Clasificarea compuilor organici Substane organice: A. Hidrocarburi B. Derivai de hidrocarburi C. Compui heterociclici cu caracter aromatic D.

Compui organici naturali - Alcaloizi - Compui organici cu schelet poliizoprenic A. Hidrocarburi a) Hidrocarburi saturate C hibridizai sp3 Alcani CnH2n+2 Izoalcani CnH2n+2 Cicloalcani CnH2n Hidrocarburi nesaturate Alchene care prezint o dubl legtur dubl C=C; doi atomi de carbon hibridizai sp2 C=C 2 atomi de C sp2 CnH2n Alcadiene care prezint dou duble legturi C=C 4 atomi de C sp2 R-CH3

CnH2n-2

Alchine care au o legtur tripl C=C i doi atomi de carbon hibridizai sp -C=Cb) Hidrocarburi aromatice (arene) Mononucleare Dinucleare: Condensate CnH2n-6 CnH2n-12 CnH2n-2

Izolate Trinucleare: Condensate Izolate

CnH2n-12 CnH2n-18 CnH2n-22

B. Derivai de hidrocarburi a) Compui organici cu funciuni simple R-F funciune simpl; F- grupare funcional: - monovalent - divalent - trivalent F R-F Denumirea funciunii Nomenclatura I.U.P.A.C.

Monovalente
-X -OH -NH2 -NO2
-NO

R-X R-OH R-NH2 R-NO2

R-NO

Compui halogenai Compui hidroxilici (olici) Amine Nitroderivai Nitrozoderivai Azoderivai

Halogen + hidrocarbur Hidrocarbur + OH Hidrocarbur + Amino Hidrocarbur + Nitro Hidrocarbur + Nitrozo Azo + hidrocarbur Hidrazo + hidrocarbur hidrocarbur + acid sulfonic

-N=N-

Ar-N=N-Ar

-NH-NH-

Ar-NH-NH-Ar Hidrazoderivai Acizi sulfonici

-SO3H R-SO3H

Divalente
>C=O Compui carbonilici Aldehide Cetone Hidrocarbur + al Hidrocarbur + on

Trivalente
Compui carboxilici Acizi carboxilici Acid hidrocarbur + oic

Prin modificarea gruprilor funcionale rezult derivai funcionali. aminoacizi , proteine , zaharide b) Compui organici cu funciuni multiple R(F)n c) Compui organici cu funciuni mixte RF1F2 ===================================================================== Hidrocarburi saturate dehidrogenare dehidrogenare -------------> Hidrocarburi --------------> <-------------etilenice <-------------hidrogenare hidrogenare Hidrocarburi dienice Hidrocarburi acetilenice Hidrocarburi aromatice

TIPURI DE REACTII IN CHIMIA ORGANICA

I.

Reactia de substitutie = consta n nlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen cu atomi sau grupe de atomi proveniti din reactant

Sunt caracteristice alcanilor si hidrocarburilor aromatice.

II.

moleculei de reactant si formarea a doua legaturi

Reactia de aditie = consta n desfacerea unei legaturi n urma atacului

Sunt caracteristice sistemelor nesaturate. COMPUS NESATURAT COMPUS SATURAT

III.

Reactii de oxidare = sunt transformarile care conduc la produsi ce contin oxigen n molecula si apartin altor clase de substante

( alcooli, aldehide, acizi, etc.) ARDEREA are loc n prezenta O2 din aerCO2 + H2O OXIDARE INCOMPLET are loc n prezenta agentilor oxidanti compusi cu functiuni ce contin oxigen

IV.

Reactii de eliminare = ndepartarea unei molecule de HX sau H 2O dintr-un compus organic n diverse conditii de reactie
Se ntlneste la - compusii halogenati(eliminarea de HX sau X 2) si la - alcooli ( eliminarea de H 2O ) compusi nesaturati

V.

Reactii de condensare =

-unirea moleculelor de compusi carbonilici prin gruparea metilenica din pozitia ( condensare metilenica ) sau -prin eliminarea unei molecule de apa ( condensare carbonilica )aldoli, respectiv aldehide/cetone nesaturate

VI.

Reactia de alchilare =

consta n nlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen, n molecula unui compus organic, cu radicali alchil. Se ntlneste n principal la hidrocarburile aromatice si decurge catalitic ( acizi Lewis: AlCl 3, FeCl3, AlBr3)omologi cu catena laterala ai arenei. Agenti de alchilare se folosesc: derivati halogenati; alchene. Se mai pot alchila: aminele cu derivati halogenati alifatici ( Reactia Hoffman ) alcoolii cu alcooli ( eterificare ) aminoacizii cu derivati halogenati ( protejarea gruparii amino ) monozaharidele cu metanol ( eterificare )

Oxidarea organic
. Oxidarea are loc cu:

cedare de hidrogen -reacia se numete dehidrogenare acceptare de oxigen-reacia se numete oxidare.

1 Tipuri de reacii de oxidare

o o o o o

1.1 Oxidarea alcanilor 1.2 Oxidarea alchenelor 1.3 Oxidarea alchinelor 1.4 Oxidarea arenelor 1.5 Oxidarea alcoolilor

1.1. Oxidarea alcanilor

Toi alcanii reacioneaz cu aerul sau oxigenul, n urma acestor reacii rezultnd produi cu diferite trepte de oxidare.Ecuaia generala de oxidare total sau a arderii este:

Reacia este puternic exoterm .

Arderea incomplet a alcanilor duce la formarea de amestecuri de substane: etanul de exemplu d prin oxidare un amestec de alcool metilic (CH 3-OH), C2H5OH(etanol sau alcool etilic), CH3-CHO (aldehid acetic) i CH3COOH (acid acetic). Metanul prin ardere incomplet d natere la aa numitul gaz de sintez, o surs important de sintez pentru muli compui organici:

La oxidarea alcanilor superiori are loc o rupere a moleculei cu formare de acizi carboxilici(mono)

Reacia are loc prin nclzire la 1000C, n prezena de stearat de zinc, sau a permanganatului de potasiu.

1.2.Oxidarea alchenelor

Alchenele sufer o reacie de oxidare n mediu puternic acid n prezen de acid sulfuric i de bicromat de potasiu sau permanganat de potasiu. ;

Reaciile prezint importan pentru stabilirea structurii alchenelor disubstituite(atomii de hidrogen ai carbonilor dublei legturi sunt substituii cu radicali diferii).

Reacia Prilezhaev,epoxidarea alchenelor cu peracizi organici (de regul acidul meta-Cloroperoxibenzoic), conduce la formarea de epoxizi

Alchena este agentul nucleofil n timp ce oxigenul este agentul electrofil

Ozonoliza

Reacia are loc la temperaturi sczute, este dat de majoritatea alchenelor.

Ozonidele fomate sunt explozive, prin tratarea cu ap se transform n aldehid sau ceton

1.3. Oxidarea alchinelor

Alchinele se oxideaz mult mai greu dect alchenele, reacia avnd loc numai n prezena unor oxidani foarte puternici de tipul ozonului, capabili s rup tripla legtur:

1.4.Oxidarea arenelor

Benzenul adiioneaz ozonul formnd o triozonid instabil, exploziv.

Ozonida format sedescompune rapid n glioxal i ap - Benzenul se oxideaz n condiii energice, catalizator pentaoxidul de vanadiu V2O5, temperaturi de 4500C.

Reacia are un mecanism radicalic, produsul final fiind anhidrida maleic

Omologii superiori ai benzenului se oxideaz la catena lateral cu formare de acid benzoic. Xilenii formeaz acizii corespunztori

mxilenul formeaz prin oxidare acid izoftalic, fr utilizri industriale

Oxilenul formeaz acidul ftalic singurul capabil s formeze anhidrida ftalic, datorit apropierii celor 2 grupri carboxilice

Pxilenul se oxideaz la acid tereftalic, un produs important pentru obinerea fibrelor poliesterice

Naftalina are 2 ci de oxidare: cu acidul cromic sau cu oxigen molecular/V2O5.

Nucleul naftochinonic st la baza vitaminelor K, n timp ce anhidrida ftalic este folosit ca intermediar n numeroase sinteze chimice

Antracenul se oxideaz cu acid cromic (K2Cr2O7/H2SO4) dar i cu sruri de ceriu/acid azotic

Antrachinona (9,10 antrachinona) sintetizat pe cale industrial prin oxidarea antracenului cu pentaoxidul de vanadiu V2O5, constituie nucleul de baz al coloranilor antrachinonici

Antracenul poate adiiona oxigen formnd un fotoxid:

Arenele polinucleare de tipul benzopirenului(un poluant foarte des ntlnit),sunt transformate prin intermediul unei enzime (epoxidaza hepatic)n 7,8 dihidroxi9,10 epoxi7,8,9,10 tetrahidrobenzopiren.

Datorit caracterului electrofilic a gruprii epoxi, benzopirenoxidul se poate intercala n molecula de ADN, determinnd mutaia codului genetic.

1.5. Oxidarea alcoolilor

Alcooli sufer reacia de oxidare sau de dehidrogenare trecnd n compui carbonilici., sau acizi carboxilici

Alcoolii primari se oxideaz la aldehid care poate oxidat pn la acid carboxilic: ;

Alcoolii secundari se transform n ceton:

Oxidarea Swern

Alcooli sunt oxidai la aldehide prin intermediul sulfoxizilor.

Intermediar se formeaz un compus cu sulf ,cu caracter electrofil 1.6.Oxidarea biochimic. Etanolul este oxidat n organism de ctre alcool dehidrogenaz La acest proces particip i nite substane denumite coenzime sau cofactori, de tipul NAD (nicotinamidadinucleotid); acesta joac rol de acceptor de electroni astfel c procersul poate fi exprimat astfel:

HIDROCARBURI ALIFATICE
ALCANI (PARAFINE) 1. DEFINITIE: Se numesc alcani(parafine) hidrocarburile alifatice saturate aciclice. 2. FORMULA GENERALA: 3. NOMENCLATURA: n=1 metan n=5 pentan n=10 decan 4. STRUCTURA: - legaturi simple de tip - C hibridizare sp3 - orientarea covalentelor carbonului tetraedrica - unghiul intre legaturile carbonului - 10928 - lungimea legaturii C 1.1 H C 1.54 C CH si CC n=6 hexan

CnH2n+2
n=2 etan n=7 heptan n=3 propan n=8 octan n=4 butan n=9 nonan

5. RADICALI: sunt fragmente moleculare obtinute prin indeparterea unui numar de atomi de H din molecula alcanului; apar intermediar in reactii chimice. = radical hidrocarbonat alcanic = radical alchil

monovalenti: numele
> -CH3 metil metan

hc an + il

ex: CH4

divalenti: numele
ex: CH4 metan

hc an + ilen

>

>CH2 metilen

trivalenti: numele
metan metin

hc an + in

ex: CH4 > ->CH2

6. IZOMERIE: de catena pentru alcanii cu n4 catena liniara n. alcan (normal alcan) ramificata pozitia + numele ramificatiei + numele alcanului corespunzator catenei principale ex: C4H10 CH3 CH2 CH2 CH3 n.butan CH3 CH CH3 2 metil propan (izobutan) CH3 Izomeri = compusi cu aceeasi formula moleculara si aranjament structural diferit, avand proprietati fizice si chimice putin diferite. 7. PROPRIETATI FIZICE: n = 1 4 -> gaz n = 5 15 +lichizi n 16 -> solizi - p.f. si p.t. cresc cu numarul atomilor de C din molecula - ramificarea catenei micsoreaza p.f. - termenii lichizi si solizi au densitatea mai mica decat a apei

alcanii lichizi si solizi sunt insolubili in apa, solubili in solventi organici

OBTINERE

Reacia de lungire a lanului hidrocarburii.

Prin lungirea lanului pot fi obinui reprezentanii mai superiori din seria omoloag pornind de la reprezentani mai inferiori. Astfel, prin reacia lui Wurtz poate fi obinut hexan din propan dac se va lua derivatul halogenat al propanului i zinc metalic: CH3-CH2-CH2Cl + Zn + ClCH2-CH2-CH3 CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 + ZnCl2 Prin aceast reacie pot fi obinute i alte hidrocarburi. pentan sau etan + butan , dar n ambele cazuri se obine un amestec din trei compui:
CH3-CH2-CH2-CH2Cl + Zn + ClCH2-CH3 CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 + ZnCl2

hexan
CH3-CH2-CH2-CH2Cl + Zn + ClCH2-CH3 CH2-CH2-CH3

CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-CH2-CH2decan

CH3-CH2-CH2-CH2Cl + Zn + ClCH2-CH3 CH3-CH3-CH2-CH3

butan

8. PROPRIETATI CHIMICE - alcanii au reactivitate mica. A. Reactii de substitutie a) Halogenarea (X=Cl, Br) Conditii de reactie: lumina(h) sau 300 - 600C Mecanism de reactie: substitutie radicalica SR

CH4 + Cl2 h > CH3 Cl + HCl metan monoclormetan (clorura de metil)

CH3 Cl + Cl2 h > CH2Cl2 + HCl clorura de metil diclormetan (clorura de metilen)

CH2Cl2 + Cl2 h > CHCl3 + HCl clorura de metilen clorura de metin (triclormetan, cloroform)

CHCl3 + Cl2 h > CCl4 + HCl cloroform tetraclorura de carbon

b) Nitrarea (cu HNO3) Mecanism de reactie: substitutie radicalica SR CH4 + HONO2 - tC > CH3 NO2 +H2O metan nitrometan

c) Sulfoclorurarea (+ SO2 + Cl2) SR CH4 + SO2 +Cl2 > CH3 SO2Cl + HCl metan sulfoclorura de metil

B. Reactii de izomerizare Mecanism de reactie: transpozitie T Conditii de reactie: AlCl3, 50 - 100C CH3 CH2 CH2 CH3 <= AlCl3, t => CH3 CH CH3 n.butan CH3 2 metil propan (izobutan) C. Descompunerea termica dehidrogenare + cracare t<650 > cracare t>650 > piroliza >cracare CH3 CH2 CH2 CH3 => CH3 CH2 CH2 CH3 >dehidrogenare CH3 CH2 CH2 CH3 => H2 + CH2 = CH CH2 CH3 CH3 CH2 CH2 CH3 => H2 + CH3 CH = CH CH3 CH4 + CH2 = CH CH3

=> CH3 CH3 + CH2=CH2

D. Reactii de oxidare a) Oxidari => produsi ce apartin altor clase de substante CH4 + 1/2O2 60 atm, 400C > CH3 OH Methanol (alcool metilic, hidroxi-metan) CH4 + O2 400-600C, oxizi de azot >CH2 = O + H2O metanal (aldehida formica, formaldehida) CH4 + 1/2O2 > CO + 2H2 gaz de sinteza CH4 + O2 > C + 2H2O negru de fum CH4 + NH3 + 3/2O2 pt, 1000C > HCN + 3H2O amonoxidare CH4 + (N2, O2) > CO2 + 2H2O + N2 aer CH4 + H2O Ni, 650-900C > CO + 3H2 gaz de sinteza R CH3 100C, catalizatori, oxidare > R COOH alcan superior b) Arderi => CO2 + H2O + caldura (Q) CH4 + 2O2 > CO2 + 2H2O + Q CnH2n+2 + 3n+1/2O2 > nCO2 + (n+1)H2O ! Alcanii inferiori formeaza cu O2 si aerul amestecuri detonante. Alcanii superiori ard progresiv si cu viteze controlabile. ===============================================================
Exemplu de sintez organic De obinut din metan butadien

acid gras

CH4 ---- -------------- CH2=CH-CH=CH2

Vom cuta una din schemele de sintez: CH4 CHCH CH2=CHCl CH2=CH-CH=CH2.

1. Pentru nceput, are loc descompunerea catalitic a metanului: t,0C, cat. 2CH4 2. Apoi adiionm acid clorhidric : CHCH + HCl 3.Prin reacia lui Wurtz efectum ultima sintez CH2=CHCl + Zn + ClHC=CH2 CH2=CH-CH=CH2 + ZnCl2 CH2=CHCl CHCH + 3H2

=============================================================== PROBLEME : 1.:Un alcan necunoscut, A, contine in procente masice 16,28% H. Se cere: a) determina formula moleculara a alcanului. b) scrie formulele de structura si denumeste izomerii alcanului A. Masa atomica Hidrogen = 1 ; Masa atomica Carbon = 12 Formula generala a unui alcan este CnH2n+2. Masa atomica a unui alcan devine 12xn + 1x(2n+2) = 14n+2 Se face o regula de 3 simpla de genul: 100 .............. 16,28 (hidrogenul) ............... 83,72 (carbonul) 14n+2 ............2n+2 .................................12n Va rezulta ca n=5,9971, adica 6 , de unde rezulta ca alcanul e C6H14, adica hexanul. 2:Triclorometanul, cloroformul, este un anestezic foarte puternic si totodata un bun solvent folosit in sinteze organice: a) Scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a cloroformului din metan. b) Calculeaza volumul de clor masurat la 27C si 1 atm. necesar clorurarii a 3 moli de metan cu obtinere de cloroform. CH4+ 3Cl2---->CHCl3 +3HCl

3:Se ard 1,44g substanta organica (densitatea vaporilor fata de aer egala cu 2,49). Stiind ca se obtin 1,792 dm3 CO2 si 1,44g de H2O se cere: a) determina formula procentuala, bruta si moleculara a substantei organice supusa arderii. b) scrie o formula de structura posibila pentru substanta organica de la punctul a), stiind ca atomul de oxigen participa la singura legatura PI (nu gasesc semnul) din molecula a) 1molCO2..............22,LCO2..................44g CO2 1,792LCO2..................Xg CO2 44g --------------------------------------------------------------x=44*1,792\22,4= 3,52g CO2 apoi daca in 44g CO2.......................12g C in 3,52g CO2........................yg C ----------------------------------------------------------------y=3,52*12\44= 0,96g C

in 18 g H2O..........................2 g H in 1,44g H2O.........................Z g H ----------------------------------------------------------------Z=1,44*2\18 = 0,16g H 0,16 g H + 0,96 g C = 1,12rezulta ca subst organica contine si O2 1,44 g H2O -1,22 g s.org = 0,32 g O2 apoi afli masa moleculara a subst. organice pornind de la densitatea fara de aer daer=Msubst. organica\d aer 2,49=M\28,9 rezulta ca

M= 28,9*2,49= 72 u.m. revenim sa aflam formula bruta si formula moleculara a substantei: C: 0,96\12= 0,08

H: 0,16\1 = 0,16 O :0,32\16= 0,02 rezultatele toate le impartim la 0,02

C: 0,08\0,02=4 H :0,16\0,02=8 O: 0,02\0,02=1 M (C4H8O)n=72

rezulta formula bruta (C4H8O)n, apoi

(4*12+8+16)n=72 72n=72 n=1rezulta f. moleculara C4H8O

Alchenele
Hidrocarburile aciclice care contin in molecula o dubla legatura intre doi atomi de carbon se numesc alchene. Alaturi de aceasta denumire mai este obisnuita si denumirea de olefine, data acestor hidrocarburi datorita faptului ca derivatii lor clorurati sau bromurati sunt lichide uleioase. S-a mai folosit denumirea de hidrocarburi etilenice, data acestei serii dupa primul termen, etilena.

Structura
Cea mai simpla alchena este etilena, C2H4, care contine doi atomi de carbon legati printr-o dubla legatura. Alchenele superioare pot fi considerate rezultate din etilena prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu radicali alchil, ca si in cazul formarii hidrocarburilor saturate aciclice. Astfel, omologul superior al etilenei este propena, CH2=CH-CH3. Omologul propenei este butena, C4H8. Dupa pozitia pe care o ocupa dubla legatura in molecula la butena se deosebesc trei izomeri de pozitie.

Nomenclatura
Alchenele au numele format prin inlocuirea terminatiei an din numele alcanului cu alcelasi numar de atomi de carbon in molecula cu terminatia ena. De exemplu propan-propena, butan-butena. Catena se numeroteaza astfel incat pozitia dublei legaturi sa fie indicata cu cel mai mic numar posibil. De exemplu:

CH3-CH2-CH2-CH=CH-CH3 2 hexena Cei trei izomeri de pozitie ai butenei se numesc deci: 1-butena, 2-butena, 2-metilpropena. Uneori se mai foloseste si indicarea pozitiei dublei legaturi dupa numele hidrocarburii. De exemplu: butena-1.

Radicalii monovalenti derivati de la alchene au numele terminat in enil, pozitia dublei legaturi fiind indicata, daca este necesar, printr-un numar. De exemplu: CH3-CH=CH- se numeste 1-propenil. CH3-CH=CH-CH2- se numeste 2-butenil. Ca exceptii se folosesc denumirile: vinil pentru etenil: CH2=CHalil pentru 2-propenil: CH2-CH-CH2izopropenil pentru 1-metilvinil: CH2-C-CH3 Formula generala Din cauza dublei legaturi in moleculam alchenele au doi atomi de hidrogen mai putin decat hidrocarburile saturate respective; prin urmare formula generala a acestor hidrocarburi este CnH2n. Proprietati fizice La temperatura camerei, alchenele cu C2-C4 sunt gaze, urmatoarele, cu C5-C18 sunt lichide, iar cele cu mai mult de 18 atomi de carbon sunt solide. Punctele de fierbere sunt cu cateva grade mai scazute decat cele ale alcanilor corespunzatori. Densitatea lor este mai mare decat a alcanilor respectivi, insa toate au o densitate mai mica decat 1. Alchenele sunt insolubile n apa, dar sunt miscible cu dizolvatii organici. Izomerie Alchene pot prezenta trei tipuri de izomerie si anume: izomeri de catena (izomerii difera prin catena),

izomeri de pozitie (catena este identica, dar difera pozitia legaturii duble) si izomeri de functiune. Izomeria geometrica apare la alchene deoarece dubla legatura este rigida si nu permite rotatia atomilor de carbon in jurul acesteia. Izometrii geometrici difera intre ei prin asezarea spatiala a substituientilor in jurul dublei legaturi. Conditia

aparitiei izomeriei geometrice este ca la fiecare atom de carbon din dubla legatura sa exista substituienti diferiti. Nomenclatura izomerilor geometrici: se stabilesc prioritatile substituientilor legati de fiecare atom de carbon din legatura dubla asfel: se compara Z-ul atomilor direct legati de atomul de carbon din dubla legatura. Cel care are Z-ul mai mare va avea prima prioritate si se noteaza cu 1, iar celalalt cu 2. Daca au acelasi Z atunci se compara atomii imediat urmatori. Comparatia se face pana cand apare o deosebire. Substituient-ul la care se gaseste Z-ul mai mare se noteaza cu 1. Acest procedeu se aplica la fiecare atom de carbon din dubla. Dupa stabilirea prioritatilor, denumirea se stabileste astfel: izomerul ce are substuienti de aceeasi parte a legaturii duble se noteaza cu Z (CIS), iar celalalt care are substuienti de acelasi fel de o parte si de alta a legaturii duble se noteaza cu E (TRANS). Spre exemplu, C4H8 are 6 izomeri: 1-butena, CIS 2-butena, TRANS 2-butena, izobutena, ciclobutan, metilciclopropan.

Metode de obtinere
1. Descompunerea termica CnH2n+2 CmH2m+2 + CpH2p CnH2n+2 CnH2n + H2 2. Hidrogenarea alchinelor R-C=C-R' + H2 (alchina) - reactia se face in prezenta de Pd otravit cu saruri de Pb. Exemple: CH=CH + H2 CH2=CH2 (etena) CH3-CCH + H2 - CH3-CH=CH2 (propena) 3. Din derivati halogenati vicinali prin dehalogenare derivat halogenat + Zn ZnX2 + alchena (X=Cl,Br,I) = R-CH=CH-R - cracare; n=m+p, p >= 2

- dehidrogenare

Exemple: Cl-CH2-CH2-Cl + Zn ZnCl2 + CH2=CH2 (etena) 4. Din derivati monohalogenati prin dehidrohalogenare (-HX) derivat monohalogenat alchena + HX (X=Cl,Br,I) Exemple: CH3-CH2-Cl CH2=CH2 + Hcl (etena) Br-CH2-CH2-CH2-CH3 - CH2=CH-CH2-CH3 (1 butena) Regula lui Zaitev: la eliminarea de HX din derivati monohalogenati pt. care exista 2 posibilitati de indepartare a hidrogenului, acesta se va indeparta de la atomul de carbon vecin celui de care este legat carbonul cel mai sarac in hidrogen. 5. Prin deshidratarea alcoolilor (-H2O) Alcool Exemple: CH3-OH CH2=CH2 + H2O (etena) CH3-CH2-OH CH2=CH-CH3 + H2O (1-butena) alchena + H2O

Proprietati chimie
1. Aditia de H (hidrogenare) alchena + H2 - alcan Exemple: CH2=CH-CH3 + H2 CH3-CH2-CH3 (propan) CH3-CH=CH-CH3 + H2 CH3-CH2-CH2-CH3 (nbutan) 2. Aditia de X2 (halogenarea) XL Cl2, Br2, I2 alchena + X2 - derivat halogenat vicinal

Exemple: CH2=CH-CH2-CH3 + Cl2 CH2Cl-CHCl-CH2-CH3 (1,2-diclorbutan) CH2=CH2 + Br2 CH2Br-CH2Br (1,2-dibrometan) 3. Aditia de HX (HCl, HBr, HI) alchena + HX = derivat monohalogenat Exemple: CH2=CH2 + HBr - CH3-CH2-Br (bromura de etil) CH3-CH2=CH-CH3 + HCl - CH3-CH2-CHCl-CH3 (clorura de sbutil) CH2=CH-CH3 + HI - CH3-CHI-CH3 (iodura de izopropil) Regula lui Markovnicov: la aditia de HX la alchene nesimetrice, H se aditioneaza la atomul din dubla cel mai bogat in H, iar X-ul la cel mai sarac. 4. Aditia de H2O (hidratare) alchena + H2O = alcool Exemple: CH2=CH2 + H2O CH3-CH2-OH (alcool etilic) CH2=CH-CH3 + H2O CH3-CHOH-CH3 (alcool izopropilic) CH2=CH2 + H2SO4 CH3-CH2-SO3H + H2O CH3-CH2-OH (alcool etilic) 5. Aditia de HBr in prezenta de peroxizi R-CH=CH2 + HBr R-CH2-CH2-Br

6. Aditia de acid hipcloros (HOX) Exemple: CH2=CH2 + HOCl CH2-OH-CH2-Cl

(2-clor, 1-hidroxoetan) 7. Reactia de polimerizare n CH2=CH2 -- (-CH2-CH2-)(n) - polietena / polietilena - polimer n = gradul de polimerizare La polimerizare, lanturile nu ies toate de aceeasi lungime. De aceea pentru n se da o valoare medie; se numeste grad mediu de polimerizare. 8. Reactia de oxidare a) Completa (arderea sau combustia) CnH2n + O2 - nCO2 + nH2O + Q C2H6 + 3O2 -2CO2 + 2H2O + Q b) Cu O2 in prezenta de Ag / 250 grade alchena + 1/2 O2 - oxid de etena (instabil) +H2O diol c) Oxidarea blanda - Bayer: KMnO4, H2O sau Na2SO3 alchena + [O] + H2O - diol

Utilizarile alchenelor

Etena si propena sunt compusi organici produsi in cea mai mare cantitate pe plan mondial. Etena ocupa locul patru in productia tuturor compusilor chimici (fiind depasita numai de acid sulfuric, de azot si de oxigen). Cele mai importante transformari chimice ale etenei, utilizate la scara industriala sunt: polietenea, acidul acetic, PVC-ul.Etena este produsa de plante si stimuleaza coacerea fructelor, incoltirea semintelor si maturizarea florilor.

Alchine
Hidrocarburile aciclice cu o legatura tripla in molecula se numesc alchine. Denumirea ramasa inca uzuala de acetilene provine de la prima hidrocarbura a

seriei, acetilena. Structura Acetilena are compozitia C2H2

ea contine doi atomi de carbon legati printr-o tripla legatura: CH CH. Legaturile C-H ale acetilenei sunt formate prin intrepatrunderea unui orbital sp de la atomul de carbon cu un orbital s de la atomul de hidrogen; tripla legatura este formata din o legatura sigma, realizata prin intrepatrunderea a doi orbitali sp de la fiecare atom de carbon si doua legaturi pi, rezultate prin intrepatrunderea a doua perechi de orbitali p (nehibrizi). Ca si la etilena, pentru desfacerea legaturilor pi este necesara o cantitate de energie mai mica decat pentru desfacerea legaturilor sigma. La compusii cu tripla legatura nu se cunosc izomeri sterici, deoarece toti atomii sunt asezati coliniar. Omologii acetilenei pot fi considerati ca derivati de la acetilena prin inlocuirea unui sau ambilor atomi de hidrogen cu radicali alchil. Astfel, prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu un radical metil se obtine propina C3H4 CH C-CH3.

Tot asa, daca se considera inlocuit un atom de hidrogen al acetilenei cu un radical -C2H5 se obtine etilacetilena, adica 1-butina. Izomera cu 1-butina este 2butina, adica hidrocarbura care contine tripla legatura intre C2-C3. Acest compus poate fi considerat ca derivand din acetilena prin inlocuirea celor doi atomi de hidrogen cu cate un radical -CH3, adica este o dimetilacetilena:

CH C-CH2-CH3 (1-butina)

CH3-C C-CH3 (2-butina)

Nomenclatura

Numele alchinelor deriva din numele alcanilor corespunzatori, la care s-a inlocuit sufixul an prin sufixul ina. De exemplu: propan - propina; butan-butina. Pentru CH CH se retine numele de acetilena. Pentru indicarea pozitiei triplei legaturi, catena se numeroteaza astfel incat triplele legaturi sa aiba numerele cele mai mici posibile. De exemplu:

CH3-CH2-CH2-C C-CH3 2-hexina Uneori multe alchine sunt denumite sub forma de produse de substitutie ai acetilenei; de exemplu dimetilacetilena in loc de 2-butina. Radicalii derivati de la alchine se numesc alchinili, de exemplu CH C-CH2 Formula generala Hidrocarburile nesaturate cu o tripla legatura in molecula, continand patru atomi de mai putin decat moleculele hidrocarburilor saturate corespunzatoare, au formula generala CnH2n-2. Proprietati fizice La temperatura obisnuita, alchinele cu C2-C4 sunt gazoase, cele cu C4-C14 sunt lichide, iar cele superioare sunt solide. Punctele lor de fierbere sunt apropiate si ceva mai mari decat ale alcanilor si alchenelor. Solubilitatea in apa este mai mare decat a hidrocarburilor saturate cu acelasi numar de atomi de carbon. Proprietati chimice Comportarea chimica a alchinelor se caracterizeaza prin capacitatea lor de a da reactii de aditie, reactii de polimerizare si reactie de formare de derivati metalici. O parte din reactii sunt cunoscute ca fiind numai ale acetilenei. se numeste 2-propinil.

Metode de obtinere 1. Piroliza metanului 2CH4 CH CH + 3H2 (acetilena)

2. Obtinerea alchinelor din alchene (X=Cl2,Br, I2)

R-CH=CH-R' + X2

R-CHX-CHX-R'

R-C C-R' + 2HX

3. Obtinerea alchinelor din derivati halogenati R-X + NaC C-R' Proprietati chimice 1. Aditia de H2 (hidrogenare) R-C C-R' + H2 R-C C-R' + 2H2 R-CH=CH-R' (alchena) R-CH2-CH2-R' (alcan) NaX + R-C C-R' (alchina)

2. Aditia de X2 (in solvent inert) CnH2n-2 + X2 nC+ 2n-2HX (fara solvent are loc explozie)

R-C C-R' + X2 inert

R-CX=CX-R' (derivat dihalogenat vicinal) - folosind solvent

Exemple: CH CH + Cl2

2C + 2HCl - explozie

CH CH + Cl2 (1,1,2,2 -tetraloretan)

CHCl=CHCl (1,2 dicloretena) + Cl2

CHCl2-CHCl2

3. Aditia de HX

R-C CH + HX

R-CX=CH2 + HX

R-CX2-CH3 (derivat dihalogenat

geminal)

Exemple: CH CH + HCl CH3

CHCl=CH2 + HCl (clorura de vinil) + HX

R-CX2-

CH C-CH3 + HCl

CH2=CCl-CH3 + HCl

CH3-CCl2-CH3

4. Aditia de apa (hidratare, catalizator HgSO4 si H2SO4)

R-C CH + H2O

R-COH=CH2 (enol-instabil)

(tautomerizare) R-C=O-CH3

5. Aditia de acid cianhidric (HCN - catalizator Cu2Cl2, NH4Cl)

R-CH CH + HCN

R-CCN=CH2

Exemple: CH CH + HCN CH3-C CH + HCN

CH2=CH-CN (acrilonitril)

CH3-CCN=CH2 (2-metilacrilonitril)

6. Aditia de CH3-COOH (catilzator: Zn(CH3COO)2 / 200 grade)

R-C CH + CH3-COOH

R-COOCH3=CH2 (acetat)

7. Reactii de poliaditie (polimerizare) - dimerizare, trimerizare, tetramerizare

a) Reactia de dimerizare

CH CH + CH CH

CH C-CH=CH2 (vinil acetilena)

b) Reactia de trimerizare (se face in tuburi ceramice la temperaturi cuprinse intre 600-800 grade)

8. Reactia de oxidare

a) Completa

CnH2n-2 + 3n-1/2 O2

nCO2 + n-1H2O + Q

b) Incompleta CH CH + 4[O] COOH-COOH (acid oxalic) CH3-C=O-COOH (acidul piruvic)

CH3-C CH + 3[O]

Utilizarile alchinelor

Acetilena a constituit mult timp una dintre cele mai utilizate materii prime ale industriei chimice organice. Din acetilena se pot obtine: cauciuc, policlorura de vinil si multe altele.

Arenele

Hidrocarburile aromatice au numele generic de arene. Ele contin in molecula lor unul sau mai multe cicluri alcatuite din sase atomi de carbon. Cand molecula este formata dintr-un singur ciclu, hidrocarburile sunt mononucleare; cand molecula cuprinde mai multe cicluri, hidrocarburile sunt polinucleare. Cea mai simpla hidrocarbura aromatica, benzenul are molecula alcatuita dintr-un singur asemenea ciclu; formula ei este C6H6. Reprezentarea benzenului printr-un ciclu de sase atomi de carbon cu trei duble legaturi conjugate a fost propusa de Kekul in 1865:

In sprijinul acestei reprezintari vin unele proprietati ale benzenului. Astfel in conditii speciale, benzenul poate fi hidrogenat dand ciclohexan:

C6H6 + 3H2

C6H12

+3H2

Tot asa, sub influenta luminii, clorul sau bromul se aditioneaza la molecula benzenului dand hexaclorciclohexan:

C6H6 + 3Cl2

C6H6Cl6.

Cu ozonul, benzenul da o trizonida, care prin descopunere cu apa, trece in glicoxal. Aceste reactii de aditie dovedesc urmatoarele: benzenul are un ciclu de sase atomi de carbon; in ciclu exista trei duble legaturi. Reactiile de aditite la benzen au loc insa numai in conditii speciale; in mod obisnuit, benzenul da de preferinta reactii de substitutie, ca de exemplu: cu halogenii: cu acid sulfuric: C6H6 + Cl2 C6H6 + HO-SO3H C6H5Cl + HCl C6H5-SO3H + H2O C6H5-NO2 + H2O

cu acid azotic: C6H6 + HO-NO2

Formarea cu usurinta a produselor de substitutie este o dovada ca la benzen nu predomina caracterul nesaturat intalnit la hidrocarburile cu duble legaturi conjugate, ci, dimpotriva, benzenul are si un caracter saturat, pronuntat. Aceasta comportare nu este insa in concordanta cu formula de structura a lui Kekul, la care exista trei duble legaturi conjugate. O alta critica care se mai aduce acestei formule este ca ea prevede existenta mai multor izomeri decat sunt in realitate. Daca se considera inlocuiti doi atomi de hidrogen din molecula benzenului, cu atomi de brom, atunci, conform formularii lui Kekul, ar trebui sa existe doi izomeri care

contin atomii de brom legati de doi atomi de carbon vecini (in pozitiile 1,2 si 1,6), la unul, cei doi atomi de carbon fiind despartiti printr-o legatura dubla si la celalalt, printro legatura simpla. In realitate, asemenea izomeri datoriti exclusiv pozitiei dublei legaturi nu se cunosc. Simetria ciclului benzenic cunoscuta actual ilustreaza existenta a numai unui singur produs disubstituit in pozitia 1,2, contrar reprezentarii dupa care benzenul ar avea o structura de 1,3,5-ciclohexatriena. Exista trei izomeri ai dibrombenzenului datoriti substitutiei bromului la diferite pozitii ale ciclului. Ei au puncte de fierbere foarte diferite. La unul din acesti izomeri (cu punctul de topire = 1.8 grade C), cei doi atomi de brom sunt legati de atomii de carbon vecini; la al doilea izomer (cu punctul de topire = -7 grade C), atomii de brom sunt legati de doi atomi de carbon intre care exista o grupa CH cu atomul de hidrogen nesubstituit; la al treilea izomer (cu punctul de topire = 87 grade C), atmoii de brom sunt legati de doi atomi de carbon despartiti prin doua grupe CH cu atomii de hidrogen nesubstituiti. De aici s-a tras concluzia ca pozitiile 1,2 si 1,6 sunt echivalente intre ele, dupa cum si in pozitiile 1,3 si 1,5 sunt echivalente:

Kekul a incercat in 1872 sa explice necorespondenta intre numarul izomerilor derivati disubstituiti ai benzenului rezultati din formula lui si cei existenti in realitate, emitand ipoteza ca in molecula, dublele legaturi nu ocupa locuri fixe, ci isi schimba locul cu legaturile simple, adica se deplaseaza, "oscileaza". Numeroase fapte experimentale au dovedit, insa, ca in molecula benzenului toate legaturile sunt echivalente intre ele si deci nu sunt trei legaturi simple si trei duble. Intrucat formula lui Kekul nu exprima echivalenta legaturilor C-C din molecula benzenului si nici proprietatea importanta a benzenului de a da privilegiat reactii de substitutie si nu reactii de aditie, asa cum arata dublele legaturi din formula, unii cercetatori au cautat sa explice structura benzenului prin alte diferite tipuri de reprezentari, care sa reflecte proprietati caracteristice ale benzenului.

Clasificare

Benzen

Toluen

Orto-Xilen

Etilbenzen

MONONUCLEARE

Difenil

Naftalina POLINUCLEARE

Antracen

Nomenclatura

La hidrocarburile aromatice mononucleare, capul seriei este benzenul, C6H6. Omologii superiori ai benzenului sunt: metilbenzenul, cunoscut sub numele de toluen, etilbenzenul, n-propilbenzenul, izopropilbenzenul (cumen) etc. Avand in vedere ca in benzen toate grupele CH sunt echivalente, nu poate exista decat un singur derivat monosubstituit. Denumirea arenelor se face prin adaugarea numelui substituentilor la terminatia -benzen. Derivatii disubstituiti ai benzenului se denumesc uzual prin intermediul prefixelor orto (o-), para (p-) si meta (m-). Daca benzenul este substituit cu doi radicali diferiti, numerotarea si denumirea acestora se face in ordine alfabetica.

1,2,3trimetilbenzen

Fenilbenzen - stiren

Cumen

Metode de obtinere

Piroliza
Piroliza substanelor organice este una dintre cele mai importante ci de obinere a arenelor avnd drept materie prim lemnul dar mai mult crbunele. Distilarea uscat a crbunilor cuprinde procese complexe care au loc la temperaturi de 500-1200 C, la vid, obinndu-se urmtoarele fraciuni:

fraciunea gazoas format din hidrogen, oxid i bioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat dar i unele hidrocarburi gazoase fraciunea lichid: ape amoniacale i gudroane, cu un coninut diferit de hidrocarburi, dar i combinaii organice cu oxigen i azot. fraciunea solid format numai din cocs. distilare la temperatur joas 500 C-600 C numit si distilare primar sau semicarbonizare care urmrete obinerea distilatelor necesare ca materii prime n industria chimic. Ea se aplic la huil, crbune brun, turb n cuptoare de distilare. o distilare la temperatur medie 600 C-700 C (cocsificare la temperatur medie) distilare la temperatur nalt 900 C-1200 C (cocsificare prin care se obine cocsul metalurgic).

Dup temperatura la care are loc acest proces de piroliz se pot deosebi:

n urma diferitelor procese rezult un ulei de absorbie saturat cu hidrocarburi; acesta este nclzit la 135-140 C iar apoi distilat cu abur supranclzit ntr-o coloan de distilare. Produsul de distilare pn la 140 C format din benzen, toluen, xilen-reprezint benzenul brut. Amestecul cu puncte de fierbere peste 140 C (naftalin, compusi aromatici cu sulf azot oxigen) formeaz un bun amestec dizolvant cunoscut sub denumirea de solvent nafta.

Gudroanele de crbune
Sunt o alt important surs de materie prim pentru industria chimic; ele se prezint ca un lichid uleios, brun negru, foarte vscos, cu un miros caracteristic, neplcut i ptrunztor.Gudroanele sunt formate din numeroase substane organice care pot fi grupai

astfel :

Componentele acide sunt reprezentate de acid acetic, fenol, cresol. Componentele bazice sunt formate din diferii compui cu azot: anilin, toluidin, piridin. Componentele neutre sunt reprezentate prin hidrocarburi (alcani(pentan, hexan, heptan), alchene(penten, octen) hidrocarburi aromatice (benzen, toluen, xilen, antracen, naftalin)), i derivai cu sulf (sulfura de carbon CS2 i tiofen).

Alturi de aceste componente se mai ntlnete crbune liber sub form de negru de fum, cu ct acest procent de crbune liber este mai mare cu att calitatea gudronului este mai mic. Prelucrarea gudroanelor se poate realiza prin:

Valorificare direct, adic separarare n fraciuni prin distilare Prin chimizare, n care intervin transformri chimice ale componentelor respective.

n urma acestor procese se formeaz gudroane de temperatur joas i gudroane de temperatur nalt, prin distilarea acestora din urm rezultnd fraciunile uleioase care sunt supuse distilrii:

Uleiul uor (80 C-170 C) reprezint circa 2-6% format din benzen i omologii si: toluen, xilen, etilbenzen, i compui cu azot: anilin, acetonitril, piridin dar i compui cu sulf: sulfur de carbon, tiofen. Uleiul mediu distil n domeniu 170 C-240 C, fiind reprezentat de naftalin i omologii si, fenoli, cresoli, xilenoli si piridin.Din acest amestec naftalina se separ prin rcire i cristalizare, iar din uleiul rmas de la separarea naftalinei se extrag fenolul i cresolii(tratare cu hidroxid de sodiu)i bazele piridinice (cu acid sulfuric) Uleiul greu distil pe intervalul 240 C-270 C, cu un coninut de derivai ai naftalinei i alte hidrocarburi similare , naftoli dar i un procent redus de baze piridinice. Uleiul antracenic distil n domeniul 270 C-300 C, de culoare verzuie, vscos, cu un important procent de antracen i alte hidrocarburi aromatice policiclice.

Smoala este reziduul rmas de la distilare, i care reprezint circa 50-50% din gudroane, care conine hidrocarburi superioare dar i carbon liber.

Distilarea petrolului
Este o alt surs de obinere, apruta datorit faptului c procentul de benzen i xileni furnizate prin cele 2 metode anterioare nu mai sunt suficiente.Datorit faptului c procentul de arene din ieiul brut este mic, acest tip de hidrocarbur este supus unui proces de reformare (cracare), in prezena unui catalizator, de regul platina de unde denumirea procedeului de platformare (sau platforming). Reaciile care au loc n cursul procesului sunt de ciclizare, urmat de dehidrogenare, ambele catalizate de platin. Cicloalcanii cu inel de 6 atomi de carbon sufer direct o ciclizare. Dupa procesul de reformare catalitic urmeaz separarea destul de greoaie la inceputurile istoriei acestei metode. Un proces de separare a fost pus la punct de inginerul romn Lazr Edeleanu (procedeul Edeleanu), n care se folosete SO2 drept mediu de separare care la temperaturi sczute dizolv numai hidrocarburile aromatice. n prezent drept mediu de separare se prefer glicolul.

1. Trimerizarea alchinelor

procedeul lui Zelinski i Kazanski, ce const n trecerea acetilenei printr-un tub cu crbune activat, nclzit pn la 6000C. Are loc polimerizarea a trei molecule de acetilen;

3CH CH

2. Reformarea catalitica a n-alcanilor

Este unul dintre cele mai moderne metode de obinere a hidrocarburilor aromatice el purtnd i denumirea de reformare catalitic. n urma procesului se obin benzinele de reformare formate dintr-un amestec de hidrocarburi, ele fiind utilizate pentru motoare (avnd o cifra octanic ridicat) sau pentru obinerea hidrocarburilor aromatice. Prin procedeul de reformare catalitic se pot obine hidrocarburi cu cifr octanic mare

3. Alchilarea arenelor (reactie de substitutie) - alchilarea Friedel Crafts Este una dintre cele mai importante metode de sintez a hidrocarburilor aromatice substituite. Dac se folosesc procente diferite de reactan i se pot ob ine dietilbenzen trietilbenzen.Metoda Friedel-Crafts se poate aplica la diferite hidrocarburi aromatice mono- i polinucleare.De obicei aceast reacie se utilizeaz pentru introducerea catenei laterale pe nucleul aromatic (alchilarea nucleului aromatic). Ar-H + R-X HX + Ar-R - X=Cl,Br,I

Reacie de tip substituie electrofilic la nucleu aromatic. Reacia are loc n prezena AlCl3 anhidr

4. Reacia lui Wurtz-Fittig:

C2H5Cl C6H5Cl + C2H5Cl + 2Na C6H5Na C6H5-CH2-CH3

etilbenzen

Reactii chimice

Hidrocarburile aromatice pot da dou tipuri de reacii: reacii la nucleu i reacii la catena lateral.

1. Din reaciile la nucleu putem meniona urmtoarele:

a) reacii de substituie - uurina cu care arenele particip la reacii de substituie constituie particularitatea esenial a caracterului aromatic. FeCl3 De exemplu: C6H6 + Cl2 C6H5Cl + HCl clorobenzen
H2SO4 C6H6 + HNO3 C6H5NO2 + H2O

nitrobenzen
C6H6 + H2SO4 C6H5SO3H + H2O

acid benzensulfonic Orientarea substituenilor n nucleul benzenic: n molecula benzenului toi atomii de carbon sunt identici. Dac n inel este de acum un substituent, ceilali atomi de carbon devin inechivaleni. Substituenii influeneaz asupra activitii chimice a inelului i determin locul, pe care-l va ocupa al doilea substituent. Dup capacitatea de orientare substituenii se mpart n: - substitueni de ordinul I (orienteaz noul substituent n poziiile orto- i para-; ei mresc reactivitatea inelului).De exemplu:
-Cl, -Br, -I, -OH, -NH2, -CH3, -C2H5, -N(CH3)2 etc.

- substitueni de ordinul II (orienteaz noul substituent n poziia meta-; micoreaz reactivitatea inelului). De exemplu:
-NO2, -COOH, -CHO, -SO3H, etc.

Exemple:

m-dinitrobenzen b) reacii de adiie: exemple:

1,3,5-trinitrobenzen

c) reacia de ardere:

(t0C)
2C6H6 + 15O2 12CO2 + 6H2O

2. Reacii la catena lateral: a) clorurare n prezena luminii:

b) oxidare:

1. Hidrogenarea (catalizator Ni/Pt/Pd), conditii energice, temperatura Hidrogenarea benzenului are loc la 450 K i la 10 atm, n prezena unui catalizator (de nichel sau platin), formndu-se ciclohexan

+H2

2. Halogenarea (Cl2,Br2 - la lumina)

+3Cl2

hexaclorciclohexan (HCH)

3. Reactia de substitutie la nucleu

Ar-H + XY

Ar-X + HY

4. Reactia de alchilare

Reacia const n alchilarea benzenului cu un compus halogenat al unui alcan. Uneori se utilizeaz un acid Lewis pe post de catalizator.

Ar-H + R-X

HX + Ar-R

5. Reactia de halogenare (FeX3 - catalizator, X=Cl,Br,I)

Ar-H + Cl2

HCl + Ar-Cl (clorbenzen)

Ar-H + Br2

HBr + Ar-Br (brombenzen)

hexaclorbenzen 6. Reactia de nitrare (solutie de HNO3 foarte concentrat si solutie de H2SO4 foarte concentrat)

nitrobenzen

Ar-H + HNO3 H2O +

7. Reactia de sulfonare Sulfonarea benzenului cu acid sulfuric concentrat sau fumans conduce la formarea acidului benzensulfonic Ar-H + H2SO4 Ar-SO3H + H20 (reactia de sulfonare este reversibila)

Acilare Friedel-Crafts
Acilarea Friedel-Crafts este un caz particular al substituiei electrofile aromatice. Reacia const n acilarea unui compus aromatic, n acest caz a benzenului, cu o halogenur acid. n proces se folosete drept catalizator un acid Lewis.

8. Reactii la catena laterala, in pozitia benzilica (cu Cl2, Br2, la lumina)

+Cl2 HCl

9. Reactia de oxidare

a) Completa (arderea/combustia) n urma oxidrii complete a benzenului rezult dioxid de carbon i ap, reacia fiind nsoit de o degajare a unei cantiti importante de cldur C6H6 + 15/2 O2 6 CO2 + 3 H2 + Q

b) Incompleta

1. La nucleu

+ 9/2 O2 H2O

2 CO2 +

(anhidrida)

Oxidarea benzenului se poate realiza fie cu oxigen, fie cu aer, de obicei n cataliz eterogen. Prin oxidare incomplet se poate obine, n funcie de condiiile de lucru, fenol (la 430 C, 7 atm)

sau anhidrid maleic (450 C, 1,5 atm, catalizator de V2O5):

2. La catena laterala in pozitia benzilica

Ar-CH3 + 3/2 O2

Ar-COOH + 2 H2O

Compui obinui prin substituirea cu o grup alchil

toluen etilbenzen xilen mezitilen

C6H5-CH3 C6H5-CH2CH3 C6H4(-CH3)2 C6H3(-CH3)3

Compui obinui prin substituirea cu alte grupe

fenol C6H5-OH anilin C6H5-NH2 clorobenzen C6H5-Cl nitrobenzen C6H5-NO2 acid picric C6H2(-OH)(-NO2)3 trinitrotoluen C6H2(-CH3)(-NO2)3 acid benzoic C6H5-COOH acid salicilic C6H4(-OH)(-COOH) acid acetilsalicilic C6H4(-O-C(=O)-CH3)(-COOH) paracetamol C6H4(-NH-C(=O)-CH3)-1-(-OH)-4 fenacetin C6H4(-NH-C(=O)-CH3)(-O-CH2-CH3)

Proprietati fizice

Hidrocarburile aromatice mononucleare sunt lichide incolore, cu miros dulceag si patrunzator. Ele sunt insolubile in apa, dar sunt miscible in orice proportie cu dizolvanti organici (alcooli, eteri, etc.).

Punctele lor de fierbere sunt cuprinse intre 80 si 300 grade C. In general omologii benzenului au proprietati asemanatoare cu cele ale benzenului, insa pe masura ce catena laterala este mai lunga, proprietatile fizice se apropie de acelea ale hidrocarburilor aciclice. Orientarea substituirii in nucleul benzenic S-a constatat ca un substituent prezent in nucleul benzenic influenteaza nu numai reactivitatea nucleului fata de reactant (electrofil), dar determina si pozitia unde se efectueaza atacul. Astfel deosebim 2 tipuri de substituenti: Substituenti de ordinul I: atasati unui nucleu aromatic orienteaza substitutia in pozitiile orto si para. Se formeaza astfel 2 produsi izomeri: orto si para. Substituentii de ordinul I au la atomul direct legat de nucleu numai legaturi simple. Exemple: R,OH,OR,NH2,X,NHR,NR2. Exceptii:-CH=CH2, fenil. Substituenti de ordinul II: atasati unui nucleu aromatic orienteaza substitutia in pozitia meta. Substituentii de ordinul II au la atomul direct legat de nucleu legaturi duble sau triple. Exemple: NO2, NO, CN, C C-R. Exceptii: SO3H, -CX3, -NR3. Utilizarile arenelor Benzenul este hidrocarbura aromatica care se fabrica in cantitatea cea mai mare pe plan mondial datorita numeroaselor sale aplicatii: obtinerea de fibre sintetice, cauciuc sintetic, mase plastice. Benzenul si unele hidrocarburi aromatice sunt substante cancerigene. Hidrocarburile aromatice polinucleare cu nuclee condensate aplicate in cantitati mici pe piele provoaca in aproximatic o luna cancer. Majoritatea acestora se gasesc in gazele de combustie ale motoarelor, in fumul de tigara, dar apar si la incinerarea deseurilor, in incendiile din paduri sau din industrie, la prepararea carnii prin prajire.

PROBLEME ================================================================== 1. Se sulfoneaz 780 kg benzen, stiind c s-a folosit acid sulfuric 96% i c produsul final este acidul benzen-sulfonic, se cere: - ecuaia procesului - cantitatea de acid benzene-sulfonic obinut la un randament de 80% - cantitatea de ap rezultat la acelai randament - cantitatea de acid sulfuric 96% folosit Rezolvare ; 780 kg
+

z kg
H2SO4

x kg
SO3H +

y kg
OH2

78 kg

98 kg

158 kg

18 kg

M benzene = 6 12 + 6 1 = 78 M acid sulfuric = 2 1 + 32 + 4 16 = 98 M acid benzene sulfonic = 6 12 + 6 + 32 + 3 16 = 158 M apei = 18

78 kg benzen.158 kg acid benzen-sulfonic 780 kg benzen..x kg acid benzen-sulfonic -----------------------------------------------------------------------x = (780 158) / 78 = 1580 kg acid benzen sulfonic pur cu randament 100% -----------------------------------------------------------------------x` = x => x` = (1580 80) / 100 = 1264 kg acid benzen-sulfonic pur cu rand .80% ----------------------------------------------------------------------------------------------78 kg benzen.18 kg ap 780 kg benzen..y kg ap y = (780 18) / 78 = 180 kg ap ( cantitate pur , rand.100%) y` = y => y` = (180 80) / 100 = 144 kg ap pur/rand.80% ----------------------------------------------------------------------------------------------78 kg benzen.........................98 kg acid sulfuric 780 kg benzene..z kg acid sulfuric z = (780 98) / 78 = 980 kg acid sulfuric pur % = (md / ms) 100 =>

ms = (980 / 96) 100 = 1120 kg acid sulfuric 96% . Un compus monohidroxilic aromatic cu un singur nucleu conine 14.81 % oxigen. Se cere : - aflai formula molecular - formulele structurale ale fenolilor izomeri i denumirea lor - indicai izomerii care nu fac parte din clasa fenolilor Rezolvare CnH2n 6O M = 12n + 2n 6 + 16 = 14n + 10 ---------------------------------------------------------100 g fenol..........................14.81 g O 14n + 10 g fenol...............................16 g O ------------------------------------------------------------1600 = (14.81 10) + 14n 1600 14.81 = 1451.9 1451.9 = 207.34 n = 1451.9 / 207.34 = 7

C7H(27 6)O
CH3-C6H4-OH

=> C7H8O, avem: o metilfenol, p metilfenol

Derivati halogenati R-X

Clasificare a)n funcie de numrul atomilor de halogen - monohalogenai : CH3Cl clorometan dihalogenai :

Cl | geminali CH3-CH 1,1 diclorometan | Cl vicinali CH2-CH2 | | 1,2 diclorometan Cl Cl izolai CH2-CH2-CH2 | | 1,3 dicloropropan Cl Cl - polihalogenai : C6H6Cl6 hexaclorociclohexan

b) In functie de natura radicalului hidrocarbonat -saturati CH3-CH2-Cl clorura de etil -nesaturati CH2=CH-Cl clorura de vinil (cloroetena) -aromatici C6H5-Cl clorobenzen c)In functie de natura atomilor de carbon de care este legat halogenul

-derivat halogenat primar | ---C--| X -derivat halogenat secundar | | | --- C---C---C--| | | X -derivat halogenat tertiar | ---C--| | | --- C---C---C--| | | X

Obtinere
1.Halogenarea directa a hidrocarburilor saturate -cel mai reactive,mai putin selective va reactiona cu toti atomii de hydrogen ducand la un amestec de izomeri. CH3-CH2-CH3 + Cl2 CH2-CH2-CH3 + CH3-CH-CH3 | | Cl Cl CH3-CH2-CH3 + Br2 CH3-CH-CH3 | Br

2. Halogenarea alchenelor. Aditiile de Br2 si I2 sunt mai selective. CCl4

R-CH=CH=R + X2 ----------->R-CH-CH- R | | X X 3.Aditia hidracizilor la alchene HI>HBr>>HCl R-CH=CH2 + HX R CH-CH3 | X 4.Substitutia in pozitia alilica cu Cl2, Br2 la 500C in presenta NBS CH2=CH-CH2-R + Cl2 ----------> CH2 = CH- CH R -HCl | Cl 5. Obtinerea derivatilor halogenati din alcooli a) Tratarea alcoolilor cu hidracizi. R-OH + HX R-X + H2O Rtertiar>Rsecundar>Rprimar HI>HBr>HCl b)Tratarea halogenurii active din seria fosforului si sulfului 3R-OH + PCl3 3R-CL + H3PO3 R-OH + PCl5 R-Cl + POCl3 +HCl R-OH + SOCl2 R-Cl + HCl + SO2 Sunt gaze si se indeparteaza usor. 6.Obtinerea din acizi carboxilici prin decarboxilare R-COOH R-X

1. Transformam acidul in sare de acid pe care o tratam cu halogen

R-COO-Ag+ + Br2 R-Br + CO2 + AgBr 2. Acidul se trateaza cu HgO si cu X 2R-COOH + HgO + 2Br2 2R-Br + 2CO2 + H2O + HgBr2 7. Reactia de schimb de halogen CH3-CH2-Br + KI CH3-CH2-I + KBr CH3-CH2-Br + HgF2 CH3-CH2-F + HgBr2 8.Aditia halogenurilor la hidrocarburile aromatice C6 H6 + 3Cl2 -----> C6H6Cl6 9. Reactia compusilor carbonilici Cl
|

CH3-C-CH2-CH3 + PCl5 CH3-C-CH2-CH3 + POCl3

|| |

O (Butanona)

Cl

II. Obtinerea de compusi halogenati nesaturati 1.Dehidrohalogenarea derivatilor dehalogenati vicinali sau geminali X | R-CH-CH-R -----> R-CH=C-R <------ R-CH2 C R | | -HX | -HX | X X X X Conditii: KOH/alcool NaOH/alcool

Ca(OH)2 300C

2.Aditia de X si H intr-o singura etapa la alchine

CHC-CH3 + HCl CH2=C-CH3

|

Cl III.Sinteza de compusi halogenati aromatic sau benzilici 1 HCl.Halogenarea directa a arenelor la nucleu.
FeCl3

+ Cl2 -------> + Clorobenzen

CH2-CH3

Cl-CH-CH3

+ Cl2 ------->

CH2-CH3

CH2-CH3

Cl

FeCl3 -------> + Cl -2HCl

-reactia se desfasoara la intuneric cu character electrofil -reactantul X+ nu apare liber in decursul reactiei

2. Tratarea sarurilor de diazoniu cu compusi cu halogen -sarurile se obtin prin tratarea aminelor aromatice primare cu acid azotos la temperature scazute de t<5C -in practica se foloseste acidul azotic de natriu care genereaza acidul azotos

NH2 N+N]Cl

Br(Cl)

+ HONO + HCl +CuBr -----------------> ----- ------> +N2 + CuCl

T>5C (CuCl) Iod

KI -N2 si -KCl

Proprietati fizice
-termenii inferiori ai compusilor halogenati sunt gazosi la temperatura camerei -termenii mijlocii sunt lichizi -termenii superiori sunt solizi In seria derivatilor halogenati, cei monohalogenati sunt lichizi,iar cei polihalogenati sunt solizi. Sunt solubili in solvent organic si insolubili in apa. Derivatii bromo si cloro se altereaza la conservare,reactia este favorizata de lumina si de mediu acid;se pastreaza in sticle brune si se distila inainte de utilizare. Sunt toxici.

Proprietati chimice I. Reactii generale ale compusilor halogenati R-X R-H -H2/Pt, Ni, Pd, t, p Conditii - LiAlH4/eter anhidru -Na,Li si (CH3)3C-OH

Formarea compusilor organo-metalici. a)Grignard CH3-CH2 Cl + Mg --------> CH3-CH2-MgCl (pe sageata eter anhidru) b)Obtinerea compusilor organolitici CH3-CH2 CH3 + 2Li ------> CH3-CH=CH3 + LiBr
||

Br Li

II.

Reactii ale compusilor halogenati cu reactivitate marita si normal. 1. Reactii de substitutie R-X + Y- R-Y + X-

-pot decurge dupa mecanism monomolecular sau bimolecular in functie de natura _____________________________________________ -in urma reactiei se obtin compusi ce apartin altor clase de substante R-X + X- R-X + X-

a)reactii cu cianuri alcaline din care rezulta nitrili

CH3-CH2 Cl + NaCN CH3-CH2 CN + NaCl b)reactii de hidroliza in mediu alcalin -se obtin alcooli din derivatii monohalogenati -din derivatii ____________ -din derivatii trihalogenati geminali ___________________ OH O | || CH3-CHCl2 + 2NaOH -------> [CH3-CH] ------> CH3- C
-2NaCl

| -H2O |

OH H

CH3-CH-CH2-CH3 +NaOH ---> CH3-CH-CH2-CH3 || Br OH c)Reactia cu amoniacul se obtine din amestec de amine primare, secundare, tertiare si saruri cuaternare de amoniu in functie de raportul molar dintre reactanti.
+NH3 +CH3-CH2-Cl

CH3-CH2-Cl + NH3 ------> CH3-CH2-NH3Cl- ------> CH3-CH2-NH2 --------------->

-NH4Cl +NH3 +CH3-CH2-Cl +NH3

[(CH3-CH2)2NH2+]Cl-------------> (CH3-CH2)2 ---------------> (CH3-

CH2)3+NHCl- --------->

-NH4Cl -NH4Cl +CH3-CH2-Cl

(CH3-CH2)2N----------->(CH3-CH2)4N+Cl-

d)Reactia cu fenooxizi si alcooxizi cand se obtin eteri

O-Na+ O-CH3

CH3-I + -----> + NaI

Anisol

e)Reactia cu sarurile acizilor carboxilici din care rezulta esteri CH3-CH2-Cl + CH3COO-Na+ ----> CH3COOCH2-CH3 + NaCl f)Reactia cu acetilurile alkaline din care se obtin alchilacetilene

CH3-CH2-Cl + CH COOR ----> CH3-CH2-CH COOR Na+ COOR COOR g)Reactia cu ______________________ se obtin dioli CH3-CH2-Br + NaSH ----> CH3-CH2-SH + NaBr

C tioeten H3-CH2-Br + CH3-CH2-S-Na+---> CH3-CH2-S-CH2-CH + NaBr h)Eliminare de HX -se realizeaza prin eliminare HX cu baze tari cand reactia decurge cu mecanism bimolecular (e2) sau etanol-apa (e1) CH3-CH-CH2-CH3 ------------> CH3-CH=CH-CH3 |
-HBr

majoritar

Br Reactia de eliminare este concurata de reactia de substitutie care se desfasoara in aceleasi conditii. Temperatura ridicata favorizeaza reactia de eliminare,iar polaritatea mai ridicata a solventului favorizeaza reactia de substitutie.

HO- , H2O

CH3-CH-CH3 ----------------> CH3-CH-CH3 || Br OH (sn2)

HO-,EOH,t>>

-----------------> CH2=CH-CH3 (E2)

i.

Substitutia nucleofila a halogenului aromatic -halogenul aromatic are reactivitate mica si poate fi inlocuit cu OH la tratare solutiei de NaOH in conditii drastic (350C, 300atm) obtinandu-se fenol din clorobenzen. Cl O-Na+ OH
350C

300atm +H+

2NaOH ------------> ----------->

-NaCl

- H2O

-atomul de Cl poate fi inlocuit cu amino________ prin tratare C6H5Cl cu NaNH2 in NH3 lichid. -in acest caz reactia are loc la temperature joasa. Cl NH2 NaNH2 -----> + NaCl ALCOOLII

Alcoolii sunt compui organici n moleculele crora se conine una sau cteva grupe hidroxil (-OH). I. CLASIFICAREA. NOMENCLATURA. IZOMERIA Alcoolii pot fi extrem de variai. Varietatea lor poate proveni: a) De la poziia grupei hidroxil n catena hidrocarburii. Astfel, putem deosebi: alcooli primari
R-CH2-OH;

alcooli secundari alcooli teriari

b) n functie de natura radicalului hidrocarburii putem deosebi: alcooli saturai (CH3-CH2-CH2-OH,

- alcooli nesaturai (CH2=CH-CH2-OH,); - alcooli aromatici

c) n functie de numrul de grupe hidroxil putem deosebi: - monoalcooli (CH3-OH; CH3-CH2OH, etc); - dialcooli (HO-CH2-CH2-OH; etc);

polialcooli

Nomenclatura- denumirea alcoolilor se formeaz de la denumirea hidrocarburii cu adugarea sufixului (ol). Poziia grupei hidroxil n catena hidrocarburii se indic prin cifre:

CH3-CH2-OH CH3OH

etanol;

metanol

2-butanol
sau: alcool etilic, alcool metilic, alcool izopropilic.

Izomerie 1. Functie de poziia grupei funcionale hidroxil (HO-) n catena hidrocarburii:

2. Prin ramificarea catenei hidrocarburii:

3. n polialcooli / functie de poziia grupelor hidroxil:

1,2-butandiol

1,3-butandiol

1,4-butandiol.

II. METODE DE PREPARARE 1. hidroliza derivailor halogenai: a) cu ap la temperaturi nalte i presiune:

CH2-CH2-CH2-Cl + H2O CH3-CH2-CH2-OH + HCl

b) cu soluii apoase alcaline (NaOH, KOH, Ca(OH)2 ):

2. hidratarea hidrocarburilor nesaturate (alchenelor). Aceast reacie decurge n prezena catalizatorilor sau n prezena acidului sulfuric concentrat. Reacia decurge conform regulei lui Marcovnicov:
(H2SO4) CH2=CH2 + H2O CH3-CH2-OH (H2SO4) CH3-CH=CH2 + H2O CH3-CHOH-CH3

3. reducerea aldehidelor i cetonelor:

CH3-CH=O + H2 CH3-CH2-OH

4. hidroliza eterilor i esterilor: a) Acidul sulfuric concentrat hidrolizeaz eterii:

(H2SO4) CH3-O-CH2-CH3 + H2O CH3-OH + CH3-CH2-OH

b) n prezena acizilor sau a alcaliilor hidrolizeaz esterii:

III. PROPRIETILE CHIMICE 1. Reacia cu metalele alcaline. Metalele alcaline reacioneaz energic cu alcoolii, formnd alcoolai:
2CH3-CH2-CH2-OH + 2Na 2CH3-CH2-CH2-ONa + H2

propanolat de sodiu 2. Reacia cu acizi halogenati n prezena acidului sulfuric concentrat alcoolii reactioneaza cu HF, HCl, HBr sau HI, formnd derivai halogenai:

H2SO4 CH3-CH2-CH2-CH2-OH + HF CH3-CH2-CH2-CH2-F + H2O

1-butanol 3. Reacia de deshidratare.

1-fluorobutan

Reacia de deshidratare are loc la nclzirea alcoolilor cu acid sulfuric concentrat:

H2SO4, t0C CH3-CH2-OH CH2=CH2 + H2O

4. Reacia de oxidare. Alcoolii sunt oxidai de oxigenul din aer n prezena catalizatorilor, sau de diveri oxidani (KMnO4, K2Cr2O7, CuO, etc). n cazul alcoolilor primari se obin aldehide, iar n cazul alcoolilor secundari - cetone: (t0C) a) CH3-CH2-OH + CuO CH3-CH=O + H 2O dimetilceton

aldehida acetic

c) 2(CH3)2CH-OH + O2 2(CH3)2C=O + 2H2O 2-propanol 5. Reacia de eterificare. n prezena acizilor minerali concentrai, de exemplu, acidul sulfuric, sau a unor ageni puternic dehidratani are loc reacia de eterificare, n rezultatul creea dou grupe OH interacioneaz ntre ele cu eliminarea unei molecule de ap i formarea legturii -O-:
CH3-CH2-OH + HO-CH2-CH2-CH3 CH3-CH2-O-CH2-CH2-CH3 + H2O

dimetilceton

eter etilpropilic

6. Reacia de esterificare. Reacia are loc ntre un alcool i un acid carboxilic. n rezultatul acesteea se formeaz un ester i o molecul de ap. (Reacia va fi precutat la tema acizii carboxilici).

Amine
Aminele sunt compui organici care conin n molecula lor grupa amino (-NH2) legat de un radical hidrocarbonat. Aminele seamn structural cu amoniacul, cu diferena c unul sau mai muli atomi de hidrogen sunt nlocuii cu substitueni precum grupe alchilice sau arilice. Nu trebuie fcut confuzie ntre amine i amide. Acestea din urm au formula chimic R-C(O)NH2, unde C(O) reprezint o grup carbonil. Aminele i amidele au structuri i deci proprieti diferite, deci distincia este din punct de vedere chimic foarte important. Ambigu este situaia n care aminele n care grupa NH2 este nlocuit cu o grup NM, unde M este un metal, se numesc amide. Astfel, (CH3)2NLi se numete dimetilamid de litiu. Formula general a aminelor este de forma .

Clasificare Cuprins

1 Clasificare o 1.1 Amine primare, secundare i teriare o 1.2 Amine alifatice, aromatice i mixte o 1.3 Monoamine i poliamine 2 Nomenclatur 3 Proprieti fizice 4 Sinteza aminelor o 4.1 Alchilarea amoniacului 4.1.1 Cu halogeni 4.1.2 Cu alcooli 4.1.3 Cu sulfat acid de metil o 4.2 Reducerea nitroderivailor o 4.3 Reducerea amidelor o 4.4 Reducerea nitrililor o 4.5 Degradarea oxidativ Hoffman 5 Proprietile chimice ale aminelor o 5.1 Bazicitatea o 5.2 Alchilare o 5.3 Acilare o 5.4 Diazotare 6 Utilizri ale aminelor

Amine primare, secundare i teriare

Deoarece aminele pot fi considerate ca produi rezultai din nlocuirea atomilor de hidrogen din amoniac cu radicali alchil, ele pot fi:

Acid carboxilic

Variantele reprezentrii acizilor carboxilici. Acizii carboxilici (compui carboxilici) sunt acizi organici care conin n molecula lor o grup funcional carboxil (-COOH). Formula general a unui acid carboxilic este, deci, R-COOH (v. imaginea din dreapta)

Cuprins
[ascunde]

1 Nomenclatur 2 Clasificare
o

2.1 Dup natura radicalului

2.1.1 Acizi saturai 2.1.2 Acizi nesaturai 2.1.3 Acizi aromatici

2.2 Dup numrul grupelor carboxil

2.2.1 Acizi monocarboxilici 2.2.2 Acizi policarboxilici

3 Metode de obinere
o o

3.1 Metode oxidative 3.2 Metode hidrolitice

3.2.1 Hidroliza derivailor halogenai geminali 3.2.2 Hidroliza derivailor funcionali ai acizilor organici

4 Proprieti fizice 5 Proprieti chimice

o

5.1 Reacii comune cu acizii anorganici

5.1.1 Aciditatea 5.1.2 Reacia cu metale active 5.1.3 Reacia cu oxizii metalici 5.1.4 Reacia cu bazele 5.1.5 Reacia cu sruri ale acizilor mai slabi ca ei

5.2 Reacii caracteristice

5.2.1 Reacia cu alcooli 5.2.2 Reacia cu amoniac

6 Derivai funcionali

Nomenclatur
Acetia se denumesc prin prefixarea cu termenul acid i adugnd sufixul oic la numele hidrocarburii corespunztoare. Exist, de asemenea, i denumiri uzuale ale acizilor.

Clasificare
Dup natura radicalului

Acizi saturai

Acid formic sau acid metanoic

Acid acetic sau acid etanoic

Acid propilic/propionic sau acid propanoic

Acizi nesaturai

Acid acrilic sau acid propenoic

Acid crotonic sau acid 2-butenoic

Acizi aromatici

Acid benzoic

Dup numrul grupelor carboxil

Acizi monocarboxilici
Formula generala a acizilor monocarboxilici saturati este: CnH2nO2. Toi acizii prezentai anterior sunt monocarboxilici.

Acizi policarboxilici

Acid oxalic sau acid etandioic

Acid malonic sau acid propandioic

Acid maleic sau acid 2-cis-butendioic

Acid fumaric sau acid 2-trans-butendioic

Acid tereftalic

Metode de obinere
Metode oxidative

Alcani ; la temperatur nalt; alcanul este

unul superior i astfel rezult un acid gras].

Alchene

Reaciile au loc cu oxigen atomic, provenit din KMnO4 sau K2Cr2O7 n H2SO4. ;

; ;

Alchine (acetilen)

Arene

Oxidarea la arene poate avea loc la caten sau la nucleul benzenic.

; n prezen de V2O5, la o temperatur de 500 C; n acest caz, nucleul este distrus;

; n prezen de V2O5, la o temperatur de 350 C.

Alcooli

Acizii se obin prin oxidarea energic a alcoolilor (KMnO4 n H2SO4) ;

Aldehide

Metode hidrolitice

Hidroliza derivailor halogenai geminali

;n prezen de NaOH;

Hidroliza derivailor funcionali ai acizilor organici

hidroliza esterilor: ;

hidroliza nitrililor: ;

hidroliza amidelor: ;

hidroliza cu clorur acid

hidroliza cu anhidrida acid

Proprieti fizice
Acizii organici pot fi substane lichide sau solide, n funcie de masa lor molecular. Cei inferiori sunt solubili n ap, iar cei superiori sunt solubili numai n solveni organici. Punctele lor de fierbere i de topire sunt anormal de ridicate, pentru c ntre moleculele de acid se formeaz legturi de hidrogen, care sunt legturi foarte puternice de atracie electrostatic.

Proprieti chimice

Datorit unor deplasari ale electornilor din molecul gruparea carbonil din gruparea carboxil este blocat de un orbital molecular extins i nu poate da reacii de adiie. De exemplu nu adiioneaz H, deci nu se reduce.

Reacii comune cu acizii anorganici

, ceea ce arat caracterul acid.

Aciditatea

; au rezultat un ion carboxilat i un ion hidroniu; Tria acizilor carboxilici variaz, n sensul c tria nseamn capacitatea (sau uurina) de a ceda protoni:

odat cu creterea numrului de atomi de carbon scade aciditatea; odat cu creterea numrului de grupe carboxil crete aciditatea; odat cu creterea gradului de ramificaie a catenei acidului scade aciditatea;

; n acest sens crete aciditatea.

Reacia cu metale active

Reacia cu oxizii metalici

Reacia cu bazele

] Reacia cu sruri ale acizilor mai slabi ca ei

; cu o sare de Na a acidului carbonic; ; cu o sare de Na a acidului cianhidric; ; cu o sare de Na a unui fenol;

Reacii caracteristice
n urma acestor reacii rezult, cel mai frecvent, derivai funcionali ai acizilor organici.

Reacia cu alcooli
Aceasta se mai numete i reacie de esterificare. , la 100 C i n prezen de H2SO4, obinndu-se ester i ap; , astfel, din acid acetic i etanol se obin acetatul de etil i ap;

Reacia cu amoniac
n primul pas al acestei reacii, se adiioneaz la acid o molecul de amoniac. ; Produsul de reacie de mai sus este descompus termic mai departe, avnd acum dou posibiliti.

descompunerea termic simpl, cnd se obine o amid i ap: ;

descompunerea termic n prezen de P2O5, cnd se obine un nitril i ap: ;

[modificare] Derivai funcionali

Derivaii funcionali ai acizilor rezult prin eliminarea unei molecule de ap dintre un H ionizabil (care apare ca proton) i o grup -OH n cadrul aceleeai molecule sau dintre molecule diferite. Cei mai importani derivai sunt:

esterii -

clorurile acide -

amidele nitrilii -

anhidridele acide -

Amid
Amidele sunt derivai funcionali ai acizilor carboxilici n care grupa -OH din carboxilul acidului este nlocuit de grupa amino (-NH2).

Formula general a amidelor este:

Cuprins

1 Nomenclatur 2 Clasificare
o

2.1 Dup natura radicalului

2.1.1 Alifatici 2.1.2 Aromatici

2.2 Dup numrul grupelor funcionale

2.2.1 Monoamide 2.2.2 Poliamide

3 Metode de preparare
o o o o o

3.1 Reacia acizilor organici cu amoniac 3.2 Reacia clorurilor acide cu amoniac 3.3 Reacia anhidridelor acide cu amoniac 3.4 Reacia esterilor cu amoniac 3.5 Hidroliza parial a nitrililor

4 Proprieti fizice 5 Proprieti chimice

o o o o

5.1 Reacia de hidroliz 5.2 Reacia de deshidratare 5.3 Reacia de reducere (adiie de H2) 5.4 Reacia de oxidare degradativ

6 Reprezentani

Nomenclatur
Amidele se denumesc folosind cuvntul amid, urmat de numele acidului organic din care provine.

Clasificare
Dup natura radicalului

Alifatici

, amida acidului formic (formamid);

, amida acidului acetic (acetamid);

, amida acidului propionic (propionamid).

Aromatici

, amida acidului benzenic (benzenamid), unde acolada reprezint un nucleu benzenic.

Dup numrul grupelor funcionale

Monoamide
Cele prezentate anterior sunt toate monoamide.

Poliamide

, oxalamida;

, tereftalamida, unde acolada reprezint un nucleu benzenic.

Metode de preparare
Reacia acizilor organici cu amoniac

, cea de-a doua reacie avnd loc la cldur

Reacia clorurilor acide cu amoniac

Reacia anhidridelor acide cu amoniac

Reacia esterilor cu amoniac

Hidroliza parial a nitrililor

Proprieti fizice
Toate amidele sunt substane solide i cristalizate, excepie fcnd doar formamida. Au puncte de topire ridicate. Amidele inferioare sunt solubile n H2O, cele superioare n solveni organici.

Proprieti chimice
Reacia de hidroliz
Fiind derivai funcionali ai acizilor organici, cea mai important proprietate chimic este hidroliza.

Reacia de deshidratare

Reacia de reducere (adiie de H2)

Reacia de oxidare degradativ

Aceast reacie are loc avnd hipobromit de sodiu ca un reactant.

Reprezentani
Cea mai important amid este ureea (diamida acidului carbonic).

ETERII Definiie. Eterii reprezint nite derivai funcionali ai compuilor hidroxilici, care deriv formal din dou molecule de alcool sau fenol sau din o molecul de fenol i alta de alcool, prin eliminarea unei molecule de ap. I. CLASIFICARE. NOMENCLATUR. IZOMERIE. Nomenclatura. Denumirea eterilor se formeaz prin adugarea cuvntului eter la numele radicalului. De exemplu:
C2H5-O-C2H5 eterul dietilic C6H5-O-C6H5 eterul difenilic C4H9-O-CH3 eterul metilbutilic

Izomerie. Eterii sunt izomeri de funciune cu alcoolii. De exemplu, eterul C2H5-O-C2H5 dietilic e izomer de funciune cu butanolul
CH3CH2CH2CH2OH

Pentru eteri mai e caracteristic i izomeria de caten. eterul izopropilmetilic

CH3-O-CH2-CH2-CH3

eterul metilpropilic

II. METODE DE PREPARARE 1) Metoda clasic de preparare a eterilor const n tratarea alcoacizilor (alcoolailor) de sodiu cu compui halogenai ( Willianison)
C2H5-ONa + I-CH3 C2H5-O-CH3 + NaI

Aceast metod se aplic mai mult pentru a obine eterii fenolilor:

C6H5-ONa + CH3Br C6H5OCH3 + NaBr

2) Eterii se obin prin reacia direct dintre dou molecule de alcool cu catalizatori acizi:
H2SO4 C2H5-OH + C2H5-OH C2H5-O-C2H5 + H2O

Reacia de eterificare direct se poate efectua, trecnd vapori de alcool la 200-3000C deasupra catalizatorului de Al2O3,ori: TiO2, ThO2, W2O5. Metoda d rezultate bune n cazul alcoolilor, care nu se pot dehidrata monomolecular, cum este CH3OH:
2CH3OH CH3-O-CH3 + H2O.

III. PROPRIETILE CHIMICE 1) Eterii sunt compui destul de ineri i hidrolizeaz destul de greu. Numai hidracizii puternici (HBr, HI) i scindeaz:
CH3-CH2-O-CH2-CH3 + HI CH3-CH2I + CH3-CH2-OH

Eterii pur aromatici (C6H5OC6H5) nu sunt scindai de acidul iodhidric. 2) Compuii metaloorganici cu bazicitate mare, de exemplu CH3-Na+, scindeaz eterii pe o alt cale, cu formare de alchene:

3) Eterii alifatici sunt autooxidabili cu O2 din aer, mai ales la lumin, formeaz un hidroperoxid, care se transform n peroxid polimer prin condensare:

sirop care exploadeaz violent la nclzire sau lovituri 4) Cu acizii tari esterii formeaz sruri de oxoniu, analoage srurilor de amoniu.

hidrolizeaz uor

Esteri

Formula general a esterilor Esterii sunt derivai funcionali ai acizilor carboxilici, care provin prin eliminarea unei molecule de H2O, format din H-ul grupei -OH de la un alcool sau fenol i grupa -OH de la carboxilul unui acid.

Cuprins
[ascunde]

1 Nomenclatur 2 Clasificare
o

2.1 Dup natura radicalilor

2.1.1 Esteri alifatici 2.1.2 Esteri aromatici 2.1.3 Esteri micti

2.2 Dup numrul grupelor funcionale

2.2.1 Monoesteri 2.2.2 Poliesteri

3 Metode de obinere 4 Proprieti fizice 5 Proprieti chimice

o

5.1 Reacia de hidroliz

5.1.1 Catalizator acid (H2SO4) 5.1.2 Catalizator bazic (NaOH)

5.2 Reacia cu NH3

6 Utilizare

Nomenclatur
Esterii se denumesc ca sruri ale acizilor corespunztori la care se adaug numele radicalului adiionat din alcool sau fenol.

Clasificare
Dup natura radicalilor

Esteri alifatici
Se numesc esteri alifatici acei esteri, ai cror radicali sunt numai alifatici.

Acetat de metil

Acetat de etil

Esteri aromatici
Se numesc esteri aromatici acei esteri, ai cror radicali sunt numai aromatici.

Benzoat de fenil

Esteri micti
Se numesc esteri micti acei esteri, ai cror radicali sunt i alifatici i aromatici.

Benzoat de metil

Acetat de fenil

Dup numrul grupelor funcionale

Monoesteri
Toi esterii prezentai anterior sunt monoesteri.

Poliesteri

, oxalat de dimetil;

, tereftalat de dimetil; acolada reprezint un nucleu benzenic;

Metode de obinere
n reacia dintre un alcool i un acid, rezult ester i ap.

, la 100 C i n prezen de H2SO4; Aceast reacie are echilibrul deplasat spre stnga, deoarece acidul reacioneaz greu cu alcoolul. Randamentul acestei reacii este nesatisfctor, deoarece rmn netransformate la echilibru o treime din acid i o treime din alcool. Pentru a deplasa echilibrul reaciei de esterificare la dreapta, se poate aciona n dou moduri:

creterea concentraiei unuia din reactani; eliminarea unui produs pe msur ce se formeaz.

O alt modalitate de a obine esteri este reacia dintre un alcool sau fenol cu anhidride acide sau cloruri acide.

Proprieti fizice
Esterii sunt substane lichide, de obicei cu mirosuri plcute. Sunt greu solubili n ap i solubili n solveni organici. Punctele lor de fierbere sunt sczute, pentru c ntre moleculele de esteri nu se pot realiza legturi de hidrogen, care sunt puternice.

Proprieti chimice
Reacia de hidroliz

Catalizator acid (H2SO4)

Catalizator bazic (NaOH)

La aceast reacie hidroxidul de sodiu particip efectiv la reacie, ca reactant.

Reacia cu NH3
Aceast reacie se mai numete i amonoliza esterilor.

Utilizare
Esterii sunt folosii n principal ca solveni organici. De asemenea, ei sunt utilizai n industria alimentar drept esene aromate