Nume

Prenume
Liceul
Bucureşti, noiembrie 2014 Localitatea
Nr.

CHIMIE ANORGANICĂ – proba practică

Sinteza oxalatului de vanadil
Oxalatul de vanadil este un compus al vanadiului (IV) utilizat în rafinării drept catalizator pentru
desulfurarea petrolului, dar și ca precursor pentru obținerea combinațiilor complexe de peroxovanadil ce
pot fi utilizate ca insulină artificială. Sinteza oxalatului de vanadil folosește ca precursor V2O5, un
compus solid, portocaliu, utilizat în obținerea de aliaje pe bază de vanadiu, dar și în procese catalitice la
scară industrială.
Reactivi Ustensile
 V2O5  spatulă  capsulă
 H2C2O4 ·2H2O  pahar Berzelius  sticlă de ceas
 Soluție NH4VO3 (0,1M)  pahar Erlenmeyer  stativ cu eprubete
 Soluție KMnO4 (0,02M)  baghetă  plită electrică
 Soluții A-F  pipetă gradată  agitator magnetic
 Soluție H2SO4 (20%)  pâlnie  pahar plastic

Norme generale de protecţia muncii

 În laboratorul de chimie este obligatorie purtarea unui halat, închis în faţă.
 Masa de lucru se va păstra curată. Pe mesele de lucru se vor păstra numai obiectele necesare
desfăşurării lucrării.
 Vasele de laborator se manevrează cu atenţie pentru a evita vărsarea reactivilor.
 Substanţele chimice se folosesc numai după citirea etichetei de pe recipient.
 Se interzice testarea substanţelor prin gustare sau mirosire directă.
- H2SO4 (20%) – soluția de acid sulfuric poate cauza iritații și arsuri ale pielii și ochilor. În caz de
contact cu pielea, spălați cu multă apă și anunțați personalul didactic sau de supraveghere;
- V2O5 - substanţă toxică și iritantă prin ingestie sau inhalare. Evitați inhalarea sau contactul cu ochii.
În caz de contact cu pielea, spălați cu multă apă.
- oxalatul de vanadil – substanţă toxică și iritantă prin ingestie sau inhalare. Evitați inhalarea sau
contactul cu ochii. În caz de contact cu pielea, spălați cu multă apă

A. Mod de lucru
i) Sinteza oxalatului de vanadil
Într-un pahar Berzelius se cântăresc la balanța analitică 0,756 g acid oxalic (H2C2O4·2H2O) și se
dizolvă în 20 mL apă distilată sub agitare cu bagheta. Pe o sticlă de ceas se cantaresc 0,364 g V2O5 și se
adaugă în soluția inițială. Paharul, acoperit cu sticla de ceas, se lasă sub agitare magnetică pe plită 40
min, la 70 °C (având grijă să nu ajungă la fierbere), timp în care își va schimba culoarea la albastru
intens. La final, cu atenție se îndepărtează sticla și apoi paharul de pe plită și se lasa să se racească ~10
min, după care tot conținutul se transvazează într-un balon cotat de 50 mL și se aduce la semn cu apă
distilată. După omogenizarea soluției, cu pipeta se iau două probe de cate 5 mL, după cum urmează: o
probă de 5 mL se pune într-o capsulă (cântarită în prealabil la balanța analitică) și se pune la etuvă 30

1
min, la 80 °C, după care, capsula cu substanța uscată se recântărește. A doua probă de 5 mL se transferă
într-un pahar Erlenmeyer, peste care se adargă 5 mL H2SO4 20% și se titrează cu soluție KMnO4 0,02
M, de factor cunoscut*, notând volumele utilizate pentru fiecare treaptă. În prima treaptă de titrare,
soluția își schimbă culoarea de la albastru la galben, iar în cea de a doua, de la galben la portocaliu. Se
dau: AV=51, AH=1, AC=12, AO=16.
*Factorul soluției de KMnO4 va fi comunicat la începutul probei practice.

ii) Prepararea soluției de V2+

Într-un pahar de plastic de 30 mL (se folosesc gradațiile paharului de plastic) se pun 20 mL soluție
metavanadat de amoniu, gata preparată prin adăugare de H2SO4 (ce stabilizează ionul pervanadil, VO2+)
peste care se adaugă 1 g pulbere de Zn. Se pune paharul pe o plita rece, la temperatura camerei și se
pornește agitarea magnetică. Se notează modificările de culoare ce au loc in decursul a 15-20 minute,
până la apariția culorii violet. Când reducerea ionilor VO2+ la V2+ este completă, se filtrează amestecul
de reacție direct într-o eprubetă de plastic (aproximativ 10 mL) și restul se păstrează în prezența
zincului în pahar. Soluția din eprubeta de plastic se închide cu dop și se va folosi pentru experimentele
de la punctul (iii).

iii) Reacții de identificare

Se dă un set de soluții A-F, fiecare conținând una dintre substanțele: KClO3, FeCl3, Na2SO3, Ce(SO4)2,
NaBH4, H2O2. Pe baza reacțiilor chimice dintre acești compuși și ionii V2+ (din eprubeta de plastic,
anterior preparată), respectiv V5+ (soluția de metavanadat de amoniu), să se identifice soluțiile A-F.
Speciile vanadiului prezintă culori diferite, observate în timpul reducerii metavanadatului de amoniu cu
zinc. În cazul utilizării soluției B se recomandă încălzirea eprubetei cu amestecului de reacție în baia de
apă, timp de 5 min.

Tabelul 1. Culorile obținute în reacțiile de identificare și substanțele identificate

Soluția Culoarea Culoarea obținută în Culoarea obținută în Substanța identificată
soluției inițială reacția cu soluția de reacția cu soluția de / Observații
V / Observații
2+
VO2 / Observații
+

caramizie caramizie H2O2

A incoloră
/ efervescență / efervescență / reacție de recunoaștere

KClO3
B incoloră galbenă -
/ necesită încălzire

C galbenă albastră - FeCl3

D incoloră verde albastră Na2SO3

violetă
E incoloră albastră NaBH4

galbenă
F galbenă - Ce(SO4)2

2
B. Cerinţe:
10p 1. Reacții și formule chimice
4p a) Scrieți ecuațiile reacțiilor
chimice corespunzătoare celor
două trepte de titrare. Considerând
că reacția de sinteză este totală și
că reactanții se află în raport
stoichiometric, calculați raportul
molar V(IV):C2O42- din compusul
sintetizat.
2p b) Scrieți reacţia chimică
corespunzătoare obținerii
oxalatului de vanadil. Care este
rolul acidului oxalic în această
reacție?
4p d) Calculați numărul de molecule
de apă* din formula compusului
hidratat. Calculați procentul de
umiditate din proba solidă
obținută.
10p 2. Reacţii chimice de identificare
2p a) Scrieți reacțiile
metavanadatului de amoniu cu
zinc în mediu acid.
2p b) Completați tabelul 1.
1.
a)Treapta a I-a de titrare, V1
5VO2+ +MnO4- +6H2O → 5VO3- +Mn2+ +12H+
νV = V1*CKMnO4*F ~ 4·10-4 moli
Treapta a II-a de titrare, V2
2MnO4-+5C2O42-+16H+ → 2Mn2++10CO2 +8H2O
νoxalat=V2*CKMnO4*F/2 ~ 4·10-4 moli
V(IV):C2O42- = 1 : 1
b)
V2O5 + 3H2C2O4 → 2VOC2O4 + 3H2O + 2CO2
Acidul oxalic este agent reducator și anion.
d)
masa probei anhidre ma=4·10-4*155=0,062 g
masa probei uscate m~ 0,08 g
nr. molecule apă (m-ma)/18/4·10-4 ~ 2,5 
2 molecule apă de hidratare, mh~ 0,0764g
%umid=(mh-ma)/m*100 ~ 18%
2.
a) 2VO2+ + Zn + 4H+  2VO2+ + Zn2+ + 2H2O
2VO2+ + Zn + 4H+  2V3+ + Zn2+
2V3+ + Zn  2V2+ + Zn2+
2VO2+ + 3Zn + 8H+  2V2+ + 3Zn2+ + 4H2O (r. totală)
b) Vezi Tabelul 1.
3
2p c) Scrieți reacțiile corespunzătoare c) H2O2 și NaBH4 produc efervescență;
soluțiilor A și E H2O2 are caracter oxidant, în timp ce NaBH4 are caracter
reducător.
3H2O2 + 2V2+ → 2VO2+ + 2H2O + 2H+
O22- +2e- →2O2- | x3
V2+-3e- → V5+ | x2
excesul de H2O2 formează ionul [VO(O2)2] - de culoare
cărămizie (reacție de identificare a V)
2V2+ + 7H2O2 →2[VO(O2)2] - + 4H2O + 6H+
V2+ -3e- →V5+| x2
O22- +2 e- → 2O2-| x3
VO2 + 2H2O2 → [VO(O2)2] - + H2O + 2H+
+

NaBH4 +2H2O → NaBO2 +4H2

2VO2+ + H2 + 2H+ → 2VO2+ + 2H2O
V5+ +e- →V4+ | x2
H2 -2e- →2H+

2p d) Scrieți reacțiile d) Ce(SO4)2 și FeCl3 – soluțíi de culoare galbenă

corespunzătoare soluțiilor C și F Ce(SO4)2 – are caracter oxidant
V2+ + 3Ce4+ + 2H2O → VO2+ + 3Ce3+ + 4H+
pervanadil, galben
V -3e → V5+
2+ -

Ce4+ + e-→Ce3+ | x3

FeCl3 – are caracter oxidant

V2+ + 2 Fe3+ + H2O → VO2+ + 2H+ + 2Fe2+
vanadil, albastru
V2+ -2e- → V4+
Fe3+ +e- → Fe2+ | x2

2p e) Scrieți reacțiile corespunzătoare e) KClO3 – caracter oxidant

soluției B și D 2V2+ + KClO3 +H2O → 2VO2+ +KCl + 2H+
V2+ -3 e- → V5+ | x2
Cl5+ +6 e- → Cl-

Na2SO3 + 4V2+ + 6H+ → S↓ + 4V3++ 2Na+ + 3H2O

sau Na2SO3 + 6V2+ + 6H+ → Na2S + 6V3++ 3H2O
S4+ +4e- → S0 sau S4+ +6e- → S2-
V2+ -e - → V3+ | x4

Na2SO3 + 2VO2+ + 2H+ → 2VO2+ + Na2SO4 + H2O

V5+ +e- →V4+ | x2
S4+ -2e- → S6+

Corectitudinea operaţiilor (cântărire, măsurarea volumelor, titrarea) efectuate în laborator – 10 p

Punctaj total – 30 p