. Molecule.

Atomii cu același caracter chimic (nemetalele) pot ajunge la configurația

stabilă de dublet sau octet punând în comun electronii de valență și
formând molecule.

În molecule legătura obținută prin punerea în comun de electroni se

numește legătură covalentă.

Molecula reprezintă cea mai mică particulă dintr-o substanță, care poate
exista și în stare liberă și care păstrează proprietățile substanței din care
provine.

I. După tipul atomilor care participă la formarea legăturii, avem:

1) Legatură covalentă nepolară prin punerea în comun de electroni între

atomi identici. Se formează substanțe simple moleculare ( H2, N2, O2, F2,
Cl2, Br2, I2 )

Exemple:

 a) formarea moleculei de hidrogen ( H2 ) :

) Legatură covalentă polară prin punerea în comun de electroni între

atomi diferiți. Se formează substanțe compuse moleculare (compuși
moleculari).

Exemple:

 a) formarea moleculei de acid clorhidric (HCl)

Proprietățile fizice ale compușilor moleculari:

1) Compușii moleculari se găsesc în toate cele 3 stări de agregare :

 Solidă: zahăr, acid citric, mase plastice (macromolecule), naftalină etc.

 Lichidă: apă, apă oxigenată, alcool etilic, acid sulfuric etc.
 Gazoasă: acid clorhidric, dioxid de carbon(CO 2), monoxid de carbon (CO),
amoniac(NH3) etc.

2) Compușii moleculari, după solubilitatea în apă, sunt:

 Solubili (exemple: zahăr, acid citric, HCl, acid sulfuric, amoniac)

 Puțin solubili (exemple: CO, CO2)
 Insolubili (mase plastice, metan-CH4). Aceștia sunt solubili în solvenți
organici (acetonă, benzină, benzen, cloroform, tetraclorură de carbon
etc.)

3) Unele soluții ale substanțelor moleculare conduc curentul electric

(acidul clorhidric, acidul sulfuric, acidul citric etc), altele nu îl conduc
(zahărul, naftalina).