
o
r
s
i
r
e
d
u
c
e
r
e
a
v
e
n
ti
l
a
ti
e
i
p
u
l
m
o
n
a
r
e

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
 S
T
E
R
E

F
e
b
r
a
,
d
i
s
p
n
e
e
,
t
a
h
i
c
a
r
d
i
e
,
j
u
n
g
h
i
t
o
r
a
c
i
c


T
u
s
e
i
n
it
i
a
l
s
e
a
c
a
,
ir
it
a
ti
v
a
,
a
p
o
i
c
u

e
x
p
e
c
t
o
r
a
ti
e

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Sc
h
i
m
b
a
r
e
a
p
o
z
it
i
e
i
b
o
l
n
a
v
u
l
u
i

M
o
b
il
i
z
a
r
e
a
s
e
c
r
e
ti
il
o
r
p
ri
n
t
u
s
e
a
s
i
s
t
a
t
a
,
p
e
r
c
u
ti
i
i
n
r
e
g
i
u
n
e
a
i
n
t
e
r
s
c
a
p
u
l
a
r
a
A
d
m
i
n
i
s
t
r
a
r
e
a
t
r
a
t
a
m
e
n
t
u
l
u
i
s
i
m
p
t
o
m
a
ti
c
p
r
e
s
c
ri
s
:
a
n
ti
a
l
g
i
c
e
,
fl
 u
i
d
if
i
a
n
t
e
,
e
x
p
e
c
t
o
r
a
n
t
e

Pr
e
l
e
v
a
r
e
a
d
e
s
p
u
t
a
p
e
n
t
r
u
c
u
lt
u
r
a
s
i
a
n
 ti
b
i
o
g
r
a
m
a

A
d
m
i
n
i
s
t
r
a
r
e
a
a
n
ti
b
i
o
ti
c
e
l
o
r
s
i
a
o
x
i
g
e
n
u
l
u
i
p
e
s
o
n
d
a
 e
n
d
o
n
a
z
a
l
a

M
o
n
it
o
ri
z
a
r
e
a
f
u
n
c
ti
il
o
r
v
it
a
l
e
s
i
v
e
g
e
t
a
ti
v
e
:
T
º
,
p
u
l
s
,
T
.
A
.,
r
e
s
p
ir
a
ti
e
,
d
i
u
r
e
z
a
.

tuse asistata, percutii in

regiunea interscapulara †
Administrarea tratamentului
simptomatic prescris:
antialgice, fluidifiante,
expectorante † Prelevarea de
sputa pentru cultura si
antibiograma † Administrarea
antibioticelor si a oxigenului
pe sonda endonazala †
Monitorizarea functiilor vitale
si vegetative: T º, puls, T.A.,
respiratie, diureza. "
v:shapes="_x0000_s1172">

T
U
L
B
U
R
A
R
I

P
U
L
M
O
N
A
R
E

b
)

E
M
B
O
L
I
A

P
U
L
M
O
N
A
R
A

s
u
r
v
i
n
e

a
d
e
s
e
a

i
n

z
i
u
a

-
a

6
a

p
o
s
t
o
p
e
r
a
t
o
r
p
r
i
n

o
b
s
t
r
u
c
t
i
a

u
n
e
i
a
r
t
e
r
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e

p
r
i
n
t
r
-
u
n

c
h
e
a
g

d
e

s
a
n
g
e

p
r
o
v
e
n
i
t
,
c
e
l
m
a
i
f
r
e
c
v
e
n
t
,
d
i
n

p
e
r
i
f
e
r
i
e

C
A
U
Z
E

Inte
rve
ntii
ab
do
mi
nal
e,
gin
eco
log
ice
,
ort
op
edi
ce
Abs
ent
a
tra
ta
me
ntu
lui
pre
ve
nti
v
ant
ico
ag
ula
nt

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E

Dur
ere
tor
aci
ca
atr
oce
,
dis
pn
 ee
si
cia
no
za

Tus
e
cu
ex
pe
cto
rati
e
sa
ng
vin
ole
nta

Star
e
de
soc
,
opr
ire
a
ini
mii
si
de
ces
rap
id

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Anu
nta
rea
de
urg
ent
aa
me
dic
ulu
i

Prin
der
ea
un
ei
ve
ne
per
ifer
ice
pe
ntr
u
bil
ant
ul
bio
log
ic
si
ad
mi
nis
tra
rea
tra
ta
 me
ntu
lui
pre
scr
is
de
me
dic
:
ant
ico
ag
ula
nte
,
tro
mb
olit
ice
,
ant
ial
gic
e

Adm
inis
tra
rea
oxi
ge
nul
ui
um
idif
ica
t
pe
ma
sca

Preg
atir
ea
bol
na
vul
ui
pe
ntr
u
efe
ctu
are
 a
rad
iog
rafi
ei
pul
mo
nar
e
la
pat

Preg
atir
ea
bol
na
vul
ui
pe
ntr
u
rei
nte
rve
nti
e
da
ca
me
dic
ul
ind
ica

obstructia
unei artere pulmonare printr-
un cheag de sange provenit,
cel mai frecvent, din periferie
CAUZE † Interventii
abdominale, ginecologice,
ortopedice † Absenta
tratamentului preventiv
anticoagulant SEMNE DE
RECUNOASTERE † Durere
toracica atroce, dispnee si
cianoza † Tuse cu
expectoratie sangvinolenta †
Stare de soc, oprirea inimii si
deces rapid ACTIUNI
INTREPRINSE DE NURSA †
Anuntarea de urgenta a
medicului † Prinderea unei
vene periferice pentru bilantul
biologic si administrarea
tratamentului prescris de medic: anticoagulante, trombolitice, antialgice † Administrarea oxigenului
umidificat pe masca † Pregatirea bolnavului pentru efectuarea radiografiei pulmonare la pat †
Pregatirea bolnavului pentru reinterventie daca medicul indica " v:shapes="_x0000_s1186">

c
)
E
D
E
M
U
L

P
U
L
M
O
N
A
R

A
C
U
T

(
E
P
A
)

r
e
p
r
e
z
i
n
t
a

i
n
u
n
d
a
r
e
a

b
r
u
t
a
l
a

c
u

p
l
a
s
m
a

a
l
v
e
o
l
e
l
o
r
c
a
r
e

d
e
t
e
r
i
o
r
e
a
z
a
r
a
p
i
d

f
u
n
c
t
i
a

c
a
r
d
i
o
-
r
e
s
p
i
r
a
t
o
r
i
e

C
A
U
Z
E

Rea
ni
ma
re
vas
cul
ara
ex
ag
era
ta
cu
sol
utii
 sa
u
sa
ng
e

Ope
rat
tar
at,
cu
car
dio
pat
ie

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E

Disp
ne
e
cu
pol
ipn
ee,
pul
s
tah
ica
rdi
c,
 filif
or
m

Cres
ter
ea
T.A
.,
cia
no
za
ext
re
mit
atil
or

Exp
ect
ora
tie
pat
og
no
mo
nic
a,
roz
ata
,
sp
um
oas
a
la
niv
elu
l
bu
zel
or

Boln
av
ul
est
e
an
go
asa
t,
aco
per
it
 de
tra
ns
pir
atii

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Anu
nta
rea
de
urg
ent
aa
me
dic
ulu
i

Pozi
tio
 nar
ea
bol
na
vul
ui
cu
ga
mb
ele
ata
rna
te
pe
ntr
u
red
uc
ere
a
cir
cul
ati
ei
ve
no
ase
(de
int
oar
cer
e)
si
a
pre
siu
nii
in
cir
cul
ati
a
pul
mo
nar
a

Adm
inis
tra
rea
oxi
ge
nul
ui
 pe
so
nd
a
en
do
na
zal
a,
um
idif
ica
t,
cu
2/3
ap
a
ste
rila
si
1/3
alc
ool
(ca
re
pre
vin
e
sp
um
are
a)

Prin
der
ea
un
ei
linii
ve
no
ase
per
ifer
ice
si
ad
mi
nis
tra
rea
tra
ta
me
ntu
 lui
pre
scr
is
de
me
dic
:
diu
reti
ce,
ton
ica
rdi
ace
,
vas
odi
lat
ato
are
per
ifer
ice
,
an
xio
litic
e

Preg
atir
ea
bol
na
vul
ui
si
ma
teri
ale
lor
ne
ces
are
pe
ntr
u
int
ub
ati
e
si
ve
ntil
 ati
e
asi
sta
ta
da
ca
me
dic
ul
ind
ica
.

Mon
itor
iza
rea
fun
ctiil
or
vit
ale
si
ve
get
ati
ve

T
R
O
M
B
O
F
L
E
B
IT
A
–
inf
la
m
ati
a
un
ei
ve
ne
,
de
re
gu
la
pe
rif
eri
ce

C
A
U
Z
E

Inte
rve
ntii
pe
mi
cul
ba
zin

Imo
bili
zar
ea

Obe
zit
ate
a

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E

Ros
eat
a
si
infl
am
ati
e
de-
a
lun
gul
ve
nei

Dur
ere
in
mo
let,
acc
ent
uat
a
de
dor
sof
lexi
a
pici
oru
lui

Cres
ter
ea
te
mp
era
turi
i si
a
pul
sul
ui
(pu
ls
 cat
ara
tor
)

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Asig
ura
rea
rep
au
sul
ui
la
pat
cu
me
mb
rul
inf
eri
 or
ridi
cat

Apli
cat
ii
loc
ale
cu
riv
an
ol,
ant
iinf
la
ma
toa
re

Adm
inis
tra
rea
tra
ta
me
ntu
lui
cu
ant
ico
ag
ula
nte

Mon
itor
iza
rea
fun
ctiil
or
vit
ale
si
ve
get
ati
ve

Sup
rav
eg
her
ea
efe
cte
lor
ter
ap
eut
ice
si
no
nte
rap
eut
ice
ale
me
dic
am
ent
elo
r
ad
mi
nis
tra
te

Veri
fic
are
a
tes
tel
or
de
coa
gul
are
pri
n
rec
olt
are
a
de
sa
ng
e
ve
no
s,
la
ind
ica
tia
me
dic
ulu
i

Inst
rui
rea
pa
cie
ntu
lui
sa
nu
se
lov
eas
ca,
sa
nu
se
ma
sez
e
la
niv
elu
l
mo
let
ulu
i.

T
R
O
M
B
O
F
L
E
B
I
T
A
a
)

P
E
R
I
T
O
N
I
T
A

i
n
f
l
a
m
a
t
i
a

m
u
c
o
a
s
e
i
p
e
r
i
t
o
n
e
a
l
e

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E

i
n

p
e
r
i
t
o
n
i
t
a

g
e
n
e
r
a
l
i
z
a
t
a
:

Febr
a,
fris
oa
ne

Olig
uri
e,
var
sat
uri

“Ab
do
me
n
de
le
mn
”
(co
ntr
act
ura
ab
do
mi
nal
a)

Dur
eri
ab
do
mi
nal
e
int
en
se,
co
nti
nu
e
si
per
ma
ne
nte
abs
ent
a
sca
un
ulu
i si
a
ga
zel
or

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Anu
nta
rea
me
dic
ulu
i
Mon
itor
iza
rea
fun
ctiil
or
vit
ale
si
ve
get
ati
ve

Adm
inis
tra
rea
tra
ta
me
ntu
lui
pre
scr
is:
ant
ibi
oti
ce
–
pe
cal
e
par
ent
era
la,
apl
ica
tii
rec
i
pe
ab
do
me
n
rot
eja
nd
pie
lea
Preg
atir
ea
bol
na
vul
ui
pe
ntr
u
rei
nte
rve
nti
a
chi
rur
gic
ala
,
ad
ese
a
ne
ces
ara
pe
ntr
u
tra
tar
ea
ca
uz
ei
per
ito
nit
ei,
dre
naj
ul
cav
itat
ii

peritonita generalizata: †
Febra, frisoane † Oligurie,
varsaturi † “Abdomen de
lemn” (contractura
abdominala) † Dureri
abdominale intense, continue
si permanente † absenta
scaunului si a gazelor ACTIUNI
INTREPRINSE DE NURSA † Anuntarea medicului † Monitorizarea functiilor vitale si vegetative †
Administrarea tratamentului prescris: antibiotice – pe cale parenterala, aplicatii reci pe abdomen
protejand pielea † Pregatirea bolnavului pentru reinterventia chirurgicala, adesea necesara pentru
tratarea cauzei peritonitei, drenajul cavitatii " v:shapes="_x0000_s1191">

T
U
L
B
U
R
A
R
I

D
I
G
E
S
T
I
V
E

S
I

I
N
T
E
S
T
I
N
A
L
E

b
)
O
C
L
U
Z
I
A

I
N
T
E
S
T
I
N
A
L
A

(
I
L
E
U
S
U
L
)

i
n
g
u
s
t
a
r
e
a

l
u
m
e
n
u
l
u
i
i
n
t
e
s
t
i
n
a
l
c
a
r
e

i
m
p
i
e
d
i
c
a

t
r
e
c
e
r
e
a

g
a
z
e
l
o
r
s
i
a

m
a
t
e
r
i
i
l
o
r
f
e
c
a
l
e

C
A
U
Z
E

Mec
ani
ce:
bri
de
ad
ere
nti
ale
,
vol
vul
us,
ca
nc
er.

Para
litic
e:
ato
nie
int
est
ina
la,
ma
i
ale
s
la
cei
car
e
au
av
ut
 per
ito
nit
a.

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E

Dur
ere
par
oxi
stic
a
sa
u
coli
cat
iva

Vars
atu
ri
refl
ex
e
la
inc
ep
ut,
leg
ate
 de
dur
ere
,
car
e
de
vin
rap
id
ste
rco
ral
e,
cu
mir
os
fec
alo
id
–
in
ocl
uzii
ina
lte

Opri
rea
tra
nzi
tul
ui
int
est
ina
l
pe
ntr
u
ma
teri
i
fec
ale
si
ga
ze

Balo
nar
ea
(m
ete
ori
 sm
ul
ab
do
mi
nal
)

Alte
rar
ea
sta
rii
ge
ner
ale

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Rap
ort
are
 a
de
urg
ent
aa
si
mp
to
ma
tol
ogi
ei
me
dic
ulu
i

Pun
ere
a
so
nd
ei
de
as
pir
ati
e
na
so
ga
stri
ca
la
ind
ica
tia
me
dic
ulu
i si
as
pir
are
a
lich
idu
lui
int
er
mit
ent
cu
ser
ing
 a
sa
u
co
nti
nu
u

Not
are
a
pie
rde
rilo
r:
lich
id
de
as
pir
ati
e,
diu
rez
a

Cre
are
a
acc
es
ulu
i la
o
ve
na
per
ifer
ica
si
ree
chil
ibr
are
a
hid
roe
lec
trol
itic
a

Sist
are
a
 ali
me
nta
tiei
nat
ura
le
(pe
gur
a)

Preg
atir
ea
bol
na
vul
ui
pe
ntr
u
rez
olv
are
a
chi
rur
gic
ala
a
ob
sta
col
ulu
i
atu
nci
ca
nd
me
dic
ul
ind
ica

c
)
F
I
S
T
U
L
E
L
E

D
I
G
E
S
T
I
V
E

P
O
S
T
O
P
E
R
A
T
O
R
I
I

s
u
n
t
c
o
m
u
n
i
c
a
r
i
a
n
o
r
m
a
l
e

C
A
U
Z
E

Desf
ace
rea
an
ast
om
oze
i
sa
ua
sut
urii
dig
est
ive
car
e
det
er
mi
na
iesi
rea
co
nti
nut
ulu
i
dig
est
iv

Boln
avi
de
nut
riti,
cas
ect
ici,
tra
 tati
cu
cor
tiz
on

Dist
en
sia
int
est
ina
la

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E

Scur
ger
e
an
or
ma
la
din
pla
ga
sa
u
pe
dre
n;
car
act
eri
stic
ile
lich
idu
lui
su
nt
in
fun
cti
e
de
nat
ura
fist
ule
i:


A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

N
o
t
a
r
e
a

s
i
r
a
p
o
r
t
a
r
e
a

p
i
e
r
d
e
r
i
l
o
r
p
r
i
n

f
i
s
t
u
l
a

(
c
a
l
i
t
a
t
e
,
c
a
n
t
i
t
a
t
e
)

Ef
e
c
t
u
a
r
e
a

b
i
l
a
n
t
u
l
u
i
h
i
d
r
i
c

C
r
e
a
r
e
a

a
c
c
e
s
u
l
u
i
v
a
s
c
u
l
a
r
p
e
n
t
r
u

r
e
e
c
h
i
l
i
b
r
a
r
e
a

h
i
d
r
o
e
l
e
c
t
r
o
l
i
t
i
c
a

s
i
a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
r
e
a

m
e
d
i
c
a
t
i
e
i
p
r
e
s
c
r
i
s
e
:
a
n
t
i
b
i
o
t
i
c
e
,
i
n
s
u
l
i
n
a

S
c
h
i
m
b
a
r
e
a

p
a
n
s
a
m
e
n
t
u
l
u
i
i
n

c
o
n
d
i
t
i
i
d
e

a
s
e
p
s
i
e

r
i
g
u
r
o
a
s
a

Pr
o
t
e
j
a
r
e
a

t
e
g
u
m
e
n
t
u
l
u
i
d
i
n

j
u
r
u
l
d
r
e
n
u
l
u
i
c
u

c
r
e
m
a

p
r
o
t
e
c
t
o
a
r
e

crema protectoare "

v:shapes="_x0000_s1195">

d
)

E
V
I
S
C
E
R
A
T
I
A

s
u
r
v
i
n
e

a
d
e
s
e
a

i
n

6
a

8
a

z
i
p
o
s
t
o
p
e
r
a
t
o
r
.
R
e
p
r
e
z
i
n
t
a

i
e
s
i
r
e
a

v
i
s
c
e
r
e
l
o
r
a
b
d
o
m
i
n
a
l
e

p
r
i
n

s
o
l
u
t
i
i
d
e
c
o
n
t
i
n
u
i
t
a
t
e

a
l
e

p
e
r
e
t
e
l
u
i
,
t
o
t
a
l
e
,
c
a
r
e

l
e

f
a
c

d
i
r
e
c
t
v
i
z
i
b
i
l
e

C
A
U
Z
E

Fact
ori
op
era
tori
car
e
tin
de
tip
ul
de
inci
zie
,
de
sut
ura
,
de
dre
nur
ile
sco
ase
pri
n
pla
ga
op
era
tori
e

Fact
ori
po
sto
per
ato
ri:
 res
ter
ea
pre
siu
nii
intr
aa
bd
om
ina
le
pri
n
tus
e,
var
sat
uri,
ile
us,
ret
ent
ie
de
uri
na

nfe
cta
rea
pla
gii
din
int
eri
or
sa
u
din
ext
eri
or

Fact
ori
car
e
tin
de
ter
en
(bo
lna
v):

Ob
ezi
tat
e
sa
u
de
nut
riti
e,
hip
opr
ote
ine
mi
e

an
cer
,
dia
bet
za
har
at

rat
am
ent
e
cu
cit
ost
ati
ce,
cor
tiz
on

S
E
M
N
E

D
E

R
E
C
U
N
O
A
S
T
E
R
E

Inde
par
tar
ea
bu
zel
or
pla
gii

Visc
ere
le
se
va
d
in
pla
ga

Paci
ent
ul
ac
uz
ao
se
nz
ati
e
de
rup
tur
a
la
niv
elu
l
ab
do
me
nul
ui

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Asig
ura
rea
rep
au
sul
ui
 la
pat

Refa
cer
ea
pa
ns
am
ent
ulu
i in
co
ndi
tii
de
ase
psi
e
si
fix
are
a
cu
un
ba
nd
aj
ela
stic
in
jur
ul
ab
do
me
nul
ui

Insti
lar
ea
la
ind
ica
tia
me
dic
ulu
i,
de
ser
fizi
olo
gic
 ste
ril
in
pla
ga
pe
ntr
ua
pre
ve
ni
usc
are
a
vis
cer
elo
r

Preg
atir
ea
bol
na
vul
ui
pe
ntr
u
rei
nte
rve
nti
e
chi
rur
gic
ala
da
ca
se
ind
ica

e
)

E
V
E
N
T
R
A
T
I
A

r
e
p
r
e
z
i
n
t
a

i
e
s
i
r
e
a

u
n
o
r
v
i
s
c
e
r
e

a
b
d
o
m
i
n
a
l
e

s
u
b
p
i
e
l
e
,
p
r
i
n

z
o
n
e

s
l
a
b
i
t
e

a
l
e

p
e
r
e
t
e
l
u
i
a
p
a
r
u
t
e

d
u
p
a

u
n
e
l
e

o
p
e
r
a
t
i
i
s
a
u

t
r
a
u
m
a
t
i
s
m
e
.
E
s
t
e

c
o
m
p
l
i
c
a
t
i
e

t
a
r
d
i
v
a
.

C
A
U
Z
E

Car
e
tin
de
bol
na
v:
var
sta
ina
int
ata
,
ob
ezi
tat
e,
dia
bet
za
har
at,
car
ent
e
ali
me
nta
re,
co
nst
ipa
tie,
efo
rtu
ri
fizi
ce
sus
tin
ute
.

Car
e
tin
de
nat
ura
int
erv
ent
iei
op
era
tori
i:
inci
zii
ma
ri
pe
ab
do
me
n,
ma
teri
ale
de
sut
ura
pro
ast
e,
su
pur
atii
po
sto
per
ato
rii,
ile
us,
etc
.

A
C
T
I
U
N
I

I
N
T
R
E
P
R
I
N
S
E

D
E

N
U
R
S
A

Preg
atir
ea
bol
na
vul
ui
pe
ntr
u
op
era
tie

FISA 4.5.

EFECTUAREA PANSAMENTULUI
UNEI PLAGI DRENATE

Men
tin
 ere
a
pla
gii
si
a
orif
iciu
lui
de
iesi
re
a
dre
nul
ui
cur
ate

Fav
ori
zar
ea/
gra
bir
ea
cic
atri
zar
ii
pla
gii

O
B
I
E
C
T
I
V
E
L
E

P
R
O
C
E
D
U
R
I
I

Exis
ta
2
tip
uri
de
dre
naj
:


 T
I
P
U
R
I

D
E

D
R
E
N
A
J

Se
ind
ep
art
eaz
a
pa
ns
 am
ent
ul
cu
ate
nti
e
pe
ntr
ua
nu
se
de
pla
sa
dre
nul

Se
cul
eg
inf
or
ma
tii
de
spr
e
cav
itat
ea
dre
nat
a:
ste
rila
,
co
nta
mi
nat
a,
inf
ect
ata

Se
ob
ser
va
da
ca
dre
nul
ies
 e
pri
n
co
ntr
ain
cizi
e
(ca
in
ma
jori
tat
ea
caz
uril
or)
sa
u
ies
e
pri
n
pla
ga
op
era
tori
e

Se
pro
tej
eaz
a
pie
lea
in
jur
ul
dre
nul
ui
pe
ntr
ua
pre
ve
ni
irit
ati
a

Dac
a
lich
idu
l
dre
nat
est
e
ste
ril,
se
va
de
zin
fec
ta
ma
i
int
ai
loc
ul
de
intr
are
a
dre
nul
ui
si
ap
oi
pla
ga
fiin
dc
a
pri
nci
piu
l
est
e
sa
nu
se
ad
uc
a
ger
me
nii
din
pla
ga
car
 e
est
e
col
oni
zat
a
cat
re
orif
iciu
l
car
e
tre
bui
e
sa
ra
ma
na
ste
ril.

Din
co
ntr
a,
da
ca
pe
dre
n
se
ev
ac
ue
aza
un
lich
id
sus
pe
ct
sa
u
inf
ect
at,
se
cur
ata
ma
i
int
ai
pla
ga
si
ap
oi
dre
nul
pe
ntr
ua
evi
ta
co
nta
mi
nar
ea
pla
gii.

P
R
E
C
A
U
T
I
I

I
N

E
F
E
C
T
U
A
R
E
A
P
A
N
S
A
M
E
N
T
U
L
U
I

U
N
E
I

P
L
A
G
I

D
R
E
N
A
T
E

Mas
uta
rul
ant
a
pe
ntr
 u
pa
ns
am
ent
e

Cas
ole
ta
cu
co
mp
res
e
ste
rile
,
vat
a
ste
rila

Trus
a
pe
ntr
u
pa
ns
am
ent
e

Mat
eri
ale
pe
ntr
u
fix
are
a
pa
ns
am
ent
ulu
i

Solu
tii
de
zin
fec
tan
te,
ant
ise
pti
ce,
ant
ibi
oti
ce

P
R
E
G
A
T
I
R
E
A

M
A
T
E
R
I
A
L
E
L
O
R

PSI
HI
CA
 

Asezarea intr-o pozitie

plaga si la
dren

P
R
E
G
A
T
I
R
E
A

B
O
L
N
A
V
U
L
U
I
Se
ind
ep
art
eaz
a
pa
ns
am
ent
ul
mu
rda
r
cu
o
pe
ns
a
sa
u
cu
o
ma
nu
sa
de
uni
ca
fol
osi
nta

Cu o
foa
rfe
ca
ste
rila
,
se
de
spi
ca
co
mp
res
ele
in
“Y”
,
cu
co
ndi
tia
 sa
fie
pu
se
ap
oi
intr
-o
pu
ng
a
ste
rila

Se
ind
ep
art
eaz
a
ac
ul
de
sig
ura
nta
vec
hi
ast
fel:


Se
cur
ata
si
se
de
zin
fec
tea
za
pla
ga
inc
ep
an
d
cu
par
tea
cea
ma
i
cur
ata

Se
cur
ata
in
jur
ul
dre
nul
ui
pri
n
mi
sca
ri
cir
cul
are
sa
u
ce
 ntri
fug
e

Se
fix
eaz
a
dre
nul
,
se
tre
ce
ac
ul
de
sig
ura
nta
pri
n
dre
n
si
se
inc
hid
e
ap
oi
cu
o
pe
ns
a
an
ato
mi
ca

Se
tai
e
se
gm
ent
ul
de
dre
n
afl
at
de
as
upr
a
ac
ulu
i
de
sig
ura
nta

Dac
a
tre
bui
e
sa
se
inj
ect
eze
un
ant
ibi
oti
c:


Se
inc
onj
oar
a
dre
nul
cu
co
mp
res
e
ste
rile
cre
sta
te
pe
mij
loc

Se
aco
per
a
ap
oi
par
tea
de
de
as
upr
aa
dre
nul
ui
cu
alt
e
co
mp
res
e
ne
cre
sta
te

Se
fix
eaz
a
pri
n
ba
nd
aja
re
sa
u
cu
be
nzi
ad
ezi
ve
hip
oal
erg
ice

E
F
E
C
T
U
A
R
E
A

P
A
N
S
A
M
E
N
T
U
L
U
I
U
N
E
I

P
L
A
G
I

C
U

D
R
E
N

C
A
R
E

S
E

S
C
U
R
T
E
A
Z
A
http://www.esanatos.com/ghid
-medical/index.php
PLANUL DE NURSING AL CAZURILOR STUDIATE

CAZUL I.

Nume: M

Prenume: S

Starea civila: necasatorita

Talie: 1,30 m

Greutate: 40 kg

Data nasterii: 17.VIII.1988

Ocupatia: eleva

Data internarii: 16.I.2001 ora 1045

Data externarii: 12.II.2001 ora 14

Numarul de zile de spitalizare: 28

Diagnostic la internare: hepatita virala acuta

Diagnostic la externare: hepatita virala acuta, forma medie anincterica,

antigen HBs absent

I . Comunicarea.

Pentru a putea concepe planul de nursing pentru ingrijirea bolnavei, am purtat discutii cu
aceasta din care am obtinut urmatoarele date referitoare la aparitia primelor semne si simptome ale
bolii, motivele internarii, daca a mai prezentat si alte boli asociate, antecedentele heredo-colaterale si
personale, modul de viata anterior internarii.
 Motivele internarii: Astenie fizica, paloare, hepatalgii, cefalee, epistaxie.

Antecedente heredocolaterale: HVA la 9 ani, fara importanta.

Antecedente personale: Hepatita cronica.

Antecedente patologice: Amigdalita, otita medie supurativa.

Conditii de viata si munca: Bune.

Venit mediu lunar: Alocatie de stat.

Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial.

Istoricul bolii: Din relatarile bolnavei rezulta ca prezinta astenie fizica, paloare, hemoragii,
cefalee, epistaxis. Nu a facut tratament in ambulator si se prezinta la camera de garda.

Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice:

- sistemul celulo adipos slab reprezentat

- aparatul cardiovascular normal

- celelalte organe si sisteme sunt in limite normale

II . Aprecierea.

Pe baza datelor culese de la bolnava, a examenului clinic obiectiv efectuat

de medic si din observatiile personale am stabilit urmatoarele.

Manifestari subiective: astenie fizica, hepatalgii, cefalee.

Manifestari obiective: paloare, epistaxis, subicter scleral si tegumentar.

III . Analiza datelor culese.

Coroborand datele din anamneza si istoricul bolii cu datele obtinute din examenul clinic al
bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observatie precum si cu observatii proprii s-a suspicionat
diagnostic de: hepatita virala acuta.

IV . Evaluare.
 Din analiza datelor obtinute am stabililt ca din punct de vedere al dependentei pacientei este
vorba de o bolnava cu hepatita virala acuta, partial dependenta, care necesita ingrijiri infirmiere
privind combaterea semnelor si simptomelor pe care le prezinta: astenir fizica, subicter sceral,
tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis.

Asigurarea conditiilor igienico-sanitare si de mediu fizic si uman, care sa-i permita refacerea
psihica si fizica, asigurarea administrarii medicatiei prescrisa de medic, educatia sanitara privind
modul de comportare in spital si apoi la domiciliu.

Planul de ingrijire nursing

Dupa conceptul Virginiei Henderson

Data: 16.I.2001

Problema:

- astenie fizica

- hepatalgii

- cefalee

- epistaxis

Manifestari de dependenta:

- slabiciune, oboseala

- hepatalgii

- epistaxis

Surse de dificultate:
 - proces infectios

- durere in hipocondrul drept

Obiective:

- combaterea durerii

- prevenirea complicatiilor

- supravegherea functiilor vitale

Interventii proprii:

- psihoterapie

- urmarirea TA, temperatura, respiratii, diureza

Interventii delegate:

- administrarea tratamentului prescris de medic (glucoza, Triferment 3

tb./zi, Luminal 0,015 tb.l.)

- pregatirea pacientei pentru recoltarea probelor de sange si urina

indicate de medic

Evaluare: Bolnava partial dependenta privind nevoia de a se alimenta, a-si

pastra o buna postura, a dormi si a se odihni, a evita pericolele, necesita ajutorul nursei pentru aceste
nevoi.

1 . Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata.

Nevoia de a respira este o necesitate a fiintei vii, care consta in a capta oxigenul indispensabil
vietii celulare si a elimina gazul carbonic, produs al combustiei celulare. Caile respiratorii permeabile
(receptive) si alveola pulmonara, permite sa ne satisfaca aceasta nevoie.

Problema:

- epistaxis

- astenie fizica

Manifestari de dependenta:

- dificultate de respiratie
 - oboseala

Surse de dificultate:

- proces infectios

Obiective:

- psihoterapie

- repaos la pat

- combaterea epistaxixului si asteniei

- aerisirea salonului

Diagnostic asistenta:

- obstructia cailor respiratorii

Interventii proprii:

- urmarirea respiratiei

- ajutor in dezobstruarea cailor respiratorii de cheaguri

Interventii delegate:

- administrarea medicatiei prescrise de medic (glucoza pul.viz. 10 g,

vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-1tb.)

Evaluare:

- bolnava partial dependenta privind nevoia de a respira

 1 . Nevoia de a dormi si a se odihni.

Data: 17.I.2001

Problema: - incapacitatea de a se odihni

Manifestari de dependenta:

- odihna insuficienta

- slabiciune, oboseala

Surse de dificultate: - anxietate, durere, boala

Obiective: - asigurarea odihnei suficiente

Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni

Interventii proprii:

- creerea unui climat coresaunzator

- psihoterapie

Interventiie delegate: - administrarea de sedative la indicatia medicului

Evaluare: - pacienta nu doarme datorita anxietatii, necesita ingrijiri pentru

satisfacerea nevoii de a dormi

2 . Nevoia de a evita pericolele.

Problema: - anxietate, durere

Manifestari de dependenta: - agitatie, neliniste, cresterea ritmului

respirator

Surse de dificultate: - nelinistea fata de diagnostic si tratament

Obiective: - combaterea anxietatii

Diagnostic asistent: - anxietate

Interventii proprii: - psihoterapie

Interventii delegate: - administrarea medicatiei prescrise de medic

Evaluare: - pacienta prezinta dureri moderate in hipocondrul drept

- necesita interventia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi

 3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva.

Problema: - dificultatea de a-si implini rolul social

Manifestari de dependenta: - incapacitatea de a-si indeplini functiile

legate de un rol social

Surse de dificultate: - schimbarea modului de viata

Obiective: - psihoterapie

Interventii proprii: - asistenta mobilizeaza pacienta pentru a desfasura o

actiune utila ei

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia de a se

ocupa cu ceva

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii.

Problema: - ineficacitate la nivel intelectual

Manifestari de dependenta: - dificultate de a-si exprima ideile si

parerile

Surse de dificultate: - anxietate, durere in hipocondrul drept

Obiective: - combaterea durerii si anxietatii

- incurajarea bolnavei de a-si exprima gandurile si sentimentele

Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual

Interventii proprii: - creerea unui microclimat corespunzator

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia de a

comunica
 5 . Nevoia de a se recrea

Este o necesitate a fiintei umane de a avea o preocupare placuta, in scopul de a obtine o

destindere fizica si psihica.

Problema: - diminuarea ariei de interes

Surse de dificultate: - anxietate, durere in hipocondrul drept

Obiective: - educatie sanitara

Interventii proprii: - asistenta creeaza activitati creeative la care sa

participe si nolnava

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia de a

a se recrea

6 . Nevoia de a invata, a descoperi.

Problema: - dezinteres fata de invatare

Manifestari de dependenta: - refuz de a invata sau de a cunoaste

Surse de dificultate: - anxietate, durere in hipocondrul drept, teama de a

cunoaste adevarul

Obiective: - educatie sociala

Diagnostic asistent: -refuz de a invata sau de a cunoaste

Interventii proprii: - discutii cu bolnava

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia invata, a

descoperi

Evaluarea zilei de 25.I.2001 – bolnava prezinta stare generala buna, evolutia bolii in spital
sub dieta, repaos si tratament este buna, se obtine ameliorarea si se externeaza cu urmatoarele
recomandari: evitarea eforturilor fizice de orice natura, regim alimentar hipocaloric, hiposodat, cu toti
principii alimentari, evitarea conservelor, afumaturilor, acriturilor, grasimilor de origine animala.
 CAZUL II.

Nume: P

Prenume: V

Starea civila: casatorita

Talie: 1,73 m

Greutate: 68 kg

Data nasterii: 10.I.1972

Ocupatia: muncitoare

Data internarii: 9.I.2001 ora 1330

Data externarii: 16.II.2001 ora 14

Numarul de zile de spitalizare: 37

Diagnostic la internare: hepatita virala acuta

Diagnostic la externare: hepatita virala acuta, forma medie anincterica,

antigen HBs pozitiv, icterica

I . Comunicarea.

Pentru a putea concepe planul de nursing pentru ingrijirea bolnavei, am purtat discutii cu
aceasta din care am obtinut urmatoarele date referitoare la aparitia primelor semne si simptome ale
bolii, motivele internarii, daca a mai prezentat si alte boli asociate, antecedentele heredo-colaterale si
personale, modul de viata anterior internarii.

Motivele internarii: Astenie fizica, paloare, hepatalgii, cefalee, epistaxie.

Antecedente heredocolaterale: Hepatita cronica, discopatie lombara.

Antecedente personale: Hepatita virala acuta 1980

Antecedente fiziologice: Prima menstruatie 5.I.1986

 Conditii de viata si munca: Nu consuma alcool sau cafea.

Venit mediu lunar: 1.500.000 lei.

Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial.

Istoricul bolii: Din relatarile bolnavei rezulta ca prezinta astenie fizica,hepatalgii, cefalee,
varsaturi, urini hipercrome. Nu a facut tratament in ambulator si la Policlinica.

Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice:

- sistemul muculo-adipos slab reprezentat

- aparatul cardiovascular normal

- celelalte organe si sisteme sunt in limite normale

II . Aprecierea.

Pe baza datelor culese de la bolnava, a examenului clinic obiectiv efectuat

de medic si din observatiile personale am stabilit urmatoarele.

Manifestari subiective: dureri in hipocondrul stang, hepatalgii, cefalee.

Manifestari obiective: gingivoragii, astenie.

III . Analiza datelor culese.

Coroborand datele din anamneza si istoricul bolii cu datele obtinute din examenul clinic al
bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observatie precum si cu observatii proprii s-a suspicionat
diagnostic de: hepatita virala acuta.

IV . Evaluare.

Din analiza datelor obtinute am stabililt ca din punct de vedere al dependentei pacientei este
vorba de o bolnava cu hepatita virala acuta, partial dependenta, care necesita ingrijiri infirmiere
privind combaterea semnelor si simptomelor pe care le prezinta: astenir fizica, subicter sceral,
tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis.

Asigurarea conditiilor igienico-sanitare si de mediu fizic si uman, care sa-i permita refacerea
psihica si fizica, asigurarea administrarii medicatiei prescrisa de medic, educatia sanitara privind
modul de comportare in spital si apoi la domiciliu.
 Planul de ingrijire nursing

Dupa conceptul Virginiei Henderson

Data: 9.I.2001

Problema:

- astenie fizica

- hepatalgii

- cefalee

- gingivoragii

Manifestari de dependenta:

- slabiciune, oboseala

- hepatalgii

- gingivoragii

Surse de dificultate:

- proces infectios
 - durere in hipocondrul drept

Obiective:

- combaterea durerii

- prevenirea complicatiilor

- supravegherea functiilor vitale

Interventii proprii:

- psihoterapie

- urmarirea TA, temperatura, respiratii, diureza

Interventii delegate:

- administrarea tratamentului prescris de medic (glucoza, Triferment 3

tb./zi, Luminal 0,015 tb.l.)

- pregatirea pacientei pentru recoltarea probelor de sange si urina

indicate de medic

Evaluare: Bolnava partial dependenta privind nevoia de a se alimenta, a-si

pastra o buna postura, a dormi si a se odihni, a evita pericolele, necesita ajutorul nursei pentru aceste
nevoi.

1 . Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata.

Nevoia de a respira este o necesitate a fiintei vii, care consta in a capta oxigenul indispensabil
vietii celulare si a elimina gazul carbonic, produs al combustiei celulare. Caile respiratorii permeabile
(receptive) si alveola pulmonara, permite sa ne satisfaca aceasta nevoie.

Problema:

- gingivoragii

- astenie fizica

Manifestari de dependenta:

- dificultate de respiratie

- oboseala

Surse de dificultate:

- proces infectios

Obiective:

- psihoterapie
 - repaos la pat

- combaterea epistaxixului si asteniei

- aerisirea salonului

Diagnostic asistenta:

- obstructia cailor respiratorii

Interventii proprii:

- urmarirea respiratiei

- ajutor in dezobstruarea cailor respiratorii de cheaguri

Interventii delegate:

- administrarea medicatiei prescrise de medic (glucoza pul.viz. 10 g,

vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-1tb.)

Evaluare:

- bolnava partial dependenta privind nevoia de a respira

1 . Nevoia de a dormi si a se odihni.

Data: 17.I.2001

Problema: - incapacitatea de a se odihni

Manifestari de dependenta:

- odihna insuficienta

- slabiciune, oboseala

Surse de dificultate: - anxietate, durere, boala

Obiective: - asigurarea odihnei suficiente

Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni

Interventii proprii:

- creerea unui climat corespunzator

- psihoterapie

Interventiie delegate: - administrarea de sedative la indicatia medicului

Evaluare: - pacienta nu doarme datorita anxietatii, necesita ingrijiri pentru

 satisfacerea nevoii de a dormi

2 . Nevoia de a evita pericolele.

Problema: - anxietate, durere

Manifestari de dependenta: - agitatie, neliniste, cresterea ritmului

respirator

Surse de dificultate: - nelinistea fata de diagnostic si tratament

Obiective: - combaterea anxietatii

Diagnostic asistent: - anxietate

Interventii proprii: - psihoterapie

Interventii delegate: - administrarea medicatiei prescrise de medic

Evaluare: - pacienta prezinta dureri moderate in hipocondrul drept

- necesita interventia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi

3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva.

Problema: - dificultatea de a-si implini rolul social

Manifestari de dependenta: - incapacitatea de a-si indeplini functiile

legate de un rol social

Surse de dificultate: - schimbarea modului de viata

Obiective: - psihoterapie

Interventii proprii: - asistenta mobilizeaza pacienta pentru a desfasura o

actiune utila ei

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia de a se

ocupa cu ceva
 4 . Nevoia de a comunica, cu semenii.

Problema: - ineficacitate la nivel intelectual

Manifestari de dependenta: - dificultate de a-si exprima ideile si

parerile

Surse de dificultate: - anxietate, durere in hipocondrul drept

Obiective: - combaterea durerii si anxietatii

- incurajarea bolnavei de a-si exprima gandurile si sentimentele

Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual

Interventii proprii: - creerea unui microclimat corespunzator

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia de a

comunica

5 . Nevoia de a se recrea

Este o necesitate a fiintei umane de a avea o preocupare placuta, in scopul de a obtine o

destindere fizica si psihica.

Problema: - diminuarea ariei de interes

Surse de dificultate: - anxietate, durere in hipocondrul drept

Obiective: - educatie sanitara

Interventii proprii: - asistenta creeaza activitati creeative la care sa

participe si bolnava

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia de a

a se recrea

6 . Nevoia de a invata, a descoperi.

Problema: - dezinteres fata de invatare

Manifestari de dependenta: - refuz de a invata sau de a cunoaste

Surse de dificultate: - anxietate, durere in hipocondrul drept, teama de a

cunoaste adevarul

Obiective: - educatie sociala

Diagnostic asistent: -refuz de a invata sau de a cunoaste

Interventii proprii: - discutii cu bolnava

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia invata, a

descoperi

7 . Nevoia de a manca si a bea

Problema: - alimentare insuficienta calitativ si cantitativ

Manifestari de dependenta: - ingerarea alimentelor nu satisface nevoile

organismului

Surse de dificultate: - durere in hipocondrul drept, gust amar

Diagnostic asistent: alimentare insuficienta cantitativ si calitativ

Obiective: alimentare suficienta

Interventii proprii: - administrarea de lichide pentru a impidica

deshidratarea

Interventii delegat: -

Evaluare: - bolnava partial dependenta in satisfacerea nevoii de a manca si a bea

7 . Nevoia de a elimina

Problema: -diaree

Manifestari de dependenta: - scaune apoase si frecvente

Surse de dificultate: - hidratare insuficienta, anxietate

Diagnostic asistent: -diaree

Obiective: -combaterea diareei

 Interventii proprii: - scimbarea lenjeriei

- supravegherea bolnavei

Interventii delegat: - administrarea medicatiei prescrise de medic

Evaluare: - bolnava partial dependenta in satisfacerea nevoii de a elimina

7 . Nevoia de a-si pastra o buna postura

Problema: -imobilitate

Manifestari de dependenta: - absenta activitatii fizice

- restrangerea mobilitatii

Surse de dificultate: - anxietate, durere

Diagnostic asistent: - imobilitate

Obiective: - mobilizare

Interventii proprii: - mobilizarea bolnavei

Interventii delegat: -

Evaluare: - bolnava partial dependenta in satisfacerea nevoii de a-si pastra

o buna postura si de a se deplasa

Evaluarea zilei de 16.I.2001 – evolutia bolii sub dieta, repaos si tratament este buna, pacienta se
externeaza cu urmatoarele recomandari: va evita frigul, eforturile fizice, regimul alimentar adecvat,
recomandat de medic, control la 2 saptamani, cocediu medical 21 de zile, cu drept de prelugire prin
policlinica teritoriala.

CAZUL III.

Nume: P

Prenume: B

Starea civila: casatorita

 Talie: 1,63 m

Greutate: 68 kg

Data nasterii: 20.I.1973

Ocupatia: muncitoare

Data internarii: 20.I.2001 ora 1230

Data externarii: 8.II.2001 ora 14

Numarul de zile de spitalizare: 19

Diagnostic la internare: hepatita virala acuta

Diagnostic la externare: hepatita virala acuta icterica, forma grava

I . Comunicarea.

Pentru a putea concepe planul de nursing pentru ingrijirea bolnavei, am purtat discutii cu
aceasta din care am obtinut urmatoarele date referitoare la aparitia primelor semne si simptome ale
bolii, motivele internarii, daca a mai prezentat si alte boli asociate, antecedentele heredo-colaterale si
personale, modul de viata anterior internarii.

Motivele internarii: Gust amar, varsaturi alimentare postprandiale, dureri

in hipocondrul drept si stang

Antecedente heredocolaterale: Tatal decedat prin IMA in 1984

Antecedente personale: 4 nasteri la termen si 3 avorturi

Antecedente fiziologice: Prima menstruatie 5.III.1987

Conditii de viata si munca: Nu a consumat toxice, alimentatie mixta,

variata

Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial.

Istoricul bolii: Din relatarile bolnavei rezulta ca prezinta dureri in epigastru si hipocondrul drept, gust
amar, varsaturi alimentare postprandiale.

Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice:

- tegumente si mucoase icterice

- sistem ganglio-limfatic superficial

 - celelalte organe si sisteme sunt in limite normale

II . Aprecierea.

Pe baza datelor culese de la bolnava, a examenului clinic obiectiv efectuat

de medic si din observatiile personale am stabilit urmatoarele.

Manifestari subiective: dureri in epigastru si hipocondrul drept, gust amar,

varsaturi alimentare postprandiale.

Manifestari obiective: hepatalgii, varsaturi alimentare postprandiale.

III . Analiza datelor culese.

Coroborand datele din anamneza si istoricul bolii cu datele obtinute din examenul clinic al
bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observatie precum si cu observatii proprii s-a suspicionat
diagnostic de: hepatita virala acuta.

IV . Evaluare.

Din analiza datelor obtinute am stabililt ca din punct de vedere al dependentei pacientei este
vorba de o bolnava cu hepatita virala acuta, partial dependenta, care necesita ingrijiri infirmiere
privind combaterea semnelor si simptomelor pe care le prezinta: astenir fizica, subicter sceral,
tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis.

Asigurarea conditiilor igienico-sanitare si de mediu fizic si uman, care sa-i permita refacerea
psihica si fizica, asigurarea administrarii medicatiei prescrisa de medic, educatia sanitara privind
modul de comportare in spital si apoi la domiciliu.
 Planul de ingrijire nursing

Dupa conceptul Virginiei Henderson

1 . Nevoia de a dormi si a se odihni.

Data: 17.I.2001

Problema: - incapacitatea de a se odihni

Manifestari de dependenta:

- odihna insuficienta

- slabiciune, oboseala

Surse de dificultate: - anxietate, durere, boala

Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni

Obiective: - asigurarea odihnei suficiente

Interventii proprii:

- creerea unui climat coresaunzator

- psihoterapie

Interventiie delegate: - administrarea de sedative la indicatia medicului

Evaluare: - pacienta nu doarme datorita anxietatii, necesita ingrijiri pentru

satisfacerea nevoii de a dormi

2 . Nevoia de a evita pericolele.

Problema: - anxietate, durere

Manifestari de dependenta: - agitatie, neliniste, cresterea ritmului

 respirator

Surse de dificultate: - nelinistea fata de diagnostic si tratament

Obiective: - combaterea anxietatii

Diagnostic asistent: - anxietate

Interventii proprii: - psihoterapie

Interventii delegate: - administrarea medicatiei prescrise de medic

Evaluare: - pacienta prezinta dureri moderate in hipocondrul drept

- necesita interventia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi

3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva.

Problema: - dificultatea de a-si implini rolul social

Manifestari de dependenta: - incapacitatea de a-si indeplini functiile

legate de un rol social

Surse de dificultate: - schimbarea modului de viata

Obiective: - psihoterapie

Interventii proprii: - asistenta mobilizeaza pacienta pentru a desfasura o

actiune utila ei

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia de a se

ocupa cu ceva

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii.

Problema: - ineficacitate la nivel intelectual

Manifestari de dependenta: - dificultate de a-si exprima ideile si

parerile
 Surse de dificultate: - anxietate, durere in hipocondrul drept

Obiective: - combaterea durerii si anxietatii

- incurajarea bolnavei de a-si exprima gandurile si sentimentele

Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual

Interventii proprii: - creerea unui microclimat corespunzator

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia de a

comunica

5 . Nevoia de a se recrea

Este o necesitate a fiintei umane de a avea o preocupare placuta, in scopul de a obtine o

destindere fizica si psihica.

Problema: - diminuarea ariei de interes

Surse de dificultate: - anxietate, durere in hipocondrul drept

Obiective: - educatie sanitara

Interventii proprii: - asistenta creeaza activitati creeative la care sa

participe si nolnava

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia de a

a se recrea

6 . Nevoia de a invata, a descoperi.

Problema: - dezinteres fata de invatare

Manifestari de dependenta: - refuz de a invata sau de a cunoaste

Surse de dificultate: - anxietate, durere in hipocondrul drept, teama de a

cunoaste adevarul

Obiective: - educatie sociala

Diagnostic asistent: -refuz de a invata sau de a cunoaste

Interventii proprii: - discutii cu bolnava

Evaluare: - bolnava partial dependenta in ceea ce priveste nevoia invata, a descoperi

 7 . Nevoia de a manca si a bea

Problema: - alimentare insuficienta calitativ si cantitativ

Manifestari de dependenta: - ingerarea alimentelor nu satisface nevoile

organismului

Surse de dificultate: - durere in hipocondrul drept, gust amar

Diagnostic asistent: alimentare insuficienta cantitativ si calitativ

Obiective: alimentare suficienta

Interventii proprii: - administrarea de lichide pentru a impidica

deshidratarea

Interventii delegat: -

Evaluare: - bolnava partial dependenta in satisfacerea nevoii de a manca si

a bea

7 . Nevoia de a elimina

Problema: -diaree

Manifestari de dependenta: - scaune apoase si frecvente

Surse de dificultate: - hidratare insuficienta, anxietate

Diagnostic asistent: -diaree

Obiective: -combaterea diareei

Interventii proprii: - scimbarea lenjeriei

- supravegherea bolnavei

Interventii delegat: - administrarea medicatiei prescrise de medic

Evaluare: - bolnava partial dependenta in satisfacerea nevoii de a elimina

 7 . Nevoia de a-si pastra o buna postura

Problema: -imobilitate

Manifestari de dependenta: - absenta activitatii fizice

- restrangerea mobilitatii

Surse de dificultate: - anxietate, durere

Diagnostic asistent: - imobilitate

Obiective: - mobilizare

Interventii proprii: - mobilizarea bolnavei

Interventii delegat: -

Evaluare: - bolnava partial dependenta in satisfacerea nevoii de a-si pastra o buna postura si
de a se deplasa

Evaluarea zilei de 28.I.2001 – evolutia bolii sub dieta, repaos si tratament este buna,
pacienta se externeaza cu urmatoarele recomandari: va evita frigul, eforturile fizice, regimul alimentar
adecvat, recomandat de medic, control la 2 saptamani, cocediu medical 21 de zile, cu drept de
prelugire prin policlinica teritoriala.
 ANEXA.

Masurarea respiratiei.

Scop - evaluarea functiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei
unor complicatii si al prognosticului.

Materiale necesare:

- ceas cu secundar

- creion de culoare verde

- foaia de temperatura

Interventiile asistentei:

- asezarea pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica, ce urmeaza a fi efectuata

- plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui

- numararea inspiratiilor timp de un minut

- consemnarea valorii obntinute printr-un punct pe foaia de temperatura

- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei

- in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta cat si caracteristicile
respiratiilor:

RS = 20 resp/min

RD = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzatoare, ritm regulat

Masurarea pulsului.

Scop – evaluarea functiei cardio-vasculare.

Locuri de masurare:

- oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera
radiala, femurala, humerala, carotida, temporala

Materiale necesare:
 - ceas cu secundar

- creion rosu

Interventia asistentei:

- pregatirea psihica a pacientului

- asigurarea repaosului fizic si psihic pentru 10-15 min

- spalarea pe maini

- reperarea arterei

- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei

- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor

- numararea pulsatiilor timp de un minut

- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura, tinand cont ca

fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru pulsatii

- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea curbei

- consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si a caracteristicilor pulsului

PD = 80 /min

PS = 90 /min pentru un puls regulat

Masurarea tensiunii arteriale.

Scop – evaluarea functiei cardio-vasculare (forta de contractie a inimii, rezistenta determinata

de elasticitatea si calibrul vaselor)

Materiale necesare:

- aparat pentru masurarea tensiunii arteriale

- cu mercur Riva-Roci

- cu manometru

- oscilometru Pachon

- stetoscop biauricular

- tampon de vata

- alcool

- creion rosu

Interventiile asistentei:
a) pentru metoda auscultatorie

- pregatirea psihica a pacientului

- asigurarea repaosului fizic si psihic timp de 15 minute

- spalarea pe maini

- se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in extensie

- se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a

mansetei

- se introduc olivele stetoscopului in urechi

- se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia

zgomotelor pulsatile

- se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand se
percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea TA maxime) se retine valoarea
indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnata

- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice

- se retine valoarea indicata de coloana de mercur, in momentul in care zgomotele dispar,

aceasta reprezinta tensiunea arteriala minima

- se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie,

socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercurse unesc liniile orizontale cu
linii verticale si se hasureaza spatiul rezultat

- in alte documente medicale se inregistreaza cifric:

Ex. TA max. = 150 mmHg

TA min. = 75 mmHg

Se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool

b) pentru metoda palpatorie

- determinarea se face prin palparea arterei radiale

- nu se foloseste stetoscopul biauricular

- etapele sunt identice metodei auscultatorii

- are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic
fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare

c) metoda oscilometrica

- manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului

- manometrul ve fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea

- masuratoarea va fi precedata de linistirea pacientului

- in caz de suspiciune, se repeta masuratoarea fara a scoate manseta de pe bratul

pacientului

- la indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele brate

Masurarea temperaturii.

Scop – evaluarea functiei de termoreglarea si termogeneza.

Locuri de masurare:

- axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin

Materiale necesare:

- termometrul maximal

- casoleta cu tampon de vata si comprese sterile

- recipent cu solutie dezinfectanta

- tava medicala

- lubrifiant

- alcool medical

- ceas

Interventiile asistentei:

- pregatirea psihica a pacientului

- spalarea pe maini

- se scoate termometrul din solutia dzinfectanta, se clateste si se sterge cu o

compresa, se scutura

- se verifica daca mercurul este in rezervor

a) pentru masurarea in axila:

- se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitia sezand

- se ridica bratul pacientului

- se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele se
apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe supafata anterioara a toracelui

- termometrul se mentine timp de 10 minute

b) pentru masurarea in cavitatea bucala:

- se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei
dentare

- pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

- se mentine termomentrul timp de 5 minute

c) pentru masurarea rectala:

- se lubrefiaza termometrul

- se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i

intimitatea

- se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare

- termometrul va fi mentinut cu mana tot timpul masurarii

- se mentine termometrul 3 minute

- dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o

compresa

- se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

- se spala termometrul, se scutura

- se introduce recipientul in solutie dezinfectanta (sol. Cloramina 1%)

Tehnica injectiei intramusculare.

Dizolvarea pulberilor:

- se aplica solventul in seringa

- se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza dopul de cauciuc, se

asteapta evaporarea alcoolului

- se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent

prescrisa

- se scoate acul din flacon si se agita pana la completa dizolvare

Aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc:

- se dezinfecteaza dopul de cauciuc, se asteapta evaporarea alcoolului

- se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi
aspirata

- se introduce acul prin dopul de cauciuc n flacon, pana la nivelul dopului si se

introduce aerul

- se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa

sub presiunea din flacon

- acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie

Incidente si accidente – paralizia prin lezarea nervului sciatic:

- durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

- hematom prin lezarea unui vas

- ruperea acului

- supuratia aseptica

- embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase