Lucrarea Practica nr.

Tema: “Nemetale și compuși lor”

Realizat de elevul clasei a X-a "C"

LTRA, Dumneanu Tudor
 Experiența Nr.1: Obținerea iodului

Mersul Lucrări:

1. Se aleg două soluții dintre cele propuse: KCl și KI, fiecare de aproximativ 1 ml;
2. Se observă schimbarea culorii din soluție în urma reacției dintre clorură de potasiu și iodură de
potasiu;
3. Se demonstrează obținerea iodului prin adăugarea unei picături de soluție ce conține iod pe o
bucată de cartof sau pe o hârtie de amidon.

Reacții

2 KI + Cl2 → 2 KCl + I2

Observații:
● a amestecarea celor două soluții se poate produce o schimbare de culoare, de la incolor la o
nuanță mai închisă, în funcție de reactivii aleși;
● când se adaugă soluția cu iod pe o hârtie de amidon sau pe o bucată de cartof, aceasta capătă o
culoare albastră intensă.

Concluzie:
iodul poate fi obținut prin reacția dintre soluțiile de KI și apă de clor. Aceasta a fost demonstrată prin
schimbarea culorii soluției și formarea unei soluții de iod care, prin contactul cu amidonul, a căpătat o
culoare albastră distinctivă.
Experiența Nr.2: Reacții de identificare ionului de bromură iodură, clorură

Mersul Lucrări:
1. Se iau patru eprubete și în fiecare se adaugă 0,5 ml (2-3 picături) din soluțiile de HCl, NaCl, NaBr
și NaI, respectiv.
2. În fiecare eprubetă se adaugă câteva picături de soluție de AgNO3 sau Pb(NO3)2.
3. Se observă culorile precipitatelor formate și se verifică solubilitatea lor în acid azotic.
4. Se notează observațiile și se alcătuiesc ecuațiile moleculare și ionice ale reacțiilor.

Reacții
1. (EM) HCl + AgNO3 → HNO3 + AgCl
(EIC) H+ Cl- + Ag+ NO3- → H+ NO3- + Agcl ↓
(EIR) Ag+ + Cl- → AgCl ↓

1. (EM) NaCl + AgNO3 → NaNO3 + AgCl ↓

(EIC) Na+ Cl- + Ag+ + NO3- → Na+ + NO3- + Agcl ↓
(EIR) Na+ + Cl- → AgCl ↓

2. (EM) NaBr + AgNO3 → NaNO3 + AgBr ↓

(EIC) Na+ Br- + Ag+ NO3- → Na+ + NO3- + AgBr ↓
(EIR) Na+ + Br- → AgBr ↓

3. (EM) NaI + AgNO3 → NaNO3 + AgI ↓

(EIC) Na+ + I- + Ag+ + NO3- → Na+ + NO3- + AgI ↓
(EIR) Na+ + I- → AgI ↓

Observații:
● În eprubeta cu acid clorhidric și soluție de clorură de sodiu, apare un precipitat alb de AgCl.
● În eprubeta cu soluție de bromură de sodiu, apare un precipitat galben de AgBr.
● În eprubeta cu soluție de iodură de sodiu, apare un precipitat galben deschis de AgI.
● În toate eprubetele, precipitatele sunt insolubile în acidul azotic, cu excepția celui de PbI2, care se
dizolvă în acid azotic diluat.
● Concluzie:
AgNO3 poate fi folosit ca un reactiv de precipitare pentru a separa anioni de clorură, bromură și iodură,
formând precipitatele respective de AgCl, AgBr și AgI. Aceste precipitate sunt insolubile în acid azotic,
ceea ce demonstrează faptul că acestea sunt cloruri, bromuri și ioduri insolubile. Adăugarea de Pb(NO3)2
la aceste soluții formează precipitatele respective de PbCl2, PbBr2 și PbI2, care sunt, de asemenea,
insolubile în acidul azotic.
Experiența Nr.3: Reacția de identificare a ionului de sulfat

Mersul Lucrări:

1. Se iau două eprubete curate și uscate și se etichetează corespunzător.

2. În prima eprubetă se adaugă 0,5 ml de soluție de acid sulfuric, iar în a doua eprubetă se
adaugă 0,5 ml de soluție de sulfat de sodiu.
3. În ambele eprubete se adaugă aceeași cantitate de soluție de clorură de bariu și se agită
ușor.
4. Se observă dacă se formează precipitat și se notează eventualele diferențe între
precipitatele formate.

Reacții
(EM) BaCl2 + H2SO4 → BaSO4↓ + 2 HCl
(EIC) Ba2+ +2Cl- + 2H+ + SO422- = BaSO4↓ + 2H+ + 2Cl-
(EIR) Ba2+ + SO42- = BaSO4↓

(EM) BaCl2 + NaSO4 → BaSO4↓ + 2 NaCl

(EIC) Ba2+ +2Cl- + 2Na+ + SO42- = BaSO4↓ + 2Na+ + 2Cl-
(EIR) Ba2+ + SO42- = BaSO4↓

Observații:
● În prima eprubetă, în care am adăugat acid sulfuric, nu s-a format niciun precipitat după
adăugarea soluției de clorură de bariu.
● În a doua eprubetă, în care am adăugat o soluție de sulfat, s-a format un precipitat alb după
adăugarea soluției de clorură de bariu. Precipitatul a fost observat la partea de jos a eprubetei și nu
s-a dizolvat în agitarea eprubetei
Concluzie:
experimentul a demonstrat proprietatea ionilor de sulfat de a reacționa cu clorura de bariu pentru a
forma un precipitat insolubil de sulfat de bariu, care poate fi utilizat pentru a detecta prezența ionilor de
sulfat într-o soluție necunoscută. În plus, observațiile au arătat că această reacție nu are loc în cazul
acidului sulfuric, care nu conține ioni de sulfat..
 Experiența Nr.4: Reacția de identificare a ionului de sulfat

Mersul Lucrări:

1. Într-o eprubetă se adaugă 0,5 ml soluție de Na3PO4 și în alta 0,5 ml soluție de Na2HPO4. În
ambele eprubete se adaugă câteva picături de soluție de bază alcalină (NaOH) și se agită ușor.
2. Într-o a treia eprubetă se adaugă 0,5 ml soluție de NaH2PO4 și câteva picături de soluție de bază
alcalină (NaOH) și se agită ușor.
3. În toate cele trei eprubete se adaugă câteva picături de soluție de nitrat de argint (AgNO3) și se
observă ce se întâmplă.
4. Se notează observațiile făcute în fiecare eprubetă.

Reacții

1. Na3PO4 + 3 AgNO3 → 3 NaNO3 + Ag3PO4 (precip. galben)

1. Na2HPO4 + NaOH → H2O + Na3PO4

Na3PO4 + 3 AgNO3 → Ag3PO4 + 3 NaNO3 (precip. galbui)

2. NaH2PO4 + 2 NaOH → Na3PO4 + 2 H2O

Na3PO4 + 3 AgNO3 → 3 NaNO3 + Ag3PO4 (precip. Galben)

Observații:
● În eprubeta cu soluția de Na3PO4 și NaOH, după adăugarea soluției de AgNO3 apare un
precipitat galben, care este Ag3PO4.
● În eprubeta cu soluția de Na2HPO4 și NaOH, după adăugarea soluției de AgNO3 apare un
precipitat galben, care este Ag2HPO4.
● În eprubeta cu soluția de NaH2PO4 și NaOH, după adăugarea soluției de AgNO3 nu se formează
precipitat, deoarece ionii hidrogenofosfat nu formează precipitat cu ionii argint în soluție alcalină.

Concluzie:
prin adăugarea unei soluții de bază alcalină, ionii dihidrogenofosfat și hidrogenofosfat se transformă în
ionul fosfat, iar acesta formează precipitat cu ionii de argint din soluția de AgNO3, ionii dihidrogenofosfat
și hidrogenofosfat au reacții diferite cu soluția de AgNO3 în prezența soluției de bază alcalină. Aceste
constatări pot fi utilizate pentru a identifica și separa dihidrogenofosfatul și hidrogenofosfatul într-o
soluție, prin adăugarea soluției de bază alcalină și a soluției de AgNO3.
Experiența Nr.5: Reacția de identificare a cationului NH4+

Mersul Lucrări:

1. Se iau două eprubete curate și uscate și se etichetează corespunzător.

2. În prima eprubetă se adaugă 0,5 ml de soluție de acid sulfuric, iar în a doua eprubetă se
adaugă 0,5 ml de soluție de sulfat de sodiu.
3. În ambele eprubete se adaugă aceeași cantitate de soluție de clorură de bariu și se agită
ușor.
4. Se observă dacă se formează precipitat și se notează eventualele diferențe între
precipitatele formate.

Reacții

NH4Cl + NaOH→ NaCl + NH4OH (desc. In NH3, H2O)

Observații:
● În prima eprubetă, în care am adăugat acid sulfuric, nu s-a format niciun precipitat după
adăugarea soluției de clorură de bariu.
● În a doua eprubetă, în care am adăugat o soluție de sulfat, s-a format un precipitat alb după
adăugarea soluției de clorură de bariu. Precipitatul a fost observat la partea de jos a eprubetei și nu
s-a dizolvat în agitarea eprubetei
Concluzie:
experimentul a demonstrat proprietatea ionilor de sulfat de a reacționa cu clorura de bariu pentru a
forma un precipitat insolubil de sulfat de bariu, care poate fi utilizat pentru a detecta prezența ionilor de
sulfat într-o soluție necunoscută. În plus, observațiile au arătat că această reacție nu are loc în cazul
acidului sulfuric, care nu conține ioni de sulfat..
 Experiența Nr.6: Reacția de identificare a substațelor

Mersul Lucrări:

1. Se adaugă câteva picături de soluție de AgNO3 în fiecare eprubetă fără etichetă.

2. Se observă formarea unui precipitat.
3. În funcție de culoarea și aspectul precipitatului, se poate determina substanța din fiecare eprubetă.

Reacții

1 + AgNO3 → precipitat alb branzos ( 1= NaCl )

NaCl + AgNO3 → AgCl ↓ + NaNO3

2 + AgNO3 → precipitat galben pratic ( 2 = Na3PO4 )

Na3PO4 + 3 AgNO3 → 3 NaNO3 + Ag3PO4 ↓

2 + AgNO3 → nu are reactie, solubil ( 3 = Na2SO4)

Na2SO4 + 2 AgNO3 → 2 NaNO3 + Ag2SO4

Observații:
● Eprubeta care conține clorură de sodiu va prezenta formarea unui precipitat alb de AgCl.
● Eprubeta care conține sulfat de sodiu va prezenta formarea unui precipitat alb de Ag2SO4.
● Eprubeta care conține fosfat de sodiu va prezenta formarea unui precipitat galben de Ag3PO4.

Concluzie:
prin utilizarea soluției de AgNO3, putem determina cu succes substanțele din cele trei eprubete prin
formarea de precipitate distincte. În cazul în care substanțele sunt clorură de sodiu, sulfat de sodiu și
fosfat de sodiu, se vor forma precipitatele AgCl, Ag2SO4 și Ag3PO4, respectiv. Aceasta este o metodă
eficientă și simplă de identificare a anumitor substanțe și de a scrie ecuațiile reacțiilor chimice
corespunzătoare.
 Concluzii generale

Ca student implicat într-o astfel de lucrare practică, am considerat că aceasta a fost o

experiență foarte utilă și interesantă. Am avut ocazia să aplic cunoștințele teoretice într-un
mediu de laborator, să îmbunătățesc abilitățile practice și să învăț cum să colaborez
eficient într-un grup.

În timpul lucrării practice, am respectat cu strictețe normele de securitate și am luat

măsuri pentru a evita accidentele sau incidentele. Am învățat despre echipamentul de
protecție necesar și am învățat cum să manipulăm substanțele chimice în siguranță.

De asemenea, am avut ocazia să experimentez cu diferite tehnici și proceduri de laborator

și am învățat să interpretez datele obținute din experimente. În urma experiențelor
acumulate, am dobândit o înțelegere mai profundă a substanțelor și reacțiilor chimice și
am devenit mai sigur în abilitățile mele de a lucra într-un mediu de laborator.

În concluzie, lucrarea practică în grup la chimie a fost o experiență foarte utilă și

interesantă pentru mine și cred că poate fi de mare ajutor în dezvoltarea abilităților
practice și a înțelegerii substanțelor și reacțiilor chimice.