29.11.

2021

Reactii specifice de identificare a

alcoolilor si fenolilor

Alcooli
- sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil (-OH) este
legata la un atom de carbon saturat, in stare de hibridizare sp3;
- au formula generala : R-OH.
- numele alcoolilor se formeaza adaugand sufixul -ol la denumirea
hidrocarburii cu acelasi numar de atomi de carbon: CH3-OH (metanol);
CH3-CH2-OH (etanol);
- O nomenclatura mai veche denumeste radicalul cu sufixul -ic ,
precedat de cuvantul alcool : CH3-OH (alcool metilic); CH3-CH2-OH
(alcool etilic) etc.
 29.11.2021

- deoarece gruparea hidroxil poate ocupa, intr-o catena cu trei

sau mai multi atomi de carbon pozitii diferite, generand astfel
izomeri de pozitie, este necesar ca in numele alcoolilor sa se
arate si indicii de pozitie :
- CH3-CH2-CH2-CH2-OH (1-butanol);
- CH3-CH2-CH-CH3 (2-butanol).
|
OH

• Daca alcoolul contine mai multe grupe hidroxil (-OH),se indica

numarul si pozitia acestora :
- CH2-CH2 (1,2 etandiol / glicol);
| |
OH OH

- CH2-CH-CH2 (1,2,3 propantriol/ glicerina)

| | |
OH OH OH
 29.11.2021

Clasificare:
a) dupa natura radicalului hidrocarbonat din care face parte
atomul de carbon saturat purtator al gruparii functionale, in :
- alcooli saturati: CH3-CH2-CH2-OH (alcool n propilic); alifatici
- alcooli nesaturati : CH2=CH-CH2-OH (alcool alilic);
- alcooli aromatici : C6H5-CH2-OH (alcool benzilic) ;

b) dupa numarul gruparilor fuctionale in :

- alcooli monohidroxilici : CH3-CH2-OH (alcool etilic);
- alcooli di(poli)hidroxilici : CH2-CH2 (1,2etandiol /
glicol); | |
OH OH
 29.11.2021

c) dupa natura atomului de carbon saturat care poarta gruparea

functionala in :
- alcooli primari :CH3-CH2-CH2-OH (alcool n propilc);
- alcooli secundari :CH3-CH-CH3 (alcool izopropilic/2-
propanol; |
OH

OH
|
- alcooli tertiari : CH3-C-CH3 (alcool tertbutilic);
|
CH3

Proprietati fizice
1. Solubilitatea
- alcoolii inferiori sunt lichizi, exemple: metanol, etanol, glicerina si
sunt usor solubili in apa datorita puntilor de hidrogen care se
formeaza intre ei si apa
- alcoolii superiori sunt solizi si insolubili in apa;
- alcoolii simpli sunt solubili în solvenți organici.
- solubilitatea cu marirea radicalului hidrocarbonat si cu
inmultirea numarului de grupari hidroxil.

2. Densitatea
- au densitatea mai mica decat a apei si mai mare decat a
hidrocarburilor corespunzatoare.
 29.11.2021

3. Puncte de fierbere
• punctele de fierbere sunt ridicate datorita formarii puntilor
de hidrogen intre moleculele de alcool
• punctele de fierbere sunt mai ridicate decat ale alcanilor
corespunzatori si cresc cu cresterea numarului de grupe OH
din molecula:
p.f. metanol < p.f. etanol < p.f. Glicerina

Metanolul şi etanolul au proprietăţi fizice foarte asemănătoare:

-sunt lichide incolore şi volatile;
-miros uşor dulceag;
-foarte uşor solubile în apă, formând amestecuri omogene cu apa
în orice proporţii;
-metanolul, ingerat în cantităţi mici provoacă orbirea, iar în
cantităţi mai mari provoacă moartea.
 29.11.2021

Proprietati chimice
- au caracter acid şi sunt acizi foarte slabi, mai slabi chiar şi
decât apa  alcoolii îşi manifestă caracterul acid numai în
reacţii cu metale puternic electropozitive, adică cu metalele
alcaline.
1. Reacţia cu metale alcaline (Na, K, Li): metalele alcaline
reacţionează cu alcoolii anhidri cu degajare de hidrogen,
formând alcoolaţi sau alcoxizi, cu formula generală R–O-Me+.
2 R-OH + 2 Na → 2 R-O−Na+

2. Deshidratare
- Intramoleculara alchene
- Intermoleculare eteri
2.1 intramoleculara
- H2SO4, H3PO4,

- temperaturi ridicate
29.11.2021
 29.11.2021

2.1 intermoleculara
- eliminarea unei molecule de apă între două molecule de alcool, cu
formarea unui eter;
- se elimină o grupare hidroxil de la un alcool şi un atom de hidrogen
de la molecula unui alt alcool, şi se obţine un eter. Eterii au formula
generală R – O – R

• Reactivitatea alcoolilor creşte în această ordine:

alcool primar < alcool secundar < alcool terţiar, deci cel mai greu
reacţionează alcoolii primari, şi cel mai uşor reacţionează alcoolii
terţiari.
 29.11.2021

3. Oxidarea alcoolilor
- se pot obţine compuşi organici carbonilici sau acizi carboxilici,
în funcţie de condiţiile de reacţie şi de structura alcoolului.
-oxidarea alcoolilor poate fi oxidare blândă sau oxidare energică.

• Oxidarea blândă a alcoolilor

dicromat de potasiu K2Cr2O7.
- alcoolii primari se oxidează la aldehide, iar aldehidele se
oxidează la acizi carboxilici dacă se prelungeşte timpul de
contact cu oxidantul;
- alcoolii secundari se oxidează la cetone;
- alcoolii terţiari nu se oxidează în aceste condiţii.
 29.11.2021

• Oxidarea energică a alcoolilor

permanganat de potasiu (KMnO4)
• alcoolii primari sunt oxidaţi până la acizi;
• moleculele alcoolilor terţiari şi ale cetonelor provenite de la
alcoolii secundari sunt degradate prin ruperea unor legături
carbon – carbon  acizi carboxilici, apă şi dioxid de carbon
 29.11.2021

4. Reacţia de esterificare: alcoolii reacţionează cu oxiacizii

anorganici precum acidul sulfuric şi acidul azotic, dar şi cu acizii
carboxilici, formând astfel esteri anorganci, respectiv esteri
organici.

R-OH + R'-COOH  R'-COOR + H2O

 29.11.2021

Fenolii
- o clasă de compuși organicicu un nucleu aromatic, în a căror structură intră una
sau mai multe grupe -OH hidroxil „grefate” (legate) pe nucleu.
- cel mai simplu și primul reprezentant al clasei se numește chiar fenol (sau acid
fenic) și are formula C6H5OH.
- în funcție de numărul unităților fenolice  fenoli simpli și în polifenoli
- formula generală a fenolilor este: Ar – OH.

Fenoli simpli
•Monofenoli:
• fenol C6H5OH
• crezol
• naftoli (α-naftol și β-naftol)
• timol
•Difenoli (dihidroxibenzeni):
• pirocatechină
• rezorcină
• hidrochinonă
•Trifenoli:
• 1,3,5-trihidroxibenzen (floroglucinol)
• pirogalol
Fenoli derivați substituiți
•acid picric
•acid acetilsalicilic
•nitrofenol
•acid galic
•eugenol
•adrenalină
•noradrenalină
•tanin
•vanilină
 29.11.2021

Pentru denumirea fenolilor sunt acceptate mai multe variante, indicate de următoarele reguli:

a) indici pentru poziţia grupelor hidroxil în molecula arenei + numele arenei + prefix pentru numărul
grupelor hidroxil + sufixul "-ol":

(1-naftalenol)
(benzenol) (1,4-benzendiol)

b) indici pentru poziţia grupelor hidroxil în molecula arenei + prefix pentru numărul grupelor hidroxil +
"hidroxi" + numele arenei:

(hidroxibenzen) (1,4-dihidroxibenzen) (1-hidroxinaftalen)

 29.11.2021

c) denumiri comune intrate în uz:

(fenol) (hidrochinonă) (α-naftol)

Proprietăți fizice

- puțin solubili în apă;

- ușor solubili în alcooli și eteri;
- sunt substanțe solide, cu miros în general caracteristic, neplăcut;
- punctul de topire de 41 °C și punctul de fierbere de 182 °C;
- punctele de topire ale fenolilor cresc odată cu creşterea numărului
de grupe hidroxil din moleculă;
- la temperatura camerei apar sub formă de cristale incolore care prin
oxidare sau impurități pot avea o culoare roz până la roșu brun.
 29.11.2021

Proprietăți chimice

Caracter acid
- fenolii au o structură asemănătoare cu alcoolii;
- fenolii sunt acizi mai tari decât aceștia, întrucât nucleul
aromatic crește aciditate;
- fenolii reacționează nu numai cu alcalii (metale alcaline și
alcalino-pământoase), dar și cu bazele tari ale acestora,
formând săruri ionice numite fenoxizi;

- fenolii participă atât la reacţii specifice grupei hidroxil, cât şi la

reacţii specifice nucleului aromatic.
 29.11.2021

Reactiile chimice la care participa fenolul pot fi clasificate in doua grupe:

I) Reactii la grupa hidroxil:

a. reactia fenolilor cu metalele:

2C6H5OH + 2Na -> 2C6H5ONa + H2

fenolat de sodiu

b. reactia fenolilor cu bazele:

C6H5OH + NaOH -> C6H5ONa + H2O

c. reactia fenolilor cu HCl gazos:

C6H5OH + HCl ->C6H5Cl + H2O

clorobenzen

II. Reactii in nucleul benzenic:

reactii de substitutie
 -OH –substituent de ordinul I conditii mai blandepozitia orto si para

a) reactia de halogenare X2
 29.11.2021

Reactie de nitrare
un atom de hidrogen este substituit cu o grupă nitro (–NO2) nitroderivaţi ai
arenelor, care au următoarea formulă generală: Ar – NO2.

Reacţia de sulfonare a fenolului

- acid sulfuric concentrat, la temperaturi mai mici de 100° C.
amestec de acid orto-fenolsulfonic şi acid para-
fenolsulfonic.
sulfonarea în condiţii mai energice duce la obţinerea de acid
2,4-fenoldisulfonic sau acid 2,4,6-fenoltrisulfonic.
29.11.2021