Cursuri AMG Tehnici de Nursing Si Investigatii

23/9/2015
Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

0
Altro Blog successivo
Crea blog Entra
Cursuri AMG
Cursuri pentru asistenti medicali generalisti.
Home
Contact
Cauta
Showing posts with label Tehnici de nursing si investigatii.. Show all posts
Search
Igiena mainilor.
Una dintre cele mai importante si frecvente modalitati de transmitere a bolilor
infective este
prin intermediul mainilor. De aceea igiena mainilor constituie cea mai importanta
masura de
prevenire pentru intreruperea transmiterii agentilor patogeni.
Igiena mainilor trebuie sa fie facuta :
Inainte si dupa ce folosim alimente
Inainte si dupa ce consumam alimente
Dupa ce folosim toaleta
Inainte si dupa ce schimbam pampersul sau ingrijim copii care au folosit toaleta.
Dupa ce folosim obiecte murdare sau contaminate
Dupa ce ne jucam sau facem sport
De fiecare data cand se vad ca sunt murdare .
INDICATII PENTRU O CORECTA IGIENA A MAINILOR
Spalarea mainilor trebuie sa se faca dupa urmatoarele modalitati:
Indepartarea inelelor, bratarilor, etc.
Read more
No comments:
Labels: Tehnici de nursing si investigatii.
An I
Administrarea medicamentelor
Farmacologie generala.
Fiinta uman si nursingul.
Psihologie Generala.
Sociologie politici sociale si de sntate.
Tehnici de nursing si investigatii.
An II
Boli infectocontagioase.
Cardiologie.
Chirurgie general.
Chirurgie toracica si cardiovasculara
Dermatovenerologie.
Endocrinologie
Gastroenterologie
Hematologie
Nursing in boli metabolice de nutritie
Nursing in chirurgie toracic
cardiovascular
Nursing in ortopedie traumatologie
Recoltarea produselor biologice si patologice introducere.
Nursing O.R.L
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE INTRODUCERE Recoltarea diverselor

probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si
vindecarea
pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea
prompta si
corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care
recolteaza, ea
trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sal ajute
la efectarea
respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare..
Exista anumite
teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa
(glicemia pe
glucotest).
Importanta analizelor de laborator
completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective infirma sau confirma
diagnosticul
clinic reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului confirma vindecarea
semnaleaza aparitia unor complicatii permit depistarea imbolnavirilor infectioase
ca si a
Nursing n hematologie
http://cursuriamg.blogspot.it/search/label/Tehnici%20de%20nursing%20si
%20investigatii.
Nursing n endocrinologie
O.R.L
An III
Nursing in puericultur pediatrie
Nursing n oncologie
Puericultur pediatrie
Follow by Email
Email address...
Submit
1/71
23/9/2015
persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni

Rolul asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul
recoltarilor pregatirea
psihica si fizica a pacientului
Read more
3 comments:
Popular Posts
Perfuzia intravenoasa
Definiie : reprezint introducerea pe
cale parenteral pictur cu pictur a
unor substane medicamentoase pentru
reechilibrarea hidroele...
Injectia intramusculara( im)
Injectia intramusculara( im) Injectia
intramusculara constituie introducerea
unor solutii izotonice,uleioase sau a unei
substante col...
Recoltarea produselor biologice si
patologice introducere.
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI
PATOLOGICE INTRODUCERE Recoltarea
diverselor probe ( de sange, de urina
etc) poate afecta direct diagnost...
SONDAJE,SPALATURI,CLISME.
SONDAJE,SPALATURI,CLISME Sondajul
gastric Definitie
Sondajul sau tubajul gastric reprezint
introducerea unui ...
Ingrijirea plagilor.
Ingrijirea plagilor
Definiie
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea
continuitii tegumentelor
sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi
cu sau fr
leziuni tisulare de profunzime.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic,
care produce
leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de
actiune al
agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor
sangvine din
tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si
modifica culoarea,
devenind vnata, apoi galbenverzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza
acumularii ntre
tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala
a unor vase
sangvine mai
Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
Read more
3 comments:
SONDAJE,SPALATURI,CLISME.
SONDAJE,SPALATURI,CLISME
Sondajul gastric
Administrarea medicamentelor pe cale

parenterala.
Administrarea medicamentelor pe cale
parenterala Definitie: Prin cale
parenteral se nelege administrarea
medicamentelor pe alt ca...
Ingrijirea plagilor.
Ingrijirea plagilor Definiie Plgile sau
rnile = leziuni traumatice, caracterizate
prin ntreruperea continuitii
tegumentelor sau a muco...
Evaluarea functiilor vitale.
Evaluarea functiilor vitale Functiile
vitale: Includ: respiratia, pulsul,
tensiunea arteriala si temperatura Sunt
frecvent utilizate c...
PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI A.S.
cu HEMOPTIZIE.
PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI A.S.
cu HEMOPTIZIE 1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de date: PACIENTA ; ECHIPA
MEDICAL ; FOAIA DE OBSERVA...
Model plan de ingrijire.
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTUI A 1.
CULEGEREA DATELOR Sursa de date:
PACIENTA ; ECHIPA MEDICAL ;
FOAIA DE OBSERVAIE. Date relativ st...
Injectia intravenoasa (i.v.)
Injectia intravenoasa (i.v.) Injectia
intravenoasa consta in introducerea
solutiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice in circulati...
Definitie
Sondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc

sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac.
Scop
explorator
recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice i
secretorii (chimismul gastric)
pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului
terapeutic
evacuarea coninutului stomacal toxic
curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse
%20investigatii.
2/71
23/9/2015

hidratarea i alimentarea bolnavului
introducerea unor substane medicamentoase
Indicatii
Read more
7 comments:
Evaluarea functiilor vitale.
Evaluarea functiilor vitale
Functiile vitale:
Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura
Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala
Cand se masoara functiile vitale

Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
Cand este admis intro unitate spitaliceasca
Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
Inainte si dupa interventii chirurgicale
Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului
respirator si cardiovascular
Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile
vitale
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare
Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
Sa pregateasca psihic pacientul
Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea
pacientului
Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
%20investigatii.
3/71
23/9/2015
Masurarea si notarea respiratiei
Scop:
evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei ,

al apariiei unor
complicaii i al prognosticului
Elemente de apreciat
Tipul respiraiei
Amplitudinea micrilor respiratorii
Ritmul
Frecven
Materiale necesare
Ceas cu secundar
Creion de culoare verde / pix cu past verde
Interveniile asistentei
Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi

efectuat
Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
Numrarea inspiraiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obinute printrun punct pe foaia de temperatur (fiecare
linie orizontal
a foii reprezint o respiraie)
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei
in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i
caracteristicile
respiraiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat
Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin
simpla observare a
micrilor respiratorii
%20investigatii.
4/71
23/9/2015
Masurarea si notarea pulsului
Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan dur,

osos i este
sincron cu sistola ventricular.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Se apreciaz:
Ritmul
Amplitudine
frecvena
Celeritatea
Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe
un plan
osos:
a.temporal_superficial (la copii)
a.carotid
regiunea apical (vrful inimii)
a.humeral
a.radial
a.femural
la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului)
a.tibial
a.pedioas
Materiale necesare:
pix culoare roie
ceas cu secundar
Tehnica
%20investigatii.
5/71
23/9/2015
pregtirea psihic
se asigur repaus fizic i psihic 1015 minute
reperarea arterei
fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei
se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn la
perceperea
zvcniturilor pline ale pulsului
se numr pulsaiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obinute
se face printrun punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie
orizontal
reprezint 4 pulsaii.
i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea
curbei. n unele
documente se noteaz cifric.
Interpretare
Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificri de ritm al pulsului:
puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii
puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de pauz
Amplitudinea (volumul)
este determinat de cantitatea de snge existent n vase
este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim
la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
modificri de amplitudine a pulsului

puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvena
n.n. 130140 p/m
copil mic 100120 p/m
la 10 ani 90100 p/m
adult 6080 p/m
vrstnic >8090 p/m
modificri de frecven a pulsului

tahicardie = creterea frecvenei pulsului
bradicardie = scderea frecvenei pulsului
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.
%20investigatii.
6/71
23/9/2015
Masurarea si notarea tensunii arteriale
TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor

arteriali.
Scop: evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena
determinat de
elasticitatea i calibrul vaselor).
elemente de evaluat se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea
diastolic(minim
loc de msurare
artera humeral
a.radial(electronic)
Materiale
tensiometru(RivaRocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vat
alcool
pix de culoare roie
metode
auscultatorie
%20investigatii.
7/71
23/9/2015
palpatorie
oscilometric
Tehnic
metoda auscultatorie
pregtire psihic
repaus timp de 5 minute
se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie
se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea
inferioar a
manetei
se introduc olivele stetoscopului n urechi
se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la
dispariia
zgomotelor pulsatile
se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se
aude primul
zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reine valoarea
indicat
continunduse decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)
metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei
auscultatorii;
se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop
valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului n
momentul n care
simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu tens. max.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:
TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2
are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect n realitate
metoda oscilometric
Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor peretelui
arterial cu
ajutorul oscilometrului Pachon.
Aparatul este alctuit dintrun cadran gradat n uniti, o manet pneumatic i
par de
cauciuc.
Maneta aparatului se fixeaz pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de unde
pulsaiile se
transmit la manometru.
Pregtirea bolnavului
Camera de examinare trebuie s aib un climat corespunztor
Bolnavul este culcat n repaus cu cel puin 15min nainte de msurare
Se descoper membrele superioare sau inferioare
Se aplic maneta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat
Tehnica
Se pompeaz aer pn ce dispare pulsul periferic.
Se citete amplitudinea oscilaiilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu 10 mmHg i se citesc din nou oscilaiile arteriale.
Se scade apoi presiunea din 10 n 10 cu citiri succesive pn se gsete valoarea
maxim a
amplitudinii care se numeste indice oscilometric.
Valorile normale sunt apreciate n limite foarte lungi i foarte variabile
%20investigatii.
8/71
23/9/2015
Nu are importan valoarea obinut, ci important este diferena dintre 2 regiuni

simetrice
care nu trebuie s depeasc 2mmHg
Valori normale
Adulti: 115140 / 7080 mmHg
Copii: 91110 / 6065 mmHg
Nounascuti: 6580 / 4050 mmHg
Valori peste cele normale hipertensiune.HTA
Valori sub cele normale hipotensiune. hTA
notare
se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontala de
culoare rosie
socotinduse pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur
se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat
n alte documente medicale se noteaz cifric.
Masurarea si notarea temperaturii
Scop
evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare
axila,
%20investigatii.
9/71
23/9/2015
plica inghinala,
cavitatea bucala,
rect, vagin
Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
tampoane de vata si comprese sterile
tava medicala
lubrefiant
alcool medicinal
ceas
Interventiile asistentei
pregatirea materialelor langa pacient
pregatirea psihica a pacientului
spalarea pe maini
se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura
pentru masurarea in axila
se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu
toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a
toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in
aceasta pozitie de
catre asistenta
termometrul se mentine timp de 10 minpentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 45
zecimi de grad
mai joasa decat cea centrala
pentru masurarea in cavitatea bucala
se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a
arcadei
dentare
pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
se mentine termometrul timp de 5 min
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti
agitati, la cei
cu afectiuni in cavitatea bucala;
pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10
min inainte de
determinarea temperaturii
pentru masurarea rectala
se lubrefiaza termometrul
se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandui
intimitatea
se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
%20investigatii.
10/71
23/9/2015
se mentine termometrul 3 min

copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV
temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,40,5
grade
masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei
cu afectiuni
rectale
pentru masurarea in vagin

se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducanduse termometrul in
vagin
este contraindicata in bolile aparatului genital
valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge
cu o
compresa sterila
se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
se spala termometrul, se scutura
se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:
notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind,
pentru fiecare
linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad
se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice
in alte documente medicale se noteaza cifric
interpretarea curbei termice
in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 78 si dupaamiaza intre
orele 18
19
pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si
termometre
electronice
temperatura prezinta oscilatii fiziologice:
in timpul zilei de 0,5 1 grd C; temp dimineata intre orele 45 ; si intre orele
910 a.m. si
seara 1620
la tineri seara este mai ridicata
in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura
in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc
temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie
valori normale
n.n. i copil mic 36,137,8 C
adult 3637 C n axil
vrstnic 3536 C
temp. < 36 C : hipotermie
3738 C subfebrilitate
3839 C febr moderat
3940 C febr ridicat
Peste 40 C hiperpirexie
%20investigatii.
11/71
23/9/2015
Tipuri de febra
Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala
si cea vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C.
Febra intermitentadiferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata
si seara in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand sub 37 grade C
Febra remitentadiferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si
seara,inperioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C
(septicemii,supuratii pulmonare)
Febra recurentaperioade febrile de 46zile ce alterneaza cu perioade de
afebrilitate de 46zile,trecerile facanduse brusc
Febra ondulantaperioade febrile ce alterneaza cu perioade afebrile,trecerea
facanduse lent
Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata
decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si
inflamatii cavitare.
Termometrul tip suzeta.
Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici.

Termometrul se va
folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta obisnuita. Se apasa
pe butonul
de pornire localizat in partea din fata a suzetei. Se pozitioneaza bulbul in gura
copilului.
Temperatura se va citi dupa 3 minute. Pentru a compara aceasta citire cu cea
masurata rectal,
Bulbul suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire
Masurarea Si notarea diurezei
Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.

Scop:
Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupra
altor mbolnviri
Cunoaterea volumului diurezei
Efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea total
de urin emis
Urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul
(intrri ieire).
Materiale necesare
se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite
cu ap distilat
(pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; se poate utiliza orice
borcan de 24 litri
%20investigatii.
12/71
23/9/2015
pe carel vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast

se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra
procedeului
colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare, la
aceeai or
Pentru o determinare corect
1. pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la

prima
emisie, se arunc
2. se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua zi,
la aceeai
or, pstrnduse i urina de la ultima emisie
golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare

pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina colectat,
cristale de timol
recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon, numr pat,
se ine la
rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei
dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor
pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 de ore
pentru examene chimicese recolteaz 100ml de urin
Notarea diurezei
Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului
prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zilei respective
spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100 ml de
urin
cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este de aproximativ 1500
ml
Se noteaza in foaia de temperatura:
cantitatea de lichide ingerate;
cantitatea de lichide pierdute prin transpiratie, diaree;
graficul evolutiei greutatii corporale.
Interpretarea rezultatelor
Cantitatea urinei
valori fiziologice normale femei = 1.0001.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.2001.800
ml/24 ore;
valori patologice poliurie = peste 3.000 ml/24 ore
oligurie = sub 1.000 ml/24 ore
anurie = absenta urinei in vezica;<50ml
Calitatea urinei:
culoarea normal = galben deschis urina diluata;
= brun inchisa urina concentrata
patologic = brun inchisa + spuma icter;
= rosie deschisa pana la rosie bruna hematurie;
fiziologic = albastruverde tratament cu albastru de metilen;
= cafeniu rosu brunnegru tratament cu chinina sau acid salicilic;
miros amoniacal in fermentatia alcalina
%20investigatii.
13/71
23/9/2015
aromatic de fructe in diabet;

aspectul normal clar transparent;
patologic tulbure
Se vor observa tulburarile de mictiune:
polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;
ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;
disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;
enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii
cu tulburari
nevrotice, dupa varsta de 3 ani);
nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si
cantitatea de urina
emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.
hematurie
Notarea scaunelor
Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne conventionale

Normal=I (linie verticala)
Moale=/ (linie oblica)
Diaree (apos)= (linie orizontala)
Mucus=X
Puroi=P
Sanguinolent=S
Daca numarul scaunelor evacuate intro zi este foarte mare,se noteaza numarul total
urmat de
semnul conventional respective.Ex 12
%20investigatii.
14/71
23/9/2015
Masurarea greutatii si inaltimii corporala
Scop:
aprecierea starii de nutritie a pacientului
stabilirea necesitatilor calorice
stabilirea dozei terapeutice de medicament
urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficienta cardiac)
Indicatii
Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea active este
contraindicate
Contraindicatii
pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc ,traumatisme
Materiale necesare:
cantar antropometric,taliometru
Pregatirea pacientului:
se anunta sa nu manance
pacientul isi goleste vezica urinara
Masurarea greutatii
se verifica functionalitatea balantei

se imobilizeaza acul balantei
se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului
se solicita pacientului sa se aseze pe cantar
se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile
se citesc valorile obtinute
se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se
conduce la salon
se noteaza greutatea in foaia de temperature
Masurarea inaltimii
se solicita pacientului sa se descalte
se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept
se coboara cursorul pana la vertex
se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate
%20investigatii.
15/71
23/9/2015
se invita sa coboare
se ajuta sa se incalte
este condus la pat
Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distant de la vertex pana la
sol
cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi
cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare
Observarea si notarea varsaturilor
v pregtire materiale
2 tvie renale curate i uscate
pahar cu soluie aromat
muama, aleza
v pregatire pacient
psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii
fizic: se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors
lateral
se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului
se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama si aleza
v Executie
se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)
i se ofer tvia renal sau o susine asistenta
sprijin fruntea bolnavului
dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit si
comprime
uor cu palma plaga operatorie
dup vrstur se ndeprteaz tvia
i se ofer paharul cu ap si clteasc gura (arunc n alt tvi).
%20investigatii.
16/71
23/9/2015
v ngrijirea ulterioar a pacientului

se terge gura pacientului
se ndeprteaz materialele folosite
se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper
se aerisete salonul
se supravegheaz pacientul n continuare
v Pregtirea produsului pentru examen de laborator

se completeaz buletinul de recoltare
se trimite produsul la laborator
Observarea varsaturilor
Frecventa : ocazionale,frecvente,incoercibile
Orarul: matinale,postprandiale,tardive
Cantitatea : se va masura cantitatea in 24 de ore pentru starea bilantului
hidric
Continutul alimentare,mucoase,apoase,fecaloide,,biliare,purulente,sanguinolente
Culoarea: galbena/verzuie,rosie(hematemeza),galben murdar,bruna(aspect zat de
cafea)
Miros: fad,acru,fecaloid,ranced
Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata
Simptomele care insotesc varsatura : dureri
abdominale,greata,salivatie,cefalee,transpiratii reci,tahicardie,deshidratare
Notarea propriuzisa in foaia de observatie:
fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand sa produs
varsaturile alimentare culoare albastra

varsaturile bilioase culoare verde
varsaturile sanguinolente culoare rosie
daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva
Observarea si notarea expectoratiei

n Definitie Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile
respiratorii prin
%20investigatii.
17/71
23/9/2015
tuse.
n Scop obtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare in
stabilira
diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare
n Materiale :recipient gradat de unica folosinta cu capac,pix rosu
n Pregatirea bolnavului
se anun i i se explic necesitatea examinrii
se instruiete s nu nghit sputa
s nu o mprtie
s expectoreze numai n recipientul dat
s nu introduc n vas i saliva
se aseaza bolnavul in pozitia care saI permita sa expectoreze cu usurinta
se va sprijini capul bolnavului daca este necesar
se observa cantitate,aspect,culoare
n notarea grafica se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia de temperature cu

culoare
rosie ,identic cu diureza.
Observarea faciesului,a starii psihice,a reactivitatii generale si a somnului

bolnavului
Scop ;in stabilira diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli;acestea
determina
bolnavului un anumit comportament,tradus prin cateva elementecare,impreuna cu
caracteristicele lor,trebuie cunoscute pentru a fi appreciate prin observatie .
n Expresia fetei bolnavului
fata anxioasa,cianoticala bolnavii cu insuficienta circulatory grava
fata acoperita cu sudori reci,ochi infundati si inconjurati cu cearcane
albastre,nas
ascutit,privire anxioasa(fata peritoneala)in peritonita,ileus,alte afectiuni
abdominal
grave
fata congestionata,agitate,cu oci sclipitoriin boli infectioase grave
fata tradeaza spaimain boala Basedow
fata rotunda ,asemanatoare cu luna plinain mixedem
trasaturile fetei din jurul gurii,ochilor si narilor simuleaza un ranjet,fruntea
incretita
adanc,intristatain tetenosras sardonic
n Starea psihica a bolnavului
%20investigatii.
18/71
23/9/2015

bolnavul isi pasreaza constienta
stare tificaconstienta tulburata,privirea absenta,sta in pat nemiscatin formele
grave de febra tifoida
carfologiestare tifica insotita de miscari automate,asemanatoare cu prinderea
mustelor din aer
obnubilatie bolnavul isi pastreaza starea de constienta,sesizeaza partial
evenimentele di jurul lui
soporhipersomnie profunda,bolnavul poate fi trezit numai cu excitanti foarte
puternici
apatiedezinteres fata de mediu si persoana proprie
stupoarebolnavul sta in stare de imobilitate,insensibilitate,poate fi trezit dar
nu
raspunde la intrebari
somnolentnecesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trezeste usor dar adoarme
imediat
delir stare de obnubilatie insotita de iluzii,halucinatii,hiperexcitatiiin boli
infectioase acute,afectiuni cerebrale,intoxicatii
n Somnul bolnavului
Somn linistit,odihnitor,fara intreruperi,neagitat
Somnolenta instalata dimineatain hepatita virala
Somnolent instalata imediat dupa alimentarein insuficienta hepatica
Stare de insomniareala sau falsaraportul dintre somn de zi si noapte inversat
Somn agitat cu intreruperi repetate(dureri fe foame,diaree,,necessitate de
mictiune,star de tensiune nervoasa)
n Durerea
intensitate mica,suportabiladureri articulare reumatismale
durere de mare intensitatecolica biliara,renalaetc
spontana sau provocata prin palpare se poate define ca
jena,rupture,sfasiere,tensiune,arsura
de duratade la cateva ore la cateva zile,in functie de cauza,avand character de
permanenta sau intermitanta
localizarea si iradiereain ulcerul gastric sau duodenal durerea iradiaza din
epigastru
in spate;in colelitiaza in hipocondrul drept;in apendicita acuta in fosa iliaca
dreapta
etc
n Convulsiile si contractile
Contractia muscular= punerea intensiune sau scurtarea fibrelor musculare
Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a unor grupe musculare
convulsii locale sau generale
convulsii clonice scurte
convulsii tonicoclonicescurte,ritmice associate cu altele cu character
permanent
%20investigatii.
19/71
23/9/2015
Se va inregistra ora cand sa produs,durata caracterul,localizare daca a aparut

sponatan sau in
timpul somnului sau sub influienta unei excitatii,enervare,daca au fost insotite de
pierderea
starii de constienta,tulburari sfincteriene etc.
n Parezele si paraliziile
parezascaderea functiei motorii musculare
paraliziadisparitia totala a functiei motorii muscular
paralizii perifericescade tonusul muscular,miscarile passive se pot efectua cu
amplitudine mai mare
paralizii centraltonusul muscular ete pastrat sau chiar exagerat ,miscarile pasive
se
pot executa cu amplitudine redusa
Se disting:
monoplegiaparalizia unui singur membru
hemiplegiaparalizia unei jumatati laterale a corpului
paraplegiaparalizia membrelor inferioare
tetraplegiaparalizia celor patru membre
No comments:
Curs 4.
Calcularea ratiei alimentare

Intocmirea foii de alimentatie zilnica
Regimurile dietetice
Alimentarea pacientului: alimentarea activa
alimentarea pasiva
alimentarea artificiala
In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care

se
hraneste rational
(I. Gontea)
%20investigatii.
20/71
23/9/2015
Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimentaia.
Asigurarea aportului caloric
necesar pentru susinerea forelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului
alimentar adecvat pentru
asigurarea condiiilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural
sau artificial, constituie
sarcini elementare ale ngrijirii oricrui bolnav spitalizat.
Alimentatia rationala=aportul de alimente in concordanta cu nevoile

organismului,diferentiate dupa
varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare fiziologica
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii
si asigurarii tuturor functiilor
organismului in conditii normale:
glucide(hidrati de carbon)
proteine
lipide
vitamine
apa si saruri minerale
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismuluicele necesate

cresterii la copii sau cele necesare
refacerii peirderilor prin consum la adult
asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului
normal,cresterii la copii si
celorlalte functii
favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in
boli cronice si aparitia
recidivelor
consolidarea rezultatelor terapeutice
v Calcularea ratiei alimentare

Definitieproportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav
pe 24/h
Ratia alimentara se calculeaza in functie de :
varsta,
sex,
greutate corporala,
munca prestata,
stare de sanatate sau boala
Conditii
ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ
sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului
se masoara in calorii
ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii
calculul se face in functie de sex,greutate,activitate
Necesar caloric/24h
In functie de activitate:
in repaus absolut25 calorii/kg corp
%20investigatii.
21/71
23/9/2015
in activitate minima3540cal/kg corp

in activitate medie4045 cal/kg corpIn activitate
activitate intensa4560cal/kg corp
In functie de varsta:
plus 2030%pentru copii
minus 1015%pentru varstnici
Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare
+30%
Un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare
grad de
temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)
In arsuri se cresc cu 40100% in functie de gradul arsurii
Un bolnav in repaus absolute la pat necesita 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu
greutatea de 60kg
necesita 1500cal/24h
Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

1g glucide=4,1calorii
1g proteine=4,1 calorii
1g lipide=9,3 calorii
Continutul ratiei echilibrate:
400g glucide6g/kgcorp
70g lipide1g/kg corp
70g proteine1g/kgcorp
Echilibrul intre principiile nutritive
5055% hidrati de carbon
1015% proteine
3040% lipide
Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animal
40% protein de origine animala
60%proteine de origine vegetala
35%lipide de origine animala
65%lipide de origine vegetala
Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g
lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g
proteinein 24h(1g/kg corp/24h)
v Intocmirea foii de alimentatie zilnica

Foaia de alimentative zilnica=document in care se centralizeazaregimurile
alimentare zilnice
prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.
Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon
raporteaza numarul de
regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.
Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia
de alimentative la
blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.
%20investigatii.
22/71
23/9/2015

Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.
Clinica CHIRURGIE
FOAIE DE MASA
Ziua..luna..anul
Regim
Nr.portii
Observatii referitoare la hrana din

ziua precedenta
Hidric
10
Hidrozaharat
10
Semilichid
Renal
Cardiovascular
Diabet
Mixt
20
1000calorii
Total
60
Medic
Asistenta sefa .
v Regimurile dietetice
Alimentatia dietetica=contrubuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.
Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor
ce o compun
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :
hipocalorice
hipercalorice
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de

imbolnaviri.
%20investigatii.
23/71
23/9/2015
Regimurile dietetice urmaresc:

punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
regim de crutare a intestinului gros in dizenterie
regim de crutare a mucoasei bucale stomatita
regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric
regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza
regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala
acuta;
echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

in colita de fermentatie regim bogat in proteine;
in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;
in insuficienta cardiaca restrictie de lichide
compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:

se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde
acestei tolerante;
satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

in boli infectioase regim bogat in vitamine;
afectiuni osoase regim bogat in calciu;
in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;
indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:

mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;
v Regimurile alimentare
%20investigatii.
24/71
23/9/2015
Hidric
Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta

Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si
degresate
din carne,apa fiarta si racita
Hidrozaharat
Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala

acuta,insuficienta
hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor infectioase
Alimente
permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de compot,zeama de orez
Semilichid
Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza

hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard
Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe
coapte,fainoase,sufleuri de branza de vacimese mici cantitativ si frecvente
lactat
Indicatii:in primele 35zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile
dupa
hemoragie digestiva superioara; alimente permise:10002000ml lapte,eventual
imbogatit
cu frisca sau smantana
Lactofainos
Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac
vegetarian
Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de

legume,smantana,frisca,fainoase
Hepatic
Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic

Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba
prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20
30g/zi
Renal
Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala

Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude coapte,compot,supe
de
legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de
ou,frisca,paine
fara sare
Cardiovascular Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct

miocardic acu in a doua
saptamana de boala;.alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba
fiarta,salata de
sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g
Diabet
Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;

alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;
necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei
Hipocaloric
Indicatii obezitate,hipertensiune arteriala

Alimente permise:240cal300g branza de vaci ;400callapte,branza de vaci,carne
alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente
%20investigatii.
25/71
23/9/2015
v Modurile de alimentatie a bolnavului
n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:

activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon
pasiv pacientei i se introduc alimentele n gur
artificial alimentele sunt introduse n organism n condiii nefiziologice.
n Alimentarea activ se poate face

n sala de mese,
n salon;
la mas sau la pat.
n sala de mese aerisit, curenia trebuie s fie desvrit; poriile

aranjate estetic sunt aezate pe
mese mici (4 persoane). Se invit pacientii la mas, se invit s se spele pe
mini. Felurile de mncare se
servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat. Nu se ating alimentele cu mna.
Se observ dac pacientul a consumat alimentele; n caz contrar se afl motivul i
se iau msuri.
n salon la mas: se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul
pacientului (tvi,scuiptori,
plosc). Se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas;
servirea mesei se face ca n
sala de mese.
n salon, la pat: se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas.
Se aeaz pacientul n
poziie confortabil, este invitat s se spele pe mini, asistenta servindui
materialele necesare i protejnd
lenjeria de pat cu muama. Se adapteaz masa special la pat i se servete masa la
fel ca n salon la mas.
n Alimentarea pasiv Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se
alimenteze singuri, trebuie s
fie ajutai.
Scop
vor fi hrnii bolnavii
imobilizai
paralizai
epuizai , adinamici
n stare grav
cu uoare tulburri de deglutiie
Pregtire
materiale
tav
farfurii
pahar cu ap sau can cu cioc
ervetel
can de sup
tacmuri
pacient
%20investigatii.
26/71
23/9/2015

se aaz n poziie semieznd cu ajutorul rezemtoarelor de pat sau n decubit
dorsal cu capul
uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat
se protejeaz cu un prosop n jurul gtului
se adapteaz msua la pat i i se aaz mncarea astfel nct s vad ce i se
introduce n gur
Servirea mesei
asistenta se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu perna
verific temperatura alimentelor(pacienii n stare grav nu simt temperatura, nici
gustul
alimentelor), gustnd cu o alt lingur
i servete supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de
deglutiie ale
pacientului
este ters la gur, i se aranjeaz patul
se ndeprteaz eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot
contribui la formarea
escarelor
schimb lenjeria dac sa murdrit
acoper pacientul i aerisete salonul
strnge vesela i o transport la oficiu
se ncurajeaz pacientul n timpul alimentaiei, asigurndul de contribuia
alimentelor n procesul
vindecrii
se stimuleaz deglutiia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura

se ofer pacientului cantiti nu prea marideoarece , neputnd s le nghit, ar
putea s le aspire
De evitat
servirea alimentelor prea fierbini sau prea reci
atingerea alimentelor care au fost n gura pacientului
n Alimentarea artificial nseamn introducerea alimentelor n organismul
pacientului prin mijloace
artificiale.
Se realiz. prin urmtoarele procedee:
sond gastric sau intestinal
gastrostom
clism
parenteral
scop:
v hrnirea pacienilor incontieni
v cu tulburri de deglutiie
v cu intoleran sau hemoragii digestive
%20investigatii.
27/71
23/9/2015
v operai pe tubul digestiv i glandele anexe

v cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
v n stare grav; negativism alimentar
Alimentarea prin sond gastrica
Materiale
de protecie: alez, prosoape
sterile : sond gastric sau Faucher, seringi de 510 cm, pens
hemostatic
nesterile : plnie, tvi renal
bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura
corpului, s aib valoare calorica
Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)
Execuie
n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz
spltur gastric
se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar
200400 ml pn la 500 ml, nclzit
la temperatura corpului
se introduc apoi 200300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli
sonda
se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n
faringe de unde ar putea fi
aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav
se extrage sonda cu atenie
DE TIUT :
la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai
mai mult timp pe aceast
cale , sonda se introduce endonazal
sondele de polietilen se menin mai mult de 46 zile , cele de cauciuc maximum 23
zile fiind
traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
raia zinic se administreaz n 46 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul
de perfuzat utiliznd
vase izoterme
Alimentarea prin gastrostom
deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii

printro sond n cazul
n care cale esofagian este ntrerupt
n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane
caustice , cnd alimentaia
artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric ,
alimentele vor fi
introduse n organism prin gastrostom
n stom, este fixat o sond de cauciuc prin intermediul creia alimentele sunt
introduse cu
ajutorul unei seringi sau prin plnie
respectnduse aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca
n cazul
alimentaiei prin sond gastric
alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup
orarul de alimentaie al
pacienilor , nclzite la temperatura corpului
cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml
dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea
acestora
%20investigatii.
28/71
23/9/2015

tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se
prlinge adesea pe
lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile
de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent
protector i
antimicrobian, pansat steril cu pansamentb absorbant
Alimentarea prin clism

se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp
deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai
soluii izotonice,
substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie
alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47
cu rol hidratant
vezi pregtirea i efectuarea clismei
n locul irigatorului se folosete un termos
Alimentarea parenteral
materile necesare
dezinfectante alcool iodat
materiale pentru puncia venoas
de proteciepern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez;

pt. dezinfecia tegumentului tip I (cu tamponul mbibat n alcool se badijoneaz
tegumentul timp
de 30 de sec.)
instrumentar i materiale sterile seringi i ace de unic folosin(se verific
integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizrii, lungimea i diametrul acelor) n funcie
de scop; pense,
mnui chirurgicale, tampoane
alte materialegarou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii
perfuzabile,
tvi renal
perfuzor = trus de perfuzie (ambalat de unic ntrebuinare)

pomp de perfuzie automatcu reglare programat a volumului i ratei de flux
robinete cu dou sau mai multe ci
branul(cateter i.v.)
flutura
benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de
pielea bolnavului
Se face cu substane care:

v Au valoare caloric ridicat
v Pot fi utilizate direct de esuturi
v Nu au proprieti antigenice
%20investigatii.
29/71
23/9/2015
v Nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo sau hipertone : glucoz 10203340% ,
fructoz 20% ,
soluie dextran , hidrolizate proteice
Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a
raiei de lichide n
care pot fi dizolvate principiile nutritive
Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice
Alimentarea parenteral se face ca i hidratarea
Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea
pacientului, de la
50ml/h la 500ml/h
No comments:
Instrumentar medical si chirurgical.
Instrumentar medical si chirurgical
Instrumentarul reprezint totalitatea ustensilelor ce se folosesc n scopul

examinrilor clinice i
de laborator i n scopul tratamentului i ngrijirii bolnavului.
Pstrarea instrumentarului se realizeaz n dulapuri speciale, curate i
protejate astfel pentru
a putea fi folosite imediat sau sterilizate n vederea utilizrii lor.
Stetoscopul biauricular se folosete la auscultaia zgomotelor produse n inim,
plmni, artere
Aparat de tensiune ;cu mercur,electronic,cu manometru
Stetoscopul monoauricular / obstetrical pentru ascultarea BCF(bataile cordului

fetal)
Ciocanul de reflexe examinarea reflexelor osteotendinoase. Se cur periodic
prin tergere
cu un tampon mbibat n alcool.
Diapazon calibratpentru cercetarea sensibilitatii vibratorii
Spatula lingual servete n examinarea cavitii bucale ;nu se folosete

nesterilizat sau de la
un pacient la altul;sunt si de unica folosinta
Oglinda frontal , datorit posibilitilor de iluminare prin reflexie, se

utilizeaz n ORL pentru
examinarea foselor nazale, faringe, laringe. Se terge periodic oglinda, cercul din
material
plastic;
Speculul nazal servete la lrgirea orificiilor nazale n examinarea regiunilor

profunde ale
cavitii nazale;
Speculul auricular servete la examinarea conductului auditiv extern i a

timpanului;
%20investigatii.
30/71
23/9/2015
OTOSCOP
Deschiztor de gur servete la ndeprtarea maxilarelor i pentru a ine gura

deschis n
vederea unor investigaii i tratamente, ngrijiri ale cavitii bucale,
faringelui, laringelui;
Pensa de prins limba / n inim prinderea limbii n cursul unor tratamente i

ngrijiri ale
cavitii bucale, faringe, esofag, laringe i uneori n timpul narcozei (anesteziei
totale);
Valva vaginal se folosete n obstetric ginecologie pt. examinri, tratamente

i unele
intervenii chirurgicale de specialitate;
Speculul vaginal bivalv are aceleai utilizri ca i valva vaginal
Pelvimetrul msoar diametrul bazinului femeilor gravide.
Histerometrul msoar diametrul cavitii uterine.
Seringi+ace de diferite mrimi pentru injectarea soluiilor medicamentoase, pt.

aspirarea
coninutului biologic sau patologic.(1ml,2ml,5ml,10ml,20ml)
Seringa Guyon servete n urologie i ORL pentru splturi

Seringa Anel n oftalmologie pentru splturi ale aparatului larimal
Trocare de diferite mrimi puncionarea unor caviti pt. evacuarea lichidului;
Sonda gastric Faucher evacuarea coninutului stomacal n vederea splturii

gastrice;
Sonda Blackmoore cu dublu balonas realizarea hemostazei n hemoragia digestiv

superioar
prin ruptura varicelor esofagiene:
Sonda duodenal Einhorn sondaj duodenal i alimentaie artificiala
Sonda Levin duodenala
Sonde vezicale
%20investigatii.
31/71
23/9/2015
Nelaton
nnn
Thiemann
Petzer
sonde Foley
Malecot
Casper
pungi de urina
Trusa de mica chirurgie

1.Bisturiu monobloc
2.Foarfeca ch. dr.
3.Foarfeca ch. cb.
4.Pensa anatomica
5.Pensa chirurgicala
6.Pensa Pean dr.
7.Pensa Pean cb.
8.Pensa kocher dr
9.Pensa kocher cb
10.Stilet butonat
11.Sonda canelata
12.Portac Mathieu
13.Cutie instrumentar
14.Ace chirurgicale
Bisturie cu lame diferite incizia sau secionarea esuturilor;
Foarfece chirurgicale drepte sau curbe cu vrfurile ascuite sau boante tierea
esuturilor sau
materialelor cu sutur chirurgical.
Stilet butonat / sond canelat explorarea traiectelor fistuloase i a plgilor

profunde
Pensa anatomic i chirurgical folosit pt. prinderea i manevrarea diferitelor

esuturi sau
materiale textile utilizate pentru pansarea plgilor
%20investigatii.
32/71
23/9/2015
Pense hemostatice Pean i Kocher drepte, curbe, de diferite mrimi servesc n

mod special la
pensarea vaselor pt. realizarea hemostazei i n efectuarea transfuziilor,
perfuziilor
Pensa Mosquito dreapt sau curb pensarea vaselor i a esuturilor deosebit de

fine cu
traumatizare minim
Pensa Miculitz asemenea pensei Kocher de dimensiuni mult mai mari hemostaza
vaselor
mari
Pensele Jones i Crbu servesc la pensarea pe piele a cmpurilor de operaii
sterile cu
scopul de a delimita cmpul operator
Ace chirurgicale
Acul Reverdin i Deschamps suturarea esuturilor
Portacele Mathieu i Hegar manevrarea acelor chirurgicale pt. muchi i piele
Agrafe Michelle se utilizeaz pt. apropierea marginilor plgii fiind prinse cu

ajutorul pensei de
prins agrafe
Deprttoare abdominale Fritsch i Kocher, Volkmann, autostatice, Juvara

ndeprtarea
esuturilor organelor i a avea un cmp operator suficient de larg pentru a proteja
unele esuturi
n timpul interveniei chirurgicale.
Dep.VolkmanDepartator Farabeuf
Casolete cutii din metal folosite n sterilizare i pentru pstrarea materialelor
sterile
%20investigatii.
33/71
23/9/2015
(materiale textile);
Cutii pentru instrumente

toate instrumentele chirurgicale se folosesc sterile, se ntrein curat i
se pstreaz n
cutiile n care au fost sterilizate n vederea folosirii
cele care nu se utilizeaz zilnic se pstreaz n cutiile n care au fost
sterilizate n
dulapurile de instrumente
ALTE INSTRUMENTE SI MATERIALE
Holder+acrecoltarea sangelui
vacutainere
Termometre
Sonde endotraheale cu balonas
Catetere traheostomie cu balonas
Canule nazale oxigen
masca de oxigen
Sonda aspiratie
Deschizator gura spirala material plastic

Dispozitiv respiratie gura la gura
%20investigatii.
34/71
23/9/2015
Pulsoximetru
Trusa intubatie
Set resuscitare
Balon de resuscitare Ruben
Punga rezervor oxigen
2 masti de fata nr.3 si 5
3 pipe Guedel nr.1;3;4
tub oxigen
balon Ruben
Pipa Guedel
combitub
Combitub
masca laringiana
Patura izoterma
Bandaj tampoane
camp chirurgical cu orificiu vata medicinala
%20investigatii.
35/71
23/9/2015
comprese manusi chirurgicale
Garou
perfuzor
Lantete
Cantare
Glucometru
bazinet
urinar
tavita renala
cutie Petri
Tub dren Kehr T
irrigator
%20investigatii.
36/71
23/9/2015
irrigator vaginal
Cutie incinerare deseuri infectioase
saci deseuri infectioase
Recipient deseuri taietoare intepatoare
n funcie de riscul de transmitere a infeciilor pe carel presupune utilizarea

lor sunt
instrumente:
1) critice = penetreaz pielea sau mucoasele venind n contact cu
sngele(bisturie , ace,
etc.); necesit sterilizare ntre utilizri
2) semicritice = vin n contact cu mucoasele sau cu soluii de continuitate a
pieliiplag
(pensele, endoscoapele, termometrele orale sau rectale etc.); necesit sterilizare
chimic sau
cel puin dezinfecie de nivel nalt
3) noncritice = vin n contact doar cu pielea intact (stetoscopul, plosca ,
urinarul) ; necesit
dezinfecie de nivel intermediar sau sczut
No comments:
Asigurarea conditiilor de igiena si confort.
Asigurarea conditiilor de igiena si confort
patul si anexele sale,pregatirea patului

schimbarea lenjeriei de pat
toaleta bolnavului
captarea dejectiilor
dezbracarea si imbracarea pacientului
observarea pozitiei bolnavului in pat
schimbrile de poziie ale pacientului
mobilizarea si transportul bolnavului
%20investigatii.
37/71
23/9/2015
v Patul si anexele sale

Din cauz c pacientul i petrece majoritatea timpului de boal i de
convalescen n pat,
acesta trebuie s aib anumite caliti.
Calitile patului:
s fie comod, s prezinte dimensiuni potrivite care s satisfac att cerinele de
confort ale pacientului, ct i ale personalului de ngrijire:
lungime 2 m, lime 8090 cm, nlimea de la duumea pn la saltea de 60 cm;
si permit pacientului s se poate mica n voie, s nui limiteze micrile, s
poat, la nevoie, s coboare din pat, s poat sta n poziie eznd, sprijinindu
i
picioarele comod pe podea;
asistenta s poata efectua tehnicile de ngrijire, investigaiile i tratamentul
ct mai
comod;
uor de manipulat i curat; confecionat din tuburi uoare din metal (vopsite n
alb); aezat pe rotie prevzute cu cauciucuri, sau pe dispozitiv de ridicat
prevzut
cu rotie.
Calitile somierei (partea principal a patului): trebuie s fie confecionat

din srm
inoxidabil, s fie puternic, elastic, bine ntins, pentru a nu ceda sub
greutatea pacientului.
Tipuri de paturi
simplu, cu somier dintro singur bucat
simplu cu rezemtor mobil
cu somier mobil
ortopediccadranul somierei confecionat din mai multe buci(234)
universal
universal pentru tratament ortopedic cu somier mobil
pentru seciile de traumatologie
diferite tipuri pentru terapie intensiv, cu aprtoare demontabil
nchis cu plas
pentru sugari i copiicu gratii mobile prevzute cu dispozitive de siguran
Accesoriile patului
Salteaua va fi confecionat din burete, material plastic, care se cura i se
dezinfecteaz
mai uor; salteaua poate fi din cauciuc sau din material plastic, umplute cu ap
sau cu aer,
avnd avantajul c permit umflarea succesiv a compartimentelor dup necesitate
(pentru
prevenirea escarelor).
Pernele trebuie s fie n numr de dou: una umplut cu iarb de mare, iar
cealalt din
burete, material plastic sau puf. Dimensiunea lor: 55 cm lime, 75 cm lungime.
Ptura confecionat din ln moale, trebuie s se poat spla uor.
Lenjeria este bine s aib ct mai puine custuri.
Lenjeria necesar:
%20investigatii.
38/71
23/9/2015

dou cearafuri,
doua fee de pern,
o alez sau travers i muama.
Cearaful dintro singur bucat, dimensiunile 2,60 m x 1,50 m ca s se poat fixa

bine sub
saltea.
Muamaua confecionat din cauciuc sau material plastic, cu rol de a proteja
salteaua de
diferite dejecii se folosete numai la anumii bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10
m.
Aleza ce acoper muamaua este confecionat din pnz; va fi de aceeai lungime,
ns cu 15
20 cm mai lat dect muamaua pantru a o acoperi perfect; faa de pern,
confecionat din
acelai material ca i restul lenjeriei, se va ncheia cu nur pe partea lateral
sau fr nur, cu
deschiztura suprapus.
Utilaj auxiliar: sprijinitor de perne, rezemtor de picioare, aprtoare

laterale, coviltir sau
susintorul de nvelitoare, mese adaptate la pat, agtoarele pentru uurarea
mobilizrii
active,telecomanda
Schimbarea lenjeriei de pat

vSchimbarea lenjeriei patului fr bolnav
Materialele necesare:
cearaf simplu,
cearaf plic,
dou fee de pern,
unadou pturi,
dou perne.
Efectuarea:
se ndeprteaz noptiera de lng pat,
%20investigatii.
39/71
23/9/2015

se aeaz un scaun cu sptar la captul patului.
pe scaun se aeaz, n ordinea ntrebuinrii, lenjeria
curat, pernele, pturile, mpturite corect.
cearaful se aeaz la mijlocul saltelei, se desface i se
ntinde o parte a cearafului spre cptiul patului, cealalt
spre captul opus.
se introduce cearaful adnc sub saltea la ambele capete.
Se execut colul:
persoana aezat cu faa spre captul patului:
cu mna de lng pat prinde partea lateral a cearafului la
o distan egal de la col, cu lungimea prii atrnate i o
ridic n sus pe lnga saltea;
partea de cearaf de sub marginea inferioar a saltelei se
introduce sub saltea;
se lasa n jos partea de cearaf ridicat ;
se introduce sub saltea partea de cearaf care atrn sub
marginea inferioar a saltelei;
celelalte trei coluri se fac dup aceeai procedur.
se introduce apoi sub saltea toat partea lateral a
cearafului ncepnd de la colurile saltelei;
se ntinde bine cearaful s nu prezinte cute.
dac este nevoie se aeaz muamaua (transversal, la
mijlocul patului) i se acoper cu aleza
apoi se aeaz cel deal doilea cearaf peste care se ntinde
ptura;
marginea cearafului dinspre cap se rsfrnge peste ptur.
pentru ca ptura s nu constituie o greutate asupra
degetelor picioarelor pacientei, se va face o cut att din
cearaf, ct i din patur, astfel:
se aeaz palma minii dinspre picioare pe patur, iar
cealalt mn se introduce sub cearaf, ridicnd cearaful i
ptura peste palma opus, formnd astfel o cut;
se introduce apoi sub captul de la picoare al saltelei, att
cearaful ct i ptura, apoi se aeaz colurile folosind
procedura descrisa mai sus.
dac se folosete plicul n loc de cearaf, atunci ptura se
introduce n plic, dup ce se ndoaie n lungime.
de aeaz pernele introduse n feele de pern curate.
%20investigatii.
40/71
23/9/2015
vSchimbarea lenjeriei cu bolnavul n pat
Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea

pacientului nu permite
riducarea din pat
n acest scop asistenta urmrete ca bolnavul :
s prezinte o stare de bine, confort fizic i psihic,
stare de igien permanent.
este o ocazie ca asistenta s comunice cu bolnavul pentru ai da acestuia
posibilitatea si
exprime sentimentele, si uureze starea sufleteasc, s ctige ncrederea
acesteia.
este de asemenea o posibilitate de al observa, de al mobiliza, pentru a preveni
complicaiile,
de ai asigura condiii corespunztoare de igien, de relaxare, de odihn.
Schimbarea
lenjeriei patului se face de cte ori este nevoie, de mai multe ori pe zi, dac
este nevoie, dar
n general, aceasta se executa dimineaa, nainte de curenie, dup msurarea
temperaturii,
luarea tensiunii, msurarea pulsului si toaleta bolnavului.
Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea
pacientului nu permite
ridicarea din pat
Materiale necesare:
aceleai ca i pentru pregtirea patului fr pacient.
in plus: paravan, sac de rufe, eventual lenjerie curat de

corp i material necesar pentru a spla pacientul, dac sa
murdrit.
lenjeria de pat se aeaz pe un scaun n ordinea prioritii,

mpturit n felul urmtor: ptura i cearaful de sub ptur
se mpturesc fiecare n trei sub form de armonic; aleza
se ruleaz mpreun cu muamaua n lungime; cearaful se
ruleaz n lungime.
Efectuare
se evit curenii de aer, se asigur intimitatea

bolnavului, ferindul de priviri indiscrete, se asigur msurile
privind asepsia.
se anun bolnavul asupra procedeului, se linitete i
se asigur c manopera va fi fcut cu blndee, c nu va fi
micat inutil, c manevrele nui vor cauza dureri,
solicitnduise cooperarea
se face de ctre dou asistente aezate de o parte i
de cealalt a patului.
bolnavul rmne acoperit pn la schimbarea
cearafului de sub ptur.
%20investigatii.
41/71
23/9/2015

marginile cearafului murdar se desfac de sub saltea
de jur mprejur.
asistenta din partea dreapt prinde pacientul cu mna
dreapt n axila dreapt, l ridic uor, iar mna stng o
introduce sub umerii acestuia, sprijinindui capul sub
antebra.
apoi cu mna dreapt (retras de sub axil) trage
uor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat
uor n aceeai direcie.
se aeaz apoi n dreptul genunchilor bolnavului,
introduce mna stng sub genunchii acestuia flectndui
puin, iar cu mna dreapt i flecteaza uor gambele pe
coapse.
din aceast poziie, se ntoarce bolnavul n decubit
lateral drept, sprijinindul n regiunea omoplailor i a
genunchilor.
bolnavul se menine acoperit.
asistenta din partea stng ruleaz cearaful
mpreun cu muamaua i aleza murdar pn la spatele
bolnavului;
sulul de lenjerie murdar se afl n acel moment
alturi de sulul lenjeriei curate.
pe jumtatea liber a patului, se deruleaz cearaful
curat, muamaua i aleza pregtite mai nainte.
se ntinde bine cearaful curat pe jumtatea liber a
patului i se aeaz o pern mbrcat n fa de pern
curat, apoi se aduce pacientul n decubit dorsal cu mult
blndee, sprijinindul n regiunea omoplailor i sub
genunchi.
pentru a aduce bolnavul n decubit lateral stng ,
asistenta din partea stng procedeaz la fel ca i n cazul
ntoarcerii n decubit lateral drept: prinde bolnavul de axila
stng, o ridic uor, introduce mna dreapt sub umerii ei,
i sprijin capul pe antebra i dup aceeai procedur,
ntoarce pacientul n decubit lateral stng aducndul dincolo
de cele dou suluri de lenjerie.
asistenta ruleaz mai departe din partea dreapt,
lenjeria murdar o ndeprteaz, introducndo n sacul de
rufe murdare ;
apoi deruleaz lenjeria curat i o ntinde bine, iar
bolnavul este adus n decubit dorsal, sprijinit de cele dou
asistente.
se efectueaz colurile dup tehnica cunoscut.
ptura de deasupra bolnavului se mptur n trei i
se aeaz pe un scaun; bolnavul rmne acoperit cu cearaful
folosit pn atunci.
peste acesta, asistenta aeaz cearaful curat
mpturit anterior n trei, n form de armonic, astfel c
una din marginile libere s ajung sub brbia pacientului.
colurile de sus ale cearafului curat se in fie cu
mna, fie de ctre bolnav, fie de ctre o alt persoan.
cele dou asistente care sunt de o parte i de alta a
patului, prind cu o mn colurile inferioare ale cearafului
murdar i printro micare n direcia picioarelor bolnavului,
ndeprteaz cearaful murdar i acoper n acelai timp
bolnavul cu cearaful curat.
se aeaz ptura peste cearaf rsfrngnd marginea
dinspre cap pe ptur.
%20investigatii.
42/71
23/9/2015

se continu aranjarea patului, se pliaz ptura cu
cearaful deasupra degetelor de la picioarele bolnavului.
Schimbarea lenjeriei
de pat in latime
Pacientul sprijinit in pozitie sezand
Efectuare
Se efctueaz tot de ctre dou persoane: una sprijin

pacientul, cealalt ruleaz lenjeria murdar,
aeaz i deruleaz cearaful curat pregtit n prealabil.
dup efectuarea fiecrei proceduri, asistenta trebuie s se
asigure c pacientul este aezat ct mai confortabil.
Uneori aleza tb. schimbat de mai multe ori /zi fr s fie
nevoie de schimbarea cearafului.
nafar de procedura descris mai sus , se mai pot folosi alte
dou metode de schimbare a alezei
Schimbarea alezei
Ridicarea pacientului cu ajutorul umrului
se aeaz de o parte i de alta a patului, n
dreptul bazinului pacientului
aeaz pacientul n poziie eznd
as. i apleac coloana, fr grbovire, lrgesc
baza de susinere prin deprtarea picioarelor, i
flecteaz uor genunchii
persoana din dreapta i fixeaz umrul dr. sub
axila dr. a pacientului
persoana din stg. i fixeaz umrul stg. sub
axila stg. a pacientului astfel incat braele
pacientului s se odihneasc pe spatele
persoanelor
cele doua personae i introduc ct mai mult
antebraele de la membrul superior care are
umrul fixat sub axil sub coapsa pacientului
mna liber a asistentelor se sprijin pe
suprafaa patului mai sus de pacient pentru a
asigura un punct de sprijin n plus n momentul
ridicrii
la comanda uneia dintre ele se ncepe ridicarea
pacientului, ridicnd treptat coloana vertebral i
transfernd greutatea pe piciorul aflat n partea
cefalic a patului
n momentul aezrii pacientului, cele doua
persoane i flecteaz din nou genunchii , astfel
coloana vertebral coboar, i aeaz pacientul
confortabil
metod de ridicare cnd pacientul nu poate s coopereze

asistentele aezate de o parte i de alta a patului,
se apleac spre pacient meninnd coloana
dreapt, i lrgesc baza de susinere prin
deprtarea picioarelor
%20investigatii.
43/71
23/9/2015

braele din partea cefalic a patului se aeaz n
jurul spatelui pacientului, ct mai aproape de linia
bazinului
braele dinspre picioare se introduc sub ezutul
pacientului, minile asistentelor se unesc
pacientul este rugat si ncrucieze braele pe
piept
la comanda unei din asistente se efectueaz
ridicarea pacientului, ridicnd treptat coloana
vertebral i transfernd greutatea spre piciorul
situat spre partea cefalic
vTOALETA BOLNAVULUI
Toaleta pacientului face parte din ngrijirile de baz, adic din ngrijirile
acordate de asistenta
medical cu scopul de a asigura confortul i igiena bolnavului. Const n
meninerea pielii n
stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei leziunilor cutanate, fiind o
condiie
esenial a vindecrii. Toaleta pacientului poate fi:
zilnic pe regiuni
sptmnal sau baia general
n funcie de tipul pacientului, acesta:
nare nevoie de ajutor
are nevoie de sprijin fizic i psihic
are nevoie de ajutor parial
necesit ajutor complet
Obiective:
ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului cornos descuamat i impregnate cu

secreiile
glandelor sebacee i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejecii
i alte
substane strine, care ader la piele
deschiderea orificiilor de excreie ale glandelor pielii
nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism
producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaz mobilizarea
anticorpilor
%20investigatii.
44/71
23/9/2015
linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort

Principii
se apreciaz starea general a bolnavului , pntru.a evita o toalet prea lung,

prea obositoare
se verific temperatura ambiant, pentru a evita rcirea bolnavului
se evit curenii de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor
se izoleaz bolnavul (dac e posibil printrun paravan) de anturajul su
se pregtesc n apropiere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei
patului i a
bolnavului i pentru prevenirea escarelor
bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur
se descoper progresiv numai partea care se va spla
se stoarce corect buretele sau mnua de baie, pentru a nu se scurge apa n pat
sau pe bolnav
se spunete i se cltete cu o mn ferm, fr brutalitate, pentru a favoriza
circulaia
sanguin
apa cald trebuie s fie din abunden, schimbat de cte ori este nevoie, fr a
se lsa
spunul n ap
se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate
i axile
se mobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele
predispuse escarelor
ordinea n care se face toaleta pe regiuni: splat, cltit, uscat
se mut muamaua i aleza de protecie, n funcie de regiunea pe care o splm
Etapele toaletei
Se va respecta urmtoarea succesiune:

se ncepe cu faa, gtul i urechile,
apoi braele i minile,
partea anterioar a toracelui, abdomen, faa anterioar a coapselor;
se ntoarce bolnavul n decubit lateral i se spal spatele, fesele i faa
posterioar a coapselor,
din nou n decubit dorsal, se spal gambele i picioarele, organele genitale
externe
ngrijirea prului, toaleta cavitii bucale.
nainte de a ncepe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea

pacientului puls, tensiune, respiraie ce mobilizare i se permite n ziua
respectiv, dac se poate spla singur, pe care parte a corpului;
toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor
i
observarea unor modificri de exemplu, roea, iritaie luarea unor msuri
terapeutice;
pentru activarea circulaiei sanguine, dup splarea ntregului corp, se
fricioneaz
cu alcool mentolat ndeosebi regiunile predispuse la escare;
pacienii care se pot deplasa vor face baie la du sau la cad, sub supravegherea
personalului de ngrijire.
de evitat n timpul bii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, udarea
aparatului
gipsat, a pansamentului
%20investigatii.
45/71
23/9/2015
NGRIJIREA OCHILOR
Scop
prevenirea infeciilor oculare
ndeprtarea secreiilor
P regtire
materiale
ap, prosop, tampoane din tifon, comprese, manui de baie
se informeaz (ngrijirea se face n cadrul toaletei zilnice)
Pregatirea
pacientului
Tehnica
se ndeprteaz secreiile oculare de la comisura extern spre cea

intern, cu ajutorul unui tampon steril
se spal ochii cu mna acoperit cu mnui, se limpezesc i se terg cu
prosopul curat
la pacientul incontient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a menine
supleea corneei, se picur lacrimi artificiale" n fiecare ochi; iar dac
ochiul rmne deschis (corneea se usuc), se aplic comprese mbibate n
ser fiziologic i se ndeprteaz n mod regulat secreiile oculare.
INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE
%20investigatii.
46/71
23/9/2015
Scop
meninerea permeabilitii cilor respiratorii superioare
prevenirea escarelor, infeciilor nazale, n cazul n care pa

cientul
prezint sonde introduse pe aceast cale (pentru oxi
g enoterapie, pentru
evacuarea coninutului gastric).
Pregtire materiale tampoane sterile, montate pe bastonae, ser fiziologic, H

2O2diluat,
Pregatire pacient
tvi renal, mnui de cauciuc

se informeaz, i se explic necesitatea tehnicii, i se ntoarce capul
uor ntro parte
se cur fosele nazale, fiecare cu cte un tampon umezit n ser
fiziologic
dac pacientul prezint o sond:
se dezlipete romplastul cu care este fixat
se retrage sonda 56 cm
se cur tubul cu un tampon de urmele de romplast
se ndeprteaz crustele de pe mucoasa nazal cu tamponul
umezit n ap oxigenat diluat
se reintroduce sonda gastric, iar sonda pentru oxigenoterapie
se poate reintroduce n cealalt fos nazal
se fixeaz sonda
Ingrijiri ulterioare
se controleaz funcionalitatea sondelor dup curarea mu

coasei
nazale
se supravegheaz respiraia pacientului

De evitat
contactul minilor cu secreiile nazale
INGRIJIREA URECHILOR
%20investigatii.
47/71
23/9/2015
Scop
meninerea strii de curenie a pavilionului urechii si a

conductului auditiv extern
ndeprtarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor
patologice
Pregatire materiale
tampoane sterile, montate pe beioare, tvi renal,

ap,spun, manu de baie, prosop
Pregatire pacient
pacientul
se informeaz
se ntoarce cu capul pe partea opus
Tehnica
se cur conductul auditiv extern cu tamponul uscat

se spal pavilionul urechii cu mna acoperit cu mnua de
bumbac cu spun, curind cu atenie anurile pavilionului i
regiunea retroauricular
se limpezete, se usuc cu prosopul pavilionul urechii i
conductul auditiv extern
fiecare ureche se cur cu un tampon separat
dac prin conductul auditiv extern se scurge LCR sau
snge va fi informat medicul
se introduce n conductul auditiv extern un tampon de vat

absorbant
de evitat
introducerea tamponului peste limita vizibilitii (pericol de

lezare a timpanului)
NGRIJIREA CAVITII BUCALE
Scop
obinerea unei stri de bine a pacientului

profilaxia cariilor dentare
%20investigatii.
48/71
23/9/2015

profilaxia infeciilor cavitii bucale
Pregatire materiale
pentru pacientul contient: periu, past de dini, prosop, tvi renal,

pahar cu ap
pentru pacientul incontient: comprese, tampoane sterile din tifon,
instrumentar steril (deschiztor de gur, spatul lingual, pens porttampon),
glicerin boraxat 20%, tvi renal, mnui
Pregatire pacient
contient : este aezat n poziie eznd sau n decubit lateral stng, cu

prosopul n jurul gtului
incontient : n poziie decubit dorsal, capul ntro parte, cu prosopul sub
brbie
Tehnica
pacientul contient este servit, pe rnd, cu materialele i ajutat si fac

toaleta cavitii bucale
pacientul incontient
se introduce deschiztorul de gur ntre arcadele dentare
se terg limba, bolta palatin, suprafaa intern i extern a arcadelor
dentare cu tampoane mbibate n glicerin boraxat, cu micri dinuntru n
afar
se terg dinii cu un alt tampon
la sfrit se ung buzele
la pacienii incontieni, care prezint protez dentar, aceasta se
va scoate, spla i pstra ntrun pahar mat cu ap
toaleta cavitii bucale la pacientul incon
tient se poate face i cu
indexul acoperit cu un tampon de tifon, mna fiind mbrcat n
mnu
se strng materialele
se aeaz pacientul n poziie confortabil
de evitat
contactul minilor cu secreia salivar a pacientului sau cu materialul folosit
NGRIJIREA UNGHIILOR
Scop
obinerea unei aparene ngrijite a pacientului

ndeprtarea depozitului subunghial, care conine germeni patogeni
evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacienii cu prurit i de
asemenea la pacienii agitai
Pregatire materiale
ap, spun, periu, forfecu de unghii, pil, prosop
%20investigatii.
49/71
23/9/2015
Pregatire pacient
pacientul
se informeaz, se aeaz comod, relaxat

Tehnica
zilnic: unghiile se spal cu ap i spun i cu periua de unghii.

pentru splarea piciorului, acesta va fi introdus ntrun lighean cu ap,
dup care se va face tierea unghiilor.
se taie unghiile cu atenie, la nivelul degetului, pentru a degaja prile
laterale spre a nu se aduna murdria, apoi, se pilesc;
mna sau piciorul se aeaz pe un prosop pe care se adun
fragmentele tiate
instrumentele dup utilizare se dezinfecteaz
de evitat
lezarea esuturilor adiacente (risc de hemoragie la hemofilici, risc de

infecii
panariii la diabetici)
DE EVITAT:
NGRIJIREA PRULUI
Scop
pentru starea de bine a pacientului

igienic
splare la unadou sptmni, la pacientul cuspitalizare ndelungat
distrugerea paraziilor
pregtirea pentru examen E.E.G.
pregtirea pentru operaie la fa, nas
contraindicaii
fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacieni cu stare general
alterat, febrili, cu boli ale pielii capului
Zilnic: se face perierea, pieptnarea i, eventual, mpletirea prului
%20investigatii.
50/71
23/9/2015
Pregatire materiale
pieptene, ampon, spun, usctor, lighean, ap cald, muama,

alez, prosoape
Pregatire pacient
se informeaz
poziia se alege n funcie de starea sa :
eznd pe un scaun
eznd n pat
decubit dorsal n pat, cu salteaua ndoit sub torace
decubit dorsal, oblic n pat
Tehnica
temperature 2224C
nchiderea ferestrelor , evitarea curenilor de aer

se pregtete patul i se protejeaz cu muama i alez
se umezete prul, se amponeaz
se maseaz uor pielea capului cu pulpa degetului, se spal de dou
trei ori
se limpezete prul din abunden, se acoper cu prosopul uscat
se usuc prul, se piaptn cu blndee
se acoper capul pacientului cu o bsmlu

se reinstaleaz pacientul n poziie confortabil
obiectele folosite se dezinfecteaz
TOALETA INTIM
Scop
Igienic
meninerea unei stri de confort fizic
Prile intime ale corpului sunt expuse infeciilor, ulcerelor de
presiune, mirosurilor neplcute, avnd n vedere anatomia i
fiziologia lor (pliuri ale pielii, orificii naturale ale corpului, glande,
organe excretoare).
Se execut de mai multe ori pe zi la pacienii incontieni, cu sonde
vezicale, naintea interveniilor chirurgicale n regiunea anal, organe
genitale n perioadele menstruale.
Pregatire materiale
paravan, dou bazinete, tampoane sterile din vat, pens

porttampon, can cu ap cald, spun lichid, prosop, mnu de
%20investigatii.
51/71
23/9/2015

cauciuc, mnu de baie, muama,alez, se controleaz temperatura
apei
Pregatire pacient
se informeaz, se asigur intimitatea

se pregtete patul cu muama, pacientul fiind n poziie
ginecologic
se servete un bazinet pentru ai goli vezica urinar
rmne n poziie ginecologic cu al doilea bazinet curat sub
regiunea sacrat
Tehnica
Dac pacientul este independent, i se pregtesc materialele pentru a

se ngriji singur.
se mbrac mnua de cauciuc, apoi cea de baie
se spal regiunea dinspre simfiza pubian spre anus, turnnd ap
i spun lichid
se limpezeste abundent
se scoate bazinetul
se usuc regiunea genital ,anala
splarea organelor genitale externe se poate face cu
tampoane de vat montate pe pensa porttampon
la brbat, se degaj glandul de prepu i se spal cu
pruden (se previne ptrunderea spunului n uretr)
se ndeprteaz materialele, se aranjeaz patul

pacientul este aezat comod
de evitat
contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea

anal, prin micri de splare dinspre anus spre simfiza pubian
TOALETA BOLNAVILOR INCONTIENI I COMATOI
Asigurarea igienei corporale

bolnavul va fi splat n fiecare zi complet (pe segmente).
se va face toaleta parial ori de cte ori sa murdrit.
la femei toaleta genital se va face de mai multe ori pe zi.
dup splare se fricioneaz cu alcool mentolat.
Igiena cavitii bucale
Se ndeprteaz proteza, dac exist , se spal i se pstreaz
ntrun pahar mat cu ap.
%20investigatii.
52/71
23/9/2015
materiale
comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril (deschiztor de gur,
spatul
lingual, pens porttampon), glicerin boraxat 20%, tvi renal, mnui de
cauciuc sterile
pacientul
n poziie decubit dorsal, capul ntro parte, cu prosopul sub brbie
tehnica
se introduce deschiztorul de gur ntre arcadele dentare
se terg limba, bolta palatin, suprafaa intern i extern a arcadelor dentare
cu tampoane
mbibate n glicerin boraxat, cu micri dinuntru n afar
se terg dinii cu un alt tampon
la sfrit se ung buzele
de evitat
contactul minilor cu secreia salivar a pacientului sau cu materialul folosit
dimineaa i seara se face toaleta gurii cu un tampon de vat nmuiat n soluie de
acid boric 1% sau mueel.
limba, buzele, gingiile se vor terge cu glicerin boraxat de 23 ori pe zi.
buzele vor fi unse cu vaselin i se aplic peste gur un tifon mbibat cu soluie
de
ser fiziologic.
compresa trebuie s se menin umed.
Prevenirea uscrii corneei

La pacientul incontient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a menine
supleea
corneei, se picur lacrimi artificiale" n fiecare ochi; iar dac ochiul rmne
deschis
corneea se usuc:
Se spal ochii cu acid boric 4%, ceai de mueel.
Se acoper ochii cu cte o compres nmuiat n aceeai soluie sau ser fiziologic.
Se va instila n sacii conjunctivali cte o pictur de vitamina A de 23 ori pe
zi.
Asigurarea igienei prului

Femeile vor fi pieptnate zilnic.
Se va spla prul la 12 sptmni.
%20investigatii.
53/71
23/9/2015
v Captarea dejectiilor fiziologice si patologice
Scop
observarea caracterelor fiziologice si modificarilor patologice
ale dejectiilor
descoperirea modificarilor lor patologice in vederea stabilirii
diagnosticului
Material necesare paravan
urinar
plosca sau bazinet
material pentru toaleta locala

manusi de protectie
musama si aleza pentru protectia patului
tavita renala
scuipatoare ,cutie Petri,recipient de unica folosinta cu capac
Pregatirea
pacientului
se incurajeaza pentru asi invinge jena

se asigura rspectarea intimitatii prin aplicarea paravanului
psihica si fizica
se aseaza in pozitie corespunzatoare in functie de produsul captat
Executie
v Captarea materiilor fecale
se separa patul cu paravan

se protejeaza patul cu musama si aleza
se dezbraca pacientul(parte inferioara)
se ridica pacientul si se introduce bazinetul cald sub regiunea sacrata
se acopera cu invelitoare pana termina actul defecatiei
se efectueaza toaleta regiunii perianale
se indeparteaza bazinetul,se acopera cu capacul,se indeparteaza din
salon
se strang materialele folosite
se imbraca pacientul,se reface patul
se aereseste salonul
se spala mainile pacientului
scaunul se pastreaza pentru vizita medicala in locuri special amenajate
v Captarea urinei
%20investigatii.
54/71
23/9/2015
servirea urinarelor ca si indepartare lor se face in mod

asemanator cu a bazinetelor
urinarele pot fi plasate pe un support de sarma,fixate la
marginea patului
dupa utilizare se golesc imediat,se spala in jet de apa si si
dezinfecteaza
se spala pacientul pe maini
se noteaza cantitatea de urina eliminate,se observa
aspectul,,tot ce este pathologic,se anunta medical
v Captarea sputei
se instrueste pacientul sa nu inghita sputa,sa nu o imprastie,sa

foloseasca recipientul dat
i se asigura recipiente pentru a se putea schimba la nevoie
v Captarea varsaturilor
se aseaza pacientul in functie de starea generalapozitie

sezand,semisezand,decubit dorsal cu capul intro parte aproape
de marginea patului
se protejeaza lenjeria de pat cu musama si aleza
se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul
gatului
se indeparteaza proteza mobila daca este cazul
i se ofera tavita renala si/sau se sustine
il ajuta in timpul varsaturii
dupa varsatura se ofera un pahar cu apa sasi clatesca gura
se pastreaza varsatura pentru vizita medicului
se noteaza caracterele varsaturii,frecventa
se spala si dezinfecteaza recipientul utilizat
la recomandarea medicului se recolteaza pentru examen de
laborator
vDezbrcarea i mbrcarea bolnavului.
%20investigatii.
55/71
23/9/2015
Scop : protejarea corpului si asigurarea intimitatii
Interventiile asistentei:
alegerea lenjeriei in functie de temperatura mediului ambiant;varsta,talie si

statura(sa sigure
lejeritatea miscarii)de integritatea fizica si psihica a pacientului,pregatirea
lenjeriei la
indemana pacientului
explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate;
incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie de capacitatea
si limitele sale
fizice
felicitarea pentru fiecare progres
ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea integrala a tehnicii
(la nevoie , se
efectueaza de catre doua asistente)
in cazul afectiunilor la nivelul membrelor superioare, se incepe cu dezbracarea
membrului
sanatos, imbracarea incepand cu membrul afectat.
in cazul afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua.
sustinerea membrului paralizat.
acordarea de timp suficient pacientului ptr a efectua tehnica.
abordarea pacientului cu calm si rabdare.
a) In cazul bolnavilor constienti ce trebuie ajutati
se aseaza bolnavul in pozitie sezand
se deschid nasturii bluzei de pijama, se scoate un brat apoi celalalt
se imbraca jacheta curata de pijama
se desfac nasturii pantalonilor si apoi ridicand bolnavul se trag in jos si se
indeparteaza
pantalonii de pijama curati se aduna cu mana un picior de pijama prin care se
trece membrul
inferior al pacientului si apoi se procedeaza la fel cu celalalt picior
se ridica bolnavul si se trag pantalonii pana la brau.
b) In cazul bolnavii greu mobilizati
bluzele de pijama se dezbraca mai greu ;
bolnavul in DD(decubit dorsal), se ridica camasa pana la torace mobilizandul
alternativ in DL stg si dr;
readus in DD , ridicat in pozitie sezanda/ semisezanda se aduna camasa la spate ,
si
se trage peste cap
aceasta manopera se poate efectua si in pozitie culcata daca un ajutor mobilizeaza
partial bolnavul
apoi se desfac bratele din manecile camasii incepand cu cel sanatos
reambracarea :
se aduna cat mai strans si se trece peste capul bolnavului

se introduc bratele incepand cu cel bolnav si apoi cu cel sanatos
ridicam bolnavul mai intai la spate, apoi la solduri se intinde bluza asa
%20investigatii.
56/71
23/9/2015
incat sa nu faca cute sub bolnav

c) In cazul bolnavilor cu aparate gipsate sau cu leziuni extinse pe membre
exista pijamale care se inchid cu sireturi
d) In cazul bolnavilor care nu pot fi mobilizati
vor fi imbracati cu o bluza lunga de pijama sau o camasa deschisa la spate
aceasta acopera suprafata anterioara si laterala a corpului precum si bratele
poate fi utilizata si o bluza de pijama obisnuita imbracata invers; sau camasa
deschisa lateral, cand una din parti se introduce sub bolnav
e) In cazul bolnavilor cu perfuzii intravenoase

daca e fixata in vena subclaviculara nu exista probleme
daca e fixata la plica cotului trebuie avut mare grija
se va infasura locul de fixare al acului in vena cu o fasa de tifon
apoi se dezbraca lenjeria murdara
se incepe cu bluza de la pijama
se scoate mai intai maneca de pe membrul superior sanatos si apoi de pe
membrul in care e
fixata perfuzia alunecand maneca bluzei dea lungul tubului de perfuzie si al
rezervorului care a
fost scos din stativ si asistenta il tine in mana
se imbraca lenjeria curata incepand cu bratul in care este perfuzia initial se
trece rezervorul,
apoi tubul de perfuzie si in final bratul bolnavului
apoi se imbraca si bratul sanatos
in tot timpul manevrei , rezervorul sa fie mentinut deasupra nivelului
bratului bolnavului.
v Poziiile bolnsavului n pat
ortostatism=in picioare
clinostatism=decubit=culcat
n funcie de starea general i de boala sa, bolnavul ocup n pat o poziie

activ, pasiv sau forat.
Poziia activ pacientul se mic singur, nu are nevoie de ajutor
Poziia pasiv pacientul nu poate si schimbe singur poziia, ia pierdut
fora fizic, are nevoie de
ajutorul altei persoane; bolnavi gravi, adinamici
Poziia forat pacientul are o postur inadecvat; poziia poate fi:
determinat de afeciunea de baz n tetanos(opistotonusbolnavul se gaseste in
hiperextensie
avand forma unui arc cu concavitate dorsal,corpul sprijinit pe ceafa si calcaie)
;meningit(cocos de
%20investigatii.
57/71
23/9/2015

pusca capul in hiperextensie,membrele iferioare flectate,atat in articulatia
coxofemurala,cat sic
ea a genunchiului);pleurostotonusbolnavul descrie un arc cu concavitate lateral.
ca o reacie de aprare a organismului(bolnavul cauta sasi menajeze dureare) n
crizele de
dureroase de ulcer sau duodenitabolnavul sta in decubit ventral sau in decubit
lateral stang;pozitie
ghemuita,bolnavul exercitand si o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase in
ulcerul gastric
penetrant.
ca o msur profilactic n prevenirea unor complicaii (prevenirea emboliei n
cazul
tromboflebitei)ca msur terapeutic (folosirea aparatelor de extensie condiie
esenial a
tratamentului)
Asistentele trebuie s cunoasc poziiile pe care le iau pacienii n pat, poziia

n care acetia trebuie adui cu
ocazia unor ngrijiri i examinri speciale i manoperele prin care se asigur
schimbrile de poziie.
%20investigatii.
58/71
23/9/2015
Poziia
Cum se realizeaz
Afeciunile/situaiile care Observaii

o impun
Decubit dorsal
Culcat pe spate cu faa n

sus
dup puncie lombar
Previne contractura muchilor abdominali
fr pern
unele afeciuni ale coloanei Este mai confortabil cu genunchii ndoii

vertebrale (suprafa tare) pozitia Fowler
cu o pern subire
anemii posthemoragice
cu 2 perne (poziie
obinuit i comod)
unele afeciuni cerebrale
Poziia Fowler
pacieni slbii
adinamici
meninut timp ndelungat=dureri lombare :

se introduce un sul subire la nivelul coloanei
lombare
Zone explorate: capul, gtul, toracele
anterior, plmnii, snii, inima, abdomenul,
extremitile, zonele de palpare a pulsului.
operai
Semieznd
culcat pe spate
afeciuni cardiace i
pulmonare
Meninerea ndelungat necesit msuri de

prevenire a escarelor (colaci de cauciuc sub
regiunea fesier) i a altor complicaii.
toracele formeaz cu linia
orizontal un unghi de 30 perioada de convalescen
45
Este interzis pacienilor cu
unele categorii de operaii
Se realizeaz:
tulburri de deglutiie
vrstnici
cu un numar mai mare de
comatoilor
perne
primul ajutor dat
pacienilor cu afeciuni
cu rezemtor mobil
cardiorespiratorii
cu somier articulat
Ca pacientul s nu alunece,
se aeaz sub regiunea
poplitee o pern ndoit
sau un sul din ptur
nvelit ntrun cearaf
rsucit la extremiti i
introdus sub saltea . Sub
tlpi se pune un sprijinitor.
eznd
n pat:
n stare grav
trunchiul formeaz cu
membrele inferioare un
unghi drept
dispneici, n caz de
pneumonii ntinse
n vederea examinrii pacientului, poziia

eznd realizeaz expansiunea complet a
plmnilor i permite o mai bun examinare
a prii superioare a corpului.
insuficien cardiac
pacientul are coapsele
flectate pe bazin i
n perioada acceselor de
gambele sunt n semiflexie astm bronic
pe coapse
vrstnici
genunchii sunt astfel
ridicai
dup anumite intervenii
chirurgicale (glanda tiroid)
Poziia se realizeaz:
Pacienii slbii d.p.d.v.fizicsar putea s nu
poat sta n aceast poziie ; ei vor fi aezai
n decubit dorsal cu extremitatea cefalic a
somierei ridicat.
prin ridicarea prii

cefalice a somierei
articulate (cu ajutorul
manivelei)
Zone explorate: capul, gtul, spatele,

toracele posterior, plmnii, snii, axila,
inima, extremitile superioare.
Pacienii cu insuficien cardiac n cursul

acceselor de dispnee nocturn, se aeaz de
mai multe ori la marginea patului cu
picioarele atrnate; sub tlpi se aeaz un
taburet.
cu sprijinitorul de perne
sau se vor pune 45 perne
aezate n trepte ; capul se
va sprijini cu o pern mic
%20investigatii.
59/71
23/9/2015

sub braele pacientului se
poate aeza cte o pern ;
pentru a mpiedica
alunecarea se aeaz sub
regiunea poplitee o pern
ndoit sau un sul din
ptur nvelit ntrun
cearaf rsucit la
extremiti i introdus sub
saltea . Sub tlpi se pune
un sprijinitor.
n fotoliu: este aezat
confortabil, bine mbrcat
i acoperit cu ptur
Decubit lateral
Poate fi drept sau stang
n pleurezii
culcat pe o parte
meningite
capul sprijinit pe o singur dup intervenii

pern
intratoracice
membrele inferioare
flectate uor
ntre genunchi i maleole se introduc inele

de vat
sub trohanterul mare, un colac de cauciuc
mbrcat
vrstnicii, adinamicii vor fi
ntori la intervale regulate de 1
2ore pentru prevenirea
complicaiilor
dup intervenii renale
n cazul drenajului cavitii

sau membrul inferior ce pleurale
este n contact cu
suprafaa patului ntins, iar Se mai impune:
cellat ndoit
spatele sprijinit cu o
pern sau un sul sau cu
rezemtoare speciale
n cursul
efecturii
toaletei
schimbrii
lenjeriei
administrrii
clismelor i
supozitoarelor
msurrii
temperaturii pe
cale rectal
pentru puncia
lombar
dac pacientul are un membru

inferior
paralizat
fracturat
dureros
operat
acesta va fi meninut n cursul manoperei de
ntoarcere de ctre asistent i aezat pe un
suport pregtit n prealabil.
Zonele ce pot fi explorate : inima (decubit
lateral stg) ; poziia este ideal, pentru. a
auzi murmurul cu sonor redus.
n cursul
sondajului
duodenal
drenajului
postural
pt.a mpiedica
apariia
escarelor
Poziie (decliv)
Trendelenburg
Decubit dorsa, eventual

lateral, cu capul mai jos
dect restul corpului
pe masa de operaie n
cazul sincopelor din cursul
anesteziei generale
Se realizeaz prin:
n anemii acute
ridicarea etremitii
distale a patului
pentru autotransfuzii
diferena ntre cele 2

extremiti ale patului
poate varia de la 10 la
60cm
pentru oprirea
hemoragiilor membrelor
inf.i organelor genitale
feminine dup intervenii
ginecologice
favorizeaz o bun circulaie

pentru centrii vitali
n decubit lateral se aeaz
atunci cnd este pericol de
aspirare a secreiilor
sub capul pacientului se

dup rahianestezie
poate pune o pern subire
%20investigatii.
60/71
23/9/2015

se protejeaz capul
pacientului cu o pern
aezat vertical la
cptiul patului
pentru a favoriza drenajul

secreiilor din cile
respiratorii superioare
pentru evitarea alunecrii

de pe masa de operaie,
pacientul este fixat n
chingi sau rezemtoare
speciale de umr
Poziie procliv
(Trendelenburg
inversat)
oblic cu capul mai sus
pentru extensia coloanei

cervicale (tratament
ortopedic)
Decubit ventral
culcat pe abdomen
n paralizia unor grupuri

musculare; hemiplegie
este poziia de noapte pentru sugari i copii

mici
capul ntro parte pe o

pern subire
n escare extinse
nu este posibil fr pern pt.anumite boli

cardiace i pulmonare
membrele superioare
aezate la stga i la
dr.capului
drenarea unor colecii

purulente
incontieni
cu faa palmar pe
suprafaa patului
cu degetele n extensie
Sub glezne:
o pern cilindric
Sub torace i abdomen se
pot aeza perne subiri,
moi
Poziie ginecologic decubit dorsal
pe ntruexamene
Examinarea se face dup golirea vezicii
ginecologice i obstetricale urinare i a rectului
cu genunchii ndoii
coapsele
ndeprtate
Se poate realiza:
n pat
faciliteaz
introducerea speculului
vaginalvalvelor
poziie jenant i inconfortabil

nu se prelungete prea mult examinarea
pentru examinri
rectale (rectoscopie, tueu

rectal)
pe masa de
examinare
pe masa ginecologic
care are sprijinitor pentru
membrele inferioare, iar
sub placa de ezut are o
tvi mobil
Poziia
genupectoral
pacientul aezat pe pentru explorarea zonei

genunchi, acetia fiind
rectale
uor ndeprtai
este o poziie jenant, inconfortabil
aplecat nainte
pieptul atinge planul

orizontal (masa de
examinat)
%20investigatii.
61/71
23/9/2015
vSchimbrile de poziie ale bolnavului
Pot fi : active (le execut pacientul singur) i pasive (pacientul necesit

ajutor).
Schimbrile pasive se efectueaz la pacieni : adinamici, imobilizai,
incontieni, paralizai,
cu aparate gipsate etc.
Principii de respectat:
sunt necesare 12 asistente
asistenta trebuie s adopte o poziie potrivit pentru a putea ridica pacientul cu
mai
mult uurin i cu un efort fizic mai mic
prinderea pacientului se face precis i sigur cu toat mna , aeznd palma pe
suprafaa corpului pacientului astfel incat suprafaa de contact s fie ct mai
mare
aezarea asistentei ct mai aproape de pat (de pacient)cu picioarele deprtate pt.a
avea o baz de susinere ct mai mare genunchii flectai, coloana vertebral uor
aplecat (aceasta pozitie asigur protejarea col.vertebrale a asistentei prin
diminuarea compresiunii asupra discurilor intravertebrale i asupra corpului
vertebrei, permind asistentei s utilizeze fora coapsei i a gambei,
impulsionnd
toat energia ei spre picioare; prin flectarea genunchilor, automat centrul de
greutate coboar, asa ncat poziia este mult mai convenabil pt.a efectua mai uor
un efort cu membrele sup.i inf.).
Miscari pasive mai frecvente

ntoarcerea bolnavului din decubit dorsal n decubit lateral i napoi
aducerea bolnavului n poziie eznd la marginea patului
readucerea la loc a bolnavilor care au alunecat jos de pe pern
ntoarcerea bolnavului din decubit dorsal n decubit lateral i napoi

Asistenta se aeaz la marginea patului spre care va fi ntors bolnavul:
ndoaie braul bolnavului din partea opus peste toracele acestuia,apoi aseaza
membrul
inferior din partea opusa peste celalalt
asistenta se aeaz cu faa n dreptul toracelui bolnavului avnd piciorul
dinspre cptiul
patului aezat mai naintea celuilalt
i flecteaz uor genunchii, se apleac i prinde cu mna umrul din partea
opus, iar cu
cealalt mn prinde oldul bolnavului
asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai n fa
nspre
membrul aflat mai n spate i ntoarce bolnavul spre ea
%20investigatii.
62/71
23/9/2015
in timpul acestei micri asistenta i flecteaz bine genunchii.

Readucerea n decubit dorsal se face de ctre 2 asistente:
ambele asistentese aeaz de aceeai parte a patului n spatele pacientului
asistenta aezat la capul pacientului prinde pacientul sub axil, cea mai
apropiat de
suprafaa patului i ii sprijin capul pe antebra
cealalt asistenta introduce o mn sub bazinul pacientului
cu minile rmase libere ele ntorc pacientul
Aducerea bolnavului n poziie eznd la marginea patului
Exist 3metode:
1) Asistenta se aeaz la marginea patului cu faa spre pacient:
plaseaz piciorul care se afl lng pat mai n urma celuilalt
braul dinspre pat al asistentei rmne liber pn n momentul ridicrii
pacientului
cellalt bra, l trece peste umrul pacientului i plaseaz mna (palma) ntre
omoplaii acestuia
pentru a ridica pacientul ,asistenta i basculeaz greutatea corpului dinspre
piciorul
aflat n fa spre piciorul plasat mai n spate, flectnd genunchii n acelai timp
cu braul liber i fixeaz ca punct de sprijin marginea patului.
Astfel centrul de greutate al asistenta contrabalanseaz greutatea pacientului.

2) Aistenta se aeaz la marginea patului:
cu mna dinspre extremitatea distal a patului prinde regiunea axilar a
pacientului,
iar cu cealalt mn l mbrieaz din spate, sprijinindui capul pe antebra
dac starea pacientului i permite se poate sprijini de braul asistentei sau de
gtul
acesteia, mbrindo
3)pacient n stare grav

asistentele se aeaz de o parte i de alta a patului
ele ncrucieaz antebraele n regiunea dorsal a pacientului, aeznd palmele pe
omoplaii pacientului
cu cealalt mn prind pacientul sub axil
la comanda uneia dintre ele ridic pacientul n poziie eznd, cu o singur
micare.
Ridicarea pacientului pe pern

se execut de ctre 2 persoane aezate de o parte i de alta a patului, cu faa
uor
ntoars spre capul patului:
i lrgesc baza de susinere prin deprtarea picioarelor i plasarea acestora unul
n
faa celuilalt (cel dinspre extremitatea distal a patului fiind plasat mai n
spate)
braele pacientului flectate pe abdomen
introduc mna dinspre capul patului sub omoplaii pacientului cu palma n sus
cealalt mn o introduc sub regiunea fesier a pacientului, unde minile celor
dou
persoane se unesc
i flecteaz genunchii
%20investigatii.
63/71
23/9/2015

la comanda uneia dintre ele se ridic pacientul, folosind forta memrelor inferioare
prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul
pentru a uura efortul de ridicare cele 2persoane se pot sprijini cap n cap
readucerea pacientului pe pern se poate face i de ctre o singur persoana dac
pacientul poate s se ajute flectndui genunchii i mpingnd cu picioarele
sprijinite pe suprafaa patului
pentru uurarea micrii pacientului este important balansarea corpului
asistentei de pe un picior spre cellalt n direcia mobilizrii pacientului
(transfernd greutatea prin mpingere)
explicm ntotdeauna pacientului clar ce se face cu el i ce colaborare
ateptm de la el
urmrim atent pacientul n tot timpul manoperei, asigurndune c se
afl n poziie confortabil
vMobilizarea bolnavului
Scop
micarea pacientului pentru a preveni complicaiile ce pot aprea din cauza
imobilizrii
rectigarea independenei
Obiective
normalizarea tonusului muscular
meninerea mobilitii articulare
asigurarea strii de bine i de independen a pacientului
stimularea metabolismului
favorizarea eliminrilor de urin i fecale
stimularea circulaiei sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor,
escarelor,
contracturilor.
Principii de respectat
Mobilizarea se face n funcie de:
natura bolii
starea general
tipul de reactivitate a pacientului
perioada de exerciii pasive i active pentru refacerea condiiei musculare i
anvergura de micare trebuie nceput ncet, mrinduse treptat, n funcie de
rspunsul fiziologic al pacientului (creterea frecvenei pulsului, semne de
slbiciune
%20investigatii.
64/71
23/9/2015
muscular, diaforez)
exerciiile se fac nainte de mese

pacientul trebuie nvat s intercaleze exercitiile de micare cu exercitii de
repiratie
momentul n care se ncep mobilizarea i scularea din pat, precum i ritmul vor fi
hotrte de medic
Pregatirea materialelor
n funcie de tipul de micare impus se pregtesc
halat ,
papuci,
fotoliu,
crje.
Pregatirea pacientului
se informeaza pacientul despre procedeu, scop etc
se msoara pulsul, TA, se observ starea pacientului, expresia feei (coloraia
tegumentelor,
respiraia).
se poate determina gradul de flexie a articulaiei cu goniometrul.
Tipuri de miscari si modalitati de mobilizare
mobilizarea bolnavului se face progresiv,crescand treptat gama de miscari;se incepe
cu:
micarea capului,
degetelor, articulatiilor(mainii,gleznei
micarea i schimbarea de poziie a membrelor superioare i inferioare,miscari de
flexie si
extensie,pacientul pstrnd poziia de decubit.
Tipuri de miscari
abductiemiscari de indepartare fata de axul median al corpului
adductiemiscare de apropiere fata de axul median al corpului
flexie/extensiemiscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate
rotatiemiscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care
se deplaseaza
pronatiemiscarea de rotatie a mainii,prin care palma priveste in jos;la picior
marginea
externa a plantei ridicata
supinatiemiscare de rotatie a mainii prin care palma priveste in sus;la picior
marginea interna
ridicata
crcumductiemiscare complexa care totalizeaza flexia,extensia,abductia si le
asociaza cu
rotatia
Urmeaz :
aezarea n pozitie eznd, n mod pasiv la nceput
%20investigatii.
65/71
23/9/2015
aezarea n pozitie eznd n mod activ, de mai multe ori /zi crescnduse
numarul de
minute
aezarea n poziie eznd la marginea patului, fotoliu n mod pasiv, apoi activ
aezarea pacientului n poziie ortostatic i primii pai
1.Mobilizarea bolnavului n poziie eznd la marginea patului
asistenta se aeaz la marginea patului cu picioarele deprtate i cu genunchii

flectai
introduce o mn la spatele pacientului sub omoplat, iar cealalt mn sub
regiunea poplitee
bolnavul se poate ajuta, fie sprijininduse de marginea patului, fie mbrind
gtul
asistentei
odat cu ridicarea pacientului n poziie eznd, asistenta va roti picioarele
bolnavului ntrun
unghi de 90 urmrind poziia coloanei acestuia
2. n cazul pacienilor care nu se pot sprijini sau prinde cu minile:
asistenta aeaz braele pacientului peste abdomen
membrul inferior dinspre asistent l trece peste cellalt din partea opus
asistenta aeaz o mn sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalt
sub
genunchii acestuia
ridic pacientul n poziie eznd, rotindui n acelai timp picioarele ntrun
unghi
de 90 urmrind poziia coloanei vertebrale a acestuia
bolnavul nu trebuie meninut mult timp n aceast poziie; prima aezare pe
marginea patului s fie numai cteva minute
dac el devine palid sau cianotic sau se plnge c are ameeli va fi imediat
aezat
napoi n pat, controlnduise pulsul
durata ederii la marginea patului n ziua urmtoare se poate prelungi cu cteva
minute.
Aezarea n fotoliu
asistenta aeaz fotoliul cu marginea lateral lipit de marginea patului

pune un pled pe fotoliu
mbrac pacientul cu halat i ciorapi
aduce pacientul n poziie eznd la marginea patului
se aeaz n faa pacientului i introduce minile sub axilele acestuia
pacientul se sprijin cu minile pe braele sau umerii asistentei
asistenta ridic pacientul n picioare i, ntorcndul cu spatele ctre fotoliu,
l
aeaz ncet n fotoliu
l acoper cu pledul
%20investigatii.
66/71
23/9/2015

sub picioare se poate aeza un scunel
Cnd aezarea n fotoliu se face de ctre 2 asistente, acestea se aeaz de o parte

i de alta a
pacientului care st n poziie eznd la marginea patului, introduc mna de lng
pacient sub
axila acestuia il ridic n picioare, apoi, rotindul l aeaz n fotoliu il
acoper
Ridicarea n poziie ortostatic
1. Dup ce pacientul este aezat n poziie eznd, pe marginea patului, asistenta

de lng
pacient st cu spatele la pat, sprijin pacientul de sub ambele axile il ridic.
Se poate menine , la prima ridicare , cteva minute.
2. Asistenta se aeaz n faa pacientuluicare st n poziie eznd la marginea
patului
fixeaz cu genunchii ei genunchii pacientului, iar cu minile l ine de sub axile
pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gtul acesteia
prin mpingere n genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei
coboar, crescnd
astfel fora de ridicare a pacientului
vTransportul bolnavului
Printrun transport efectuat n condiii bune, cu mult menajament i atenie fa
de pacient,
innd cont de afeciunea de care sufer acesta, se evit agravarea durerilor i
apariia altor
complicaii, cum ar fi: nrutirea strii, producerea unui oc traumatic,
transformarea unei
fracturi nchise ntruna deschis, provocarea de hemoragii etc.
Transportul poate fi necesar n urmtoarele situaii:
evacuarea traumatizailor de la locul accidentului
transportul de la un spital la altul, de la domiciliu la spital sau la domiciliu
dup externare etc.
transportul de la o secie la alta; la servicii de diagnostic i tratament; la sala
de operaii i de
la sala de operaii; dintrun salon n altul; dintrun pat n altul etc.
Categorii de pacieni care trebuie transportai
accidentaii, n stare de oc, cu leziuni ale membrelor inferioare
incontieni, somnoleni, obnubilai
astenici, adinamici, cu tulburri de echilibru
febrili, operai
cu insuficien cardiopulmonar grav
%20investigatii.
67/71
23/9/2015
psihici
Mijloacele de transport
n funcie de gravitatea afeciunii, de scopul transportului, de distan,

transportul se face cu:
brancarda (targa)
crucior
fotoliu i pat rulant
cu mijloace improvizate n caz de urgen
cu vehicule speciale: autosalvri, avioane sanitare (aviasan)
Transportul cu targa
Pregtirea trgii
targa se acoper cu o ptur icu un cearaf; la nevoie se acoper cu muama
ialez; pern
subire
Pregtirea pacientului
se informeaz att pacientul ct i aparintorii asupra scopului transportului i
locului unde va
fi transportat
se explic procedeul aezrii pe targ i eventual se instruiete pacientul cum
poate colabora
n cazul n care pacientul are instalat o perluzie, sonda, dren etc. se vor lua
msuri de
siguran: sprijinirea eventual pe un suport a aparatului de perfuzie; fixarea
sau pensarea
sondelor etc. n funcie de durata i condiiile de transport
Nu se penseaz drenul toracic la pacienii ventilai
n caz de vrsturi tvi renal
se pregtete documentaia pacientului
Aezarea pacientului pe targ

pacientul va fi aezat cu privirea n direcia mersului (trebuie s vad unde
merge)
la urcatul scrilor, brancardierul din urm va ridica targa pn la nivelul
orizontal; dac panta
este prea accentuat, se poate duce pacientul, la urcu, cu capul nainte.
cnd pacientul trebuie supravegheat tot tim
pul, este mai bine ca acesta s fie dus cu capul
nainte, pentru ca, stnd fa n fa cu brancardierul, s poat fi supravegheat.
Execuia:
targa este inut la cele dou extremiti de ctre doi bran
cardieri, doar de cte un singur
mner astfel nct targa s atrne dea lungul marginii patului
aezarea pacientului pe targ necesit trei persoane: acestea se vor aeza dea
lungul patului
de partea trgii atrnate
i introduc minile, cu palma i degetele ntinse, sub pacient
prima: susine capul i toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebra
a doua: sprijin pacientul n regiunea lombar i sub ezut
a treia: susine membrele inferioare
%20investigatii.
68/71
23/9/2015
prima persoan comand micrile:

ridic deodat pacientul
dup ce acesta a fost ridicat, face un pas napoi
brancardierii ridic i cealalt margine a trgii, aducndo n poziie orizontal
sub pacient
se aaz pacientul pe targ, se acoper
descrcarea se face dup aceeai metod, dar cu micrile inverse.
Poziiile pacientului pe targ n funcie de afeciune

n decubit dorsal:
pacienii cu traumatisme abdominale, cu genunchi flectai
accidentaii constieni, suspeci de fractur a coloanei verte
brale sau a bazinului: se asigur
suprafaa rigid
leziuni ale membrelor inferioare: sub membrul lezat, se aaz o pern
leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aaz peste toracele
pacientului;
eventual se fixeaz cu o earf
accidentaii n stare de oc cu hemoragie: cu membrele inferioare ridicate
n poziie eznd
pacienii cu traumatisme craniene, constieni i fr semne de oc: meninui cu
ajutorul
pernelor
leziuni ale gtului: capul va fi flectat, astfel incat regiunea mentoniera s
ating toracele
n poziie semieznd:
accidentaii toracopulmonar
pacienii cu insuficien cardiorespiratorie
accidentaii cu leziuni abdominale (poziia Fowler), cu genunchii flectai
n decubit lateral
pacienii n stare de com
n decubit ventral:
pacienii cu leziuni ale feei (craniofaciale): sub fruntea lor se aaz un sul
improvizat din
cearafuri, sau antebraul flectat al traumatizatului
cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere
n decubit semiventral
pacienii incontieni, iar n caz de tulburri de deglutiie sau hipersecreie
salivar, n poziie
Trendelenburg, pentru a preveni acumularea i aspirarea secreiilor
n poziia Trendelenburg, cu nclinare maxim de 1015:
accidentaii n stare de oc
in colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de snge n organele vitale
n poziie Trendelenburg inversat, cu nclinare de maximum 1015:
accidentaii cu fracturi ale bazei craniulu
%20investigatii.
69/71
23/9/2015

Bolnavii psihici agitai se calmeaz medicamentos i se transport imobilizai.
n leziuni ale coloanei vertebrale, pacienii vor fi transportai pe o suprafa
dur; se
recomand ca pacienii s fie transportai n poziia n care au fost gsii
n cazuri cu totul excepionale, cnd este imposibil s se asigure o targ tare,
chiar
improvizat (u, scndur lat), transportul este admis pe patur, culcat cu faa
n
jos, cu excepia celor suspeci de fractur a coloanei cervicale.
TRANSPORTUL CU CRUCIORUL
Crucioarele utilizate pentru transportul pacientului au n general nlimea

meselor de
operaie, pentru a se putea transporta uor pacientul de pe crucior pe mas i
invers.
Aezarea pe crucior
cruciorul se aaz cu partea cefalic perpendicular pe captul distal al patului
(la picioarele
patului)
roile cruciorului trebuie blocate
Pentru ridicarea pacientului, este nevoie de trei persoane care execut tehnica n
urmtorii
timpi:
cele trei persoane se aaz lng marginea patului; fiecare i plaseaz piciorul
dinspre targ
mai n fa
toate trei i flecteaz genunchii introducnd braele sub pacient:
prima, sub ceaf i umeri
a doua, sub regiunea lombar i ezut
a treia, sub coapse i gambe
apoi, cele trei persoane ntorc pacientul nspre ele, l apropie ct mai mult ca
sl poat strange
i ndreapt corpul, fcnd un pas napoi (cu piciorul aflat n fa) i se
ndreapt spre targ
lng crucior i flexeaz uor genunchii i aaz pacien
tul pe crucior, ntind braele ca
pacientul s fie aezat n decubit dorsal
cele trei persoane i retrag braele
Ridicnd pacientul, persoanele trebuie sal in strns ctre ele i si
foloseasc
ct mai mult fora membrelor inferioare pentru ai proteja propria lor coloan
vertebral.
\Transportul cu patul rulant este forma ideal de transport; la cele patru
picioare,
paturile sunt prevzute cu roi sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roi,
oricare
pat poate deveni astfel rulant.
Prin utilizarea acestui sistem de transport, pacientul nu trebuie transpus mereu
din
pat n crucior, de aici pe masa de operaie sau la alte examinri, ci va fi
transportat direct cu patul.
Patul cu dispozitiv rulant ateapt pacientul chiar la serviciul de primire.
Aceast
metod nu poate fi aplicat la toate spitalele, cci ea necesit o dimensionare
corespunztoare a coridoarelor, uilor, s nu existe praguri, iar deplasarea ntre
etaje s se poat face cu ascensorul.
TRANSPORTUL N AFARA SPITALULUI
Pregtirea pacientului
pacientul va fi pregtit din timp pentru transport
i se comunic mijlocul de transport
%20investigatii.
70/71
23/9/2015

va fi mbrcat n mod corespunztor anotimpului, duratei drumului i mijloacelor de
transport
i se ofer bazinetul i urinarul n vederea evacurii scaunului i urinei
i se asigur maximum de confort, poziia pacientului va fi ct mai comod
pacientul transportat la alte servicii sau instituii sanitare va fi nsoit de
asistent,
cu documentaia necesar
asistenta trebuie s fie nzestrat cu tot ceea ce iar trebui pe drum n acordarea
primului ajutor. Ea supravegheaz pacientul ndeaproape, pe tot timpul
transportului
predarea pacientului se face de ctre asistent la medicul de gard al instituiei
unde a fost transportat
pentru linitea pacientului, este bine ca ea s rmn lng pacient pn va fi
amplasat n patul lui.
Mijlocul de transport va fi dezinfectat dup transportul pacienilor infecioi.
1 comment:
Home
Older Posts
Subscribe to: Posts (Atom)
Cursuri AMG. Travel template. Powered by Blogger.
%20investigatii.
71/71

Cursuri AMG Tehnici de Nursing Si Investigatii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri AMG Tehnici de Nursing Si Investigatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

23/9/2015

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Altro Blog successivo

Crea blog Entra

Recoltarea produselor biologice si patologice introducere.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE INTRODUCERE Recoltarea diverselor

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni

Administrarea medicamentelor pe cale

Sondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Evaluarea functiilor vitale.

Evaluarea functiilor vitale

Cand se masoara functiile vitale

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Masurarea si notarea respiratiei

evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei ,

Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan dur,

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

modificri de amplitudine a pulsului

modificri de frecven a pulsului

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Masurarea si notarea tensunii arteriale

TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Nu are importan valoarea obinut, ci important este diferena dintre 2 regiuni

Masurarea si notarea temperaturii

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

se mentine termometrul 3 min

pentru masurarea in vagin

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Termometrul tip suzeta.

Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici.

Masurarea Si notarea diurezei

Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

pe carel vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast

1. pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la

golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

aromatic de fructe in diabet;

Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne conventionale

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

Masurarea greutatii si inaltimii corporala

se verifica functionalitatea balantei

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare

Observarea si notarea varsaturilor

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

v ngrijirea ulterioar a pacientului

v Pregtirea produsului pentru examen de laborator

varsaturile alimentare culoare albastra

Observarea si notarea expectoratiei

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.

n notarea grafica se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia de temperature cu

Observarea faciesului,a starii psihice,a reactivitatii generale si a somnului

n Starea psihica a bolnavului

Cursuri AMG: Tehnici de nursing si investigatii.