Proiect chimie

elev : Wang Ciprian

clasa: XI-a A

Structura

1- Definitia;

2- Structura moleculara a grupei functionale (desene);

3- 4 exemple de formule chimice pe formula structurata;

4- 2 reactii chimice;

5- Proprietatiile fizice urmatoare: solubilitatea, densitatea fata de apa acelor lichide si solide.
 Alcani

1)Alcanii sunt hidrocarburi saturate aciclice, fiind alcătuiți din atomi de carbon și de hidrogen
aranjați într-o catenă liniară sau ramificată.

2)

3)

4)

CH4 +  Cl2 → CH3Cl + HCl             CH3Cl – monoclorometan (clorură de metil)

CH3Cl +  Cl2 → CH2Cl2 + HCl        CH2Cl2 – diclorometan (clorură de metilen)

5)

Stare de agregare - primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor (metanul,etanul,
propanul, butanul) sunt gazoşi la temperatura obişnuită. Termenii mijlocii suntlichizi, iar cei
superiori solizi.

Punctele de fierbere ale alcanilor cresc în seria omoloagă cu 20-300 C, pentrufiecare

atom de carbon suplimentar.

Solubilitatea. Alcanii sunt practic insolubili în apă. Ei se dizolvă în hidrocarburi,eter sau

compuşi halogenaţi.

Densitatea alcanilor este mai mică decât densitatea apei şi creşte cu numărul deatomi
din moleculă.
 Alchene

1) Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate, aciclice care conțin o legătură dublă între doi
atomi de carbon.

2)

3)

4)

CHCH + H2 CH2=CH2 (etena)

R─CH═CH2 (alchenă)   +     H2 –>  R─CH2─CH3 (alcan)

5) Elemente de structura - Moleculele alchenelor sunt nepolare sau foarte

slab polare şi de aceea între ele se exercită interacţiuni slabe de tip van der Waals.

Puncte de fierbere şi de topire - Alchenele inferioare (C2-C4) sunt gaze la

temperatura obişnuită, termenii mijlocii sunt substanţe lichide, iar termenii superiori sunt
substanţe solide. În general, punctele de topire şi punctele de fierbere ale alchenelor
sunt mai mici decât ale alcanilor corespunzători şi cresc odată cu creşterea masei
moleculare.

Solubilitate - Alchenele sunt insolubile în apă, pentru că între moleculele lor şi

moleculele apei nu se pot forma legături de hidrogen. Ele sunt solubile în solvenţi
organici, cu care pot forma, intermolecular, interacţiuni van der Waals.

Densitate - Densitatea alchenelor lichide este mai mare decât densitatea

alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon, dar mai mică decât a apei.

Proprietăţi organoleptice - Etena este un gaz incolor şi inodor.

 Alchine

1) Alchinele sunt hidrocarburi nesaturate aciclice care conțin în molecula lor o

legătură triplă intre doi atomi de carbon.

2)

3)

4)

5) Puncte de fierbere şi topire - Primii trei termeni din seria alchinelor sunt gaze la
temperatura ambiantă. Termenii următori sunt substanţe lichide, iar cei superiori sunt solizi.

Solubilitate - Alchenele sunt solubile în solvenţi organici. Acetilena şi alchinele inferioare

sunt puţin solubile în apă. Un volum de acetilenă se dizolvă într-un volum egal de apă la
temperaturi şi presiuni obişnuite, iar solubilitatea creşte cu creşterea presiunii.

Densitate - Densităţile alchinelor lichide sunt mai mari decât ale termenilor
corespunzători din seria alcanilor şi a alchenelor, dar sunt mai mici decât densitatea apei.

Proprietăţile organoleptice - La temperaturi şi presiuni obişnuite, în stare pură,

acetilena este un gaz incolor şi inodor. Mirosul neplăcut al acetilenei preparate din carbid este
datorat unor substanţe provenite din carbid cu care acetilena este impurificată.
 Alcadiene

1) Alcadienele, denumite si diene, sunt hidrocarburi aciclice, nesaturate (N.E.=2) in

molecula carora se gasesc doua legaturi duble si in care raportul intre numarul atomilor de C&H.

2) CnH2n-2

3)

4)

CH2 = CH – CH = CH2 + 2H2 -------- CH3 – CH2 – CH2 – CH3

CH2 = CH – CH = CH2 + Br → CH2 – CH = CH – CH2

5)

Alcadienele sunt compusi gazosi, lichizi, solizi, functie de numarul de atomi de C din
molecula. Au punct de fierbere mai mic decat alcanii corespunzatori, insolubile in apa, solubile
in solventi organici.
 Arene

1) Arenele sunt hidrocarburi care conțin în molecula lor unul sau mai multe cicluri cu
electroni pi delocalizați care constituie aromaticitatea.

2)

3)

4)

CH3─CH2─Cl  +  C6H6  -->  C6H5─CH2─CH3  +   HCl     (etil – benzen)

HCl     +   H2C ═ CH2  --> H3C ─ CH2 ─ Cl     (clorură de etil)

5)
Sunt substanţe solide şi lichide, cu miros specific, insolubile în apă, solubile în solvenţi
organici. Arenele lichide sunt solvenţi pentru diverse substanţe organice.
 Alcooli

1) Grupa funcțională a unui alcool este grupa hidroxil legată de un atom de carbon
hibridizat sp3. Astfel se poate spune că alcoolii sunt derivați ai apei, cu o grupare alchil înlocuind
un hidrogen. Dacă o grupare aril este prezentă în locul uneia alchil, compusul se numește fenol.
De asemenea, dacă grupa hidroxil este legată de un carbon hibridizat sp2 dintr-o grupă alchenil,
compusul se numește enol.

2) CH3OH

3)

4) Reactia de oxidare ( )

Reacţia de esterificare:

5) Puncte de topire şi de fierbere - Fiind cele mai puternice interacţiuni intermoleculare,

legăturile de hidrogen determină puncte de topire şi de fierbere ridicate. Alcoolii au puncte de
fierbere ridicate în comparaţie cu punctele de fierbere ale altor compuşi organici cu structuri
asemănătoare lor.

Solubilitate - Alcoolii inferiori sunt substanţe miscibile cu apa, adică se dizolvă în apă în
orice proporţie, deoarece între moleculele lor şi moleculele apei se formează legături de
hidrogen. Solubilitatea alcoolilor în apă scade cu mărirea catenei şi creşte cu creşterea
numărului de grupe hidroxil.
 Derivati hologenati

1) Derivaţii halogenaţi sunt compuşii organici care conţin în molecula unul sau mai mulţi
atomi de halogen. Aceştia au forma R-X (unde X poate fi F, Cl, Br sau I). Pentru a denumi derivaţii
halogenaţi, se indică poziţia în catenă sau nucleu, natura halogenului şi numele hidrocarburii.
Uzual, aceşti compuşi pot fi denumiţi şi sub forma: halogenură de numele radicalului (exemplu:
clorură de etil).

2)

3)

CH3-Cl ( clorometan / clorura de metil) (după natura radicalului)

CF2=CF2 (tetrafluoroetenă) (după natura halogenului)

CH3-CH2-CH2-Cl (clorură de n-propil / cloropropan) (după numărul atomilor de halogen)

CH3-CH2-CHCl2 (1,1-dicloropropan) (după poziţia atomilor de halogen)

4)

5) Derivaţii halogenaţi se întâlnesc în toate stările de agregare, majoritatea fiind lichide

la temperatura camerei.

Derivaţii halogenaţi sunt insolubili în apă, şi sunt solubili în hidrocarburi, alcooli sau
eteri.

Densitatea derivaţilor halogenaţi este mai mare decât densitatea hidrocarburilor

corespunzătoare. Unii derivaţi halogenaţi, în special cei ioduraţi, bromuraţi şi polihalogenaţi au
densităţi mai mari decât densitatea apei.
 Amine

1) Aminele sunt compuși organici care conțin în molecula lor gruparea amino (-NH2)
legată de un radical hidrocarbonat. Aminele sunt asemănătoare din punct de vedere structural
cu amoniacul, fiind substanțe derivate formal de la amoniac unde unul sau mai mulți atomi de
hidrogen sunt înlocuiți cu substituenți precum grupe alchil sau aril.

2)

3)

4)

5)

În lumea chimiei, când vorbești despre o amină, ai actul involuntar de a-ți ține
nasul.Acest lucru se datorează faptului că, în general, tind să aibă mirosuri neplăcute, dintre care
unele ajung să semene cu ale peștilor putreziți.

În plus, aminele lichide tind să aibă tonuri gălbui, care cresc neîncrederea vizuală pe care
o generează.
 Compusi carbonilici

În chimia organică, o grupă carbonil este o grupă funcțională compusă dintr-un atom de
carbon dublu legat de un atom de oxigen: C=O. Este comun mai multor clase de compuși
organici, făcând parte din multe grupuri funcționale mai mari. Principalii compuși carbonilici
sunt aldehidele și cetonele, dar există și compuși difuncționali precum aldolii.

Compusi carbonilici (Aldehidă)

 1) Aldehidele sunt compuși organici care conțin în molecula lor o grupă carbonil, care se
leagă de un atom de hidrogen și de un radical (după cum se observă și în imagine). Cea mai
simplă aldehidă este formaldehida, formată prin oxidarea metanului. Denumirea de aldehidă
provine de la cuvintele alcool dehidrogenat și face referire la una dintre metodele de obținere,
anume dehidrogenarea alcoolilor primari

2)

3)

4)

5)

Cu excepția formaldehidei, care este un gaz, celelalte aldehide sunt lichide, având un
miros caracteristic.Ei pot fi solubili în apă dar numai aldehidele cu 5 atomi de carbon, restul
neputând forma legături de hidrogen cu apa.Tot din această cauză ei au puncte de fierbere mai
scăzute comparativ cu alcoolii corespunzători.

Compusi carbonilici (Cetonă)

 1) Cetonele sunt compuși chimici ce conțin ca grupă funcțională o grupare carbonil
(>C=O), care se leagă de doi radicali (R2C=O). O grupare de cetonă conține trei atomi de carbon.
În comparație cu aldehidele, cetonele au o grupare carbonil legată de atomi de carbon în
ambele direcții de legătură.

2)

3)

4)

5) Punct de fierbere-Cetonele sunt extrem de volatile, considerabil polare și nu pot

dona hidrogeni pentru legarea hidrogenului (nu au atomi de hidrogen atașați la gruparea lor
carbonilică), deci au puncte de fierbere mai mari decât alchenele și eterii, dar mai mici decât
alcooli cu aceeași greutate moleculară.

Solubilitate - Solubilitatea cetonelor are o influență puternică în parte asupra capacității

acestor molecule de a accepta hidrogenii pe atomul lor de oxigen și, astfel, de a forma o legătură
de hidrogen cu apa. Mai mult, forțele de atracție, dispersie și dipol-dipol se formează între
cetone și apă, care își cresc efectul solubil.

Aciditate - Datorită grupării carbonil, cetonele au o natură acidă; Acest lucru se întâmplă
datorită capacității de stabilizare a rezonanței acestei grupe funcționale, care poate renunța la
protoni din legătura sa dublă pentru a forma o bază conjugată numită enol.

Reactivitate - Cetonele fac parte dintr-un număr mare de reacții organice; acest lucru se
datorează susceptibilității carbonului său carbonil la adăugarea nucleofilă, pe lângă polaritatea
sa.

Compusii carboxilici
1) Acizii carboxilici sunt acizi organici care conțin în molecula lor o grupă funcțională carboxil , -
C(=O)OH, formată dintr-o grupă carbonilică, -C(=O)-, și o grupă hidroxil, -OH, legată direct de
atomul de carbon carbonilic. [1][2] Se poate spune astfel că formula generală a unui acid
carboxilic este R-COOH, R fiind un rest organic. Acizii carboxilici alcătuiesc o clasă variată și
numeroasă de compuși organici, aceștia fiind larg răspândiți în natură, precum sunt acidul
formic, acidul acetic, acizii grași, aminoacizii (glicină, alanină, etc), acizii dicarboxilici, etc.

2)

3)

4)

5) Acizii organici pot fi substanțe lichide sau solide, în funcție de masa lor moleculară. Cei
inferiori sunt solubili în apa, iar cei superiori sunt solubili numai în solvenți organici.
Punctele lor de fierbere și de topire sunt anormal de ridicate, pentru că între moleculele de
acid se formează legături de hidrogen, care sunt legături foarte puternice de atracție
electrostatică.
 Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcadienă

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alchenă

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alchină#/media/Fișier:Acetylene-3D-vdW.png

https://www.colegiu.info/alchene-izoalchene-izomeri-proprietati-fizice-ale-alchenelor

http://cobra.rdsor.ro/cursuri/chimie/t1formule.pdf

https://lectii-virtuale.ro/teorie/alchene-proprietati-chimice

https://dianapop977.wixsite.com/chimie-organica/alcadiene

https://www.scritub.com/stiinta/chimie/ALCADIENELE81674.php

https://dianapop977.wixsite.com/chimie-organica/arene

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocarbură_aromatică

https://www.colegiu.info/alcoolii-denumirea-alcoolilor-proprietati-fizice-ale-alcoolilor

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcool

https://chimie915.files.wordpress.com/2017/05/cap-10-derivati-halogenati.pdf

https://lectii-virtuale.ro/teorie/derivatii-halogenati-importanta-si-proprietatile-fizice

https://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/64-scintilatii-stiintifice-chimie/1471-chimie-organica-derivatii-
halogenati.html

https://ro.warbletoncouncil.org/aminas-13930#menu-4

https://ro.wikipedia.org/wiki/Amină

https://ro.warbletoncouncil.org/cetonas-15723#menu-7

https://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonil

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetonă

https://ro.wikipedia.org/wiki/Aldehidă

https://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_carboxilic