BIOCHIMIE

COMPETENTE SPECIFICE:
C.1. Descrierea componentelor materiei vii i a legturilor dintre ele C.2. Caracterizarea metabolismul materiei vii C.3. Stabilirea importanei enzimelor, hormonilor i vitaminelor n reglarea funciilor organismului C.4. Aplicarea metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului i compoziiei chimice a probelor biologice de analizat CURS 1 Notiuni de baza in chimie Atom: cea mai mic particul de substan, indivizibil prin procedee chimice obinuite, divizibil prin procedee fizice. Este alctuit din nucleu n jurul cruia se rotesc electroni. Numr atomic Z (numrul de ordine): numrul protonilor din nucleu = numrul electronilor. Numr de mas A: suma numrului de protoni i neutroni din nucleu. Numrul de neutroni se calculeaz din relaia N=A-Z, unde N numrul de neutroni. Element chimic: specia de atomi cu acelai numr atomic Z. Izotopi: specii de atomi cu acelai numr atomic Z (acelai numr de protoni) i cu numr de mas diferit (numr diferit de neutroni). Masa atomic relativ: un numr care indic de cte ori masa unui atom este mai mare dect a 12-a parte din masa izotopului nveli electronic: alctuit din straturi, substraturi i orbitali moleculari pe care se rotesc electronii n jurul nucleului; numrul maxim de electroni dintr-un strat se calculeaz cu relaia N=2n2. Legtura chimic unete dou sau mai multe elemente chimice. Poate fi: legtur covalent polar i nepolar, legtur ionic, legtur metalic, legtur coordinativ i legtur de hidrogen. Legtur covalent nepolar este caracteristic pentru nemetale, se formeaz pe baza punerii n comun a perechilor de electroni (H2, N2, O2, F2, Cl2, Br2, I2, CH4). Exemplificm formarea moleculelor de hidrogen i oxigen: H + H=H : H unde perechea de electroni aparine ambilor atomi i poate fi nlocuit printr-o liniu care reprezint valena atomului dat: H:H HH

Atomii de oxigen au cte doi electroni necuplai, de aceea, pentru a avea configuraia unui gaz inert, mai are nevoie de nc doi electroni. Valena atomului de oxigen este egal cu 2. O + O = O::O sau O::O O=O Legtura covalent polar se realizeaz ntre dou elemente diferite, ce au electronegativitate apropiat, unde perechea de electroni este deplasat spre elementul cu electronegativitate mai mare (HCl clorur de hidrogen, H2O, H2S, CO etc.). De exemplu, la formarea legturii n clorura de hidrogen (HCl): H + Cl = H+:Cl-, dup cum observm, densitatea electronic este deplasat spre atomul de clor, ncrcndu-l parial cu sarcin negativ. Legtura ionic se realizeaz ntre metale tipice (metale alcaline i alcalino-pmntoase) i nemetale tipice (halogenii i atomul de oxigen), prin cedare i adiionare de electroni. Na + Cl = Na+:Cl-, dup cum observm, atomul de clor adiioneaz un electron ncrcndu-se cu gradul de oxidare 1, iar atomul de sodiu cedeaz un electron i are gradul de oxidare +1. Legtura metalic este caracteristic metalelor, care au cte unu, doi sau trei electroni pe nivelul energetic exterior i au nevoie de muli electroni pentru a forma configuraia unui gaz inert, de aceea legtura se formeaz prin punerea n comun a electronilor de valen (electronii de pe nivelul energetic exterior). Legtura donor-acceptoare, caracteristic pentru compuii compleci, se formeaz ntre atomii de metal, cu orbitali liberi (elementele p i d), i ionii sau moleculele neutre, ce au perechi de electroni liberi (H2O, NH3, CN-, SCN-, F- etc.). Drept exemplu, poate servi formarea ionului de amoniu: .. NH3 + H+ NH4+ Molul n sistemul internaional de uniti (SI) reprezint msura cantitii de substan. Un mol conine attea particule, ci atomi se conin n 12 g de carbon. Numrul lui Avogadro (NA) numrul de particule ce se conin ntr-un mol de substan. NA = 6,023 1023 Valena (numrul de oxidare) este dat de numrul electronilor cu care atomul particip la formarea legturilor chimice. Elementele din subgrupele principale formeaz legturi prin intermediul electronilor ultimului nivel energetic (electronii se numesc electroni de valen). Elementele din subgrupele secundare prezint stri de valen diferite, deoarece particip la legturi att electronii ultimului strat, ct i electronii din straturile interioare. Clasele principale de compui anorganici. Metalele elementele chimice care au raze atomice mari i cedeaz relativ uor electronii de valen. n seria potenialelor electrochimice a metalelor capacitatea de reducere crete de la aur Au spre potasiu K. Proprietile fizice ale metalelor (conductibilitatea electric i conductibilitatea termic nalt, forjabilitatea i plasticitatea mare) se explic prin caracterul general al reelelor lor cristaline. Proprietile fizice, cum snt: densitatea, duritatea, temperatura de topire, snt diferite la diferite metale. Nemetalele ocup n sistemul periodic grupele VI-VII, subgrupele principale. Se caracterizeaz printr-o capacitate sporit de adiionare a i se ncarc negativ.

Proprieti fizice: Gaze H2:O2:N2:F2:Cl2 Lichide Br2 Solide P4:S8:I2 Oxizii compui din dou elemente, dintre care unul este oxigenul. Se mpart n: a. oxizi acizi b. oxizi bazici c. oxizi amfoteri Acizii compui formai din ioni de hidrogen i rest acid. I. Acizii se clasific n acizi neoxigenai i acizi oxigenai. Acizii neoxigenai combinaii ale nemetalelor cu hidrogenul, dizolvate n ap: HCl, H2S, HBr (denumirea se formeaz de la numele nemetalului i elementul hidric). Clor acid clorhidric Cl2 HCl Acizii oxigenai combinaii formate din ioni de hidrogen i rest acid, ce conine atomi de oxigen. II. Acizii se clasific n: a) acizi monobazici b) acizi polibazici III. Acizii se clasific n: a) acizi tari (HCl; H2SO4; HNO3) b) acizi slabi (HNO2; H2CO3 etc.) Bazele constituie combinaii dintre ioni de metale unite cu una sau mai multe grupe hidroxil (OH). Bazele solubile sunt baze alcaline (LiOH, NaOH, KOH) i alcalino-pmntoase (Ca(OH)2, Ba(OH)2, Sr(OH)2), restul bazelor sunt insolubile n ap. Srurile - substane formate din ioni de metal i radicali acizi. Ele se clasific n: a. neutre (NaCl, K2SO4 etc.) b. acide (NaHCO3, Na2HPO4 etc.) c. bazice (Cu2(OH)2CO3, Mg(OH)Cl etc.) d. duble (K2NaHPO4, KAl(SO4)2 etc.) Clasele principale de compui organici Alcani formula general CnH2n+2, hidrocarburi saturate, n care atomii de carbon sunt hibridizai sp3. Terminaia an este specific pentru hidrocarburile saturate. Alchene hidrocarburi nesaturate cu o legtur dubl, C2H2n , hibridizarea sp2. Hidrocarburile cu aceast formul general au terminaia en.

Alchine hidrocarburi nesaturate cu o legtur tripl, CnH2n-2, hibridizarea sp. Hidrocarburile cu legtur tripl au terminaia in. CH CH acetilena, care se obine din carbur de calciu i ap CaC2 + 2H2O = Ca(OH)2 + C2H2

Fenolul C6H5OH. Aldehide i cetone.

unde R radical al hidrocarburii saturate. Aldehidele saturate au formula general CnH2nO i terminaia al, care se adaug la radicalul hidrocarburii saturate. Cetonele au aceeai formul general, iar terminaia on. Amine. Compui organici, derivai ai amoniacului, n care atomii de hidrogen sunt substituii cu unul sau mai muli radicali. R NH2 reprezint nite baze organice slabe. Bazicitatea crete n irul: Amine aromatice (C6H5-NH2) < NH3 < amine alifatice

C.1. Descrierea componentelor materiei vii i a legturilor dintre ele Componentele materiei vii. Elementele fundamentale

Pe Terra, unele elemente chimice s-au selectat si au devenit apte pentru a forma molecule proprii organismelor vii. Doar 27 din cele 90 de elemente chimice naturale sunt componente esentiale ale diferitelor elemente vii de pe Terra. Elemente componente ale materiei organice O, C, N, H, P, S, ioni monoatomici Na+, K+, Mg2+, Ca2+, Cl-; Elemente componente ale materiei organice prezente in cantitati foarte mici Mn, Fe, Co, Cu, Zn, B, Al, V, Mo, I, Si, Sn, Ni, Cr, F, Se; Exista mari diferente intre raspandirea elementelor in scoarta pamantului si in organismele vii: Compus Scoarta Terrei Organismul uman O2 47% 25,5% C 0,19% 9,5% H 0,22% 63% Cele mai raspandite elemente in organismul uman sunt H, O, C, N = 96% din masa celulara. Toate biomoleculele organismului uman provin din precursori foarte simpli, cu masa moleculara mica, proveniti din mediu : CO2, H2O, NH3. Biomoleculele de baza se leaga intre ele prin legaturi covalente rezultand macromolecule proprii celulei vii: - Acizi nucleici, - Proteine, - Polizaharide, - Lipide Principalele clase de biomolecule au functii identice in toate tipurile de celule: - acizii nucleici ADN, ARN transmiterea informatiei genetice; - proteinele sunt produsi si efectori ai actiunii genelor (enzime sau elemente structurale); - polizaharidele depozit de energie si elemente structurale; - lipidele depozit energetic si element structural.

STRUCTURA SI PROPRIETATILE MATERIEI VII

http://www.youtube.com/watch?v=8S-JZGA9NOE http://www.youtube.com/watch?v=HU_77SyCkgk&feature=related Celula umana are in ea toti factorii necesari pentru generarea unui nou organism.

Organizarea structurala a celulelor:

- pereti celulari, - membrane celulare si intracelulare, - ribozomi, - cloroplastele, - sistemele contractile, - reticulul endoplasmic - nucleul celular.

Materia vie utilizeaza numai 27 din cele 90 elemente chimice obisnuite gasite in scoarta pamantului; Aproape toata masa neapoasa a celulelor vii are in structura compusi organici ai carbonului. Exista o ierarhie in organizarea moleculara a celulelor : CO2, H2O, NH3 - aminoacizi, nucleotide, monozaharide, acizi grasi (AG) - macromolecule: proteine, acizi nucleici, polizaharide, lipide - complexe supramoleculare - organite celulare - celula. Biomoleculele primordiale au o origine abiotica provenind din interactiunea componentelor atmosferei primitive sub influenta energiei radiante sau a descarcarilor electrice. Diferenta dintre material vie si nevie este cantitatea si calitatea moleculelor. Moleculele sunt de doua tipuri: - anorganice: H2O, anioni, cationi - organice: proteine, lipide, glucide, biocatalizatori Material vie are o biostructura speciala care permite autoconservarea proprietatea de inmultire, reinoire prin sinteza.

Substantele anorganice Apa

Este cea mai raspandita substanta din corpul uman. Apa constituie: - 60% din corpul femeii - 65% din corpul barbatului - 70% din corpul copiilor - 80% din masa n.n - 90% din masa embrionilor Proprietatile apei: - este un solvent ideal: dizolva marea majoritate a sarurilor, acizilor si bazeler - trece prin membrane celulara preferential inaintea tuturor moleculelor - asigura transportul celorlalte molecule proteine, enzime - apa are trei stari de agregare: lichida, solida, gazoasa - este transparenta pentru uv, ceea ce face posibila viata in apa - conduce putin curentul electric Apa din organismal uman poate fi: - intracelulara

- extracelulara: vasculara, cavitara

CURS 2 Substantele organice 1. Proteinele

Proteinele sunt substane organice macromoleculare formate din lanuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente n celulele tuturor organismelor vii n proporie de peste 50% din greutatea uscat. Tipuri de proteine n funcie de compoziia lor chimic ele pot fi clasificate n: 1. Holoproteine cu urmtoarele clase de proteine - Proteine globulare sunt de regul substane solubile n ap sau n soluii saline: protaminele, histonele, prolaminele, gluteinele, globulinele, albuminele. - Proteinele fibrilare caracteristice regnului animal, cu rol de susinere, protecie i rezisten mecanic: colagenul, cheratina i elastina. 2. Heteroproteinele sunt proteine complexe si se pot clasifica astfel: - Glicoproteine - Lipoproteine - Nucleoproteine: ADN, ARN Structura proteinelor Din punct de vedere chimic, proteinele sunt heteropolimeri constituii din 20 de aminoacizi, n care gruprile carboxil se pot combina cu gruprile amino formnd legturi peptidice, formnd lanurile peptidice. Se cunosc peste 100 de aminoacizi dar 20 sunt esentiali. Aminoacizii sunt substante organice pe baza carora, in urma reactiilor metabolice, de obicei, se construiesc si se degradeaza proteinele. Sunt practic constituenti ai proteinelor. Toate proteinele contin aceiasi 20 de aminoacizi, dar in diferite combinaii (inclusiv cu alte componente - glucide, lipide, elemente anorganice etc.) si aranjamente chimice. Alanin ALA A Arginin ARG R Asparagin ASN N Aspartat ASP D Cistein CYS C

Acid glutamic GLU E Glutamin GLN Q Glicin GLY G Histidin HIS H Isoleucin ILE I Leucin LEU L Lizin LYS K Metionin MET M Fenilalanin PHE F Prolin PRO P Serin SER S Treonin THR T Triptofan TRP W Tirosin TYR Y Valin VAL V Dintre cei 20 de aminoacizi, 8 trebuie furnizati prin alimentatie, ceilalti 12 putand fi produsi de organism chiar daca ei nu au fost prezenti in alimentatie.Cei 8 aminoacizi care nu pot fi sintetizati se numesc esentiali sau indispensabili". Aminoacizii esentiali sunt deosebit de importanti in perioada de crestere (in mod special la sugari). Cei 8 aminoacizi esentiali sunt: - Izoleucina (Ile), - Leucina (Le), - Lizina (Lys), - Metionina (Met), - Fenilalanina (Phe), - Treonina (Thr), - Triptofanul (Trp) - Valina (Val). Acestora li se adauga 2 aminoacizi semiesentiali, dar care figureaza adesea alaturi de aminoacizii esentiali in terminologia oficiala: - Cisteina (Cis) - Tirozina (Tyr). Aminoacizii esentiali sunt necesari pentru sinteza unor substante biologice importante in organism: hormonii tiroidieni, catecolaminele (fenilalanina/tirozina), serotonina (triptofan), histamina (histidina) etc. Iata care este rolul fiecarul amionacid esential in organism: Valina - insuficienta ei in alimentatie provoaca scaderea consumului de hrana si dereglari de coordonare a miscarilor; Lizina - intra in componenta triptofanului si metioninei. Insuficienta de lizina in dieta are drept consecinta dereglarea circulatiei sanguine, micsorarea numarului de eritrocite in sange si continutului de hemoglobina, provoaca oboseala muschilor, dereglari n calcificarea oaselor, cefalee, vertijuri, greata, voma, anemie;

Metionina - normalizeaza metabolismul lipidelor si al fosfolipidelor in ficat si se recomanda la profilaxia si tratarea aterosclerozei. Metionina este necesarala functionarea suprarenalelor si la sinteza adrenalinei; Treonina - in lipsa ei se micsoreaza masa corpului si se incetineste cresterea; Triptofanul - participa la sinteza albuminei si globulinei si mentinerea echilibrului azotat, la sinteza proteinelor serice si a hemoglobinei, a acidului nicotinic si joaca un rol important n profilaxia pelagrei; Fenilalanina - participa la normalizarea functiei glandei tiroide si a suprarenalelor; Histidina - participa la sinteza hemoglobinei. Decarboxilarea histidinei contribuie la formarea histaminei, care dilata vasele, mareste permeabilitatea peretilor lor; Leucina - contribuie la normalizarea bilantului de azot, a metabolismului proteic si glucidic; Izoleucina - intra n componenta proteinelor organismului. Lipsa izoleucinei n ratia alimentara provoaca echilibru azotat negative.Sursele de aminoacizi esentiali sunt proteinele din alimentatie. Proteinele cu inalta valoare biologica sau complete contin toti aminoacizii esentiali (de exemplu, proteinele din lapte, ou) in timp ce in proteinele incomplete (proteinele vegetale, cu exceptia proteinei de soia, care este una completa) lipsesc unul sau mai multi aminoacizi esentiali.
Aminoacizii deriva din hidrocarburi si sunt alcatuiti dintr-o: - grupare amino monovalenta - HN2 - grupare carboxil trivalenta - COOH

Formula generala a aminoacizilor :R-(CH2)n-CH-COOH NH2

Exemplu : Propanul este o hidrocarbura CH3-CH2-CH3 din care provine acidul propanoic CH3-CH2-CH2-COOH, din care rezulta ALANINA

CH3-CH-COOH (acidul -aminopropanoic) NH2 Exista aminoacizi care contin si alte grupari in molecula cum ar fi de exemplu gruparea tio S , CISTEINA: CH2-CH-COOH (acidul -amino,-tio propanoic) S NH2 H

10

Proprietatile proteinelor - Sunt substante solubile datorita gruparilor carboxil COOH si amino NH2 - Au activitate optica rotesc planul luminii polarizate la stg sau dr datorita faptului ca au in molecula lor atomi de carbon asimetrici - Pot fi separate de un camp electric, proces denumit electroforeza - Intra in alcatuirea sistemului tampon (care neutralizeaza acizii, respective bazele din organism) - Se denatureaza in conditii de reactive exagerate (P, T, conc) - Au specificitate care tine de fiecare tesut, organ, organism in parte. Pe aceasta proprietate se bazeaza obtinerea vaccinurilor. Antigenul determina un raspuns anticorp

2. Glucidele
Zaharidele cunoscute i sub denumirea de glucide sunt substane organice, cu funciune mixt ce au n compoziia lor att grupri carbonilice ct i grupri hidroxilice. Glucidele constituie o clas de substane foarte important att pentru organismele animale ct i pentru cele vegetale. Sub aspect biochimic i fiziologic , glucidele constituie o materie prim pentru sinteza celorlalte substane:proteine, lipide, cetoacizi, acizi organici. De asemenea constituie substane de rezerv utilizate de ctre celule i esuturi. Clasificarea - Oze - Cunoscute i sub denumirea de monoglucide sunt glucidele care prin hidroliz nu pot fi
descompuse n molecule mai simple care s posede proprieti fizico - chimice caracteristice glucidelor. Ex. aldoze, cetoze: fructoza C6H12O6 - Ozide - substane formate prin unirea mai multor molecule de monoglucide:

- Oligoglucide formate dintr-un numr mic de resturi de monoglucide - Poliglucide numr foarte mare de monoglucide: dizaharide zaharoza, polizaharide amidonul, celuloza, glicogenul

11

Glucoza C6H12O6
CH2-OH C=O CH -OH CH-OH CH OH CH OH CH2 OH

Proprieti generale - Monoglucidele sunt substane cristaline, incolore, cu gust dulce, uor solubile n ap. Greu solubile n alcohool i insolubile n eter, cloroform i hidrocarburi. - Datorit prezenei atomilor de carbon asimetrici n molecul monoglucidele sunt substane optic active, adic rotesc planul luminii polarizate spre stnga sau spre dreapta Amidonul este forma principala de stocare a energiei in cele mai multe plante, in timp ce celuloza este principalul component structural extracelular din peretii celulari rigizi ai tesuturilor fibroase si lemnoase din plante. Glicogenul, care are o structura asemanatoare cu amidonul, este principalul hidrant de carbon de rezerva la animale. Alte polizaharide sunt componente majore ale peretelui celular si a invelisurilor celulare moi din tesuturi. Este principalul polizaharid de rezerva din celulele animale, corespondentul amidonului din plante. Se gaseste in cantitate mare in ficat (10% din greutatea acestuia) si in muschii scheletici (1-2%).

3. Lipidele
Lipidele sunt substanele organice grase, insolubile n ap, dar solubile n majoritatea substanelor organice, ce conin grupa hidrocarbon. Acestea joac un rol important n viaa materiei vii. Lipidele au urmatoarele funcii: - energetic i de rezerv (lipidele sunt mai energoeficiente ca proteinele, fiind pstrate n organism cel mai des n esutul adipos);

12

- structural (sunt prezente n cadrul membranei celulare, constituind un fel de barier pentru substanele de dinafar); - regulatorie (hormonii lipidali); - imunoprotectoare; - de accelerare a metabolismului (n calitate de coenzime); - de pigmeni.
Rol n cadrul materiei vii:

- izolatori termici - protectie mecanica - depozit de substante cu valoare energetica Clasificare: - de origine animala contin acizi grasi: saturati acidul palmitic, acidul stearic si nesaturati acidul oleic, acidul linoleic, acidul linolenic, etc

- de origine vegetala Exemple de lipide folosite in practica farmaceutica: - uleiul de floarea soarelui contine oleina si linoleina, se obtine din presarea la reca a semintelor de floarea soarelui - untul de cacao se obtine din presarea semintelor de cacao - uleiul de peste se extrage din ficatul pestelui - uleiul de in se obtine din presarea semintelor de in - uleiul de ricin se obtine din presarea semintelor de ricin - lanolina se extrage din lana oilor Lipidele complexe sterolii intra in componenta unor vitamine, a hormonilor masculini si feminini. Reprezentantul clasei de steroli colesterolul Colesterolul are rol: - metabolic - in imunitate - in emulsionarea grasimilor (digestia grasimilor) - contribuie la sinteza hormonilor sexuali si a vitaminei D - in alcatuirea celulelor

13

14