Lucrare Practică Spînu Cătălina

Studierea proprietăților acidului acetic

Ustensile: spirtieră, chibrituri, stativ metalic cu cleștar, stativ cu eprubete, dop cu tub de
evacuare a gazelor, pahar chimic, baghetă de sticlă.

Reactivi: soluție acid clorhidric și acid sulfuric concentrat, metiloranj, granulă de zinc,
hidroxid de calciu, bicarbonat de sodiu, pulbere de CaO, alcool etilic, acid.

A. Acțiunea asupra indicatorilor

Modul de lucru: torn într-o eprubetă soluție de
acid acetic (0,5 ml), iar în alta – soluție de acid
clorhidric concentrat (0,5 ml). Adaug în fiecare
eprubetă câte o picătură de metiloranj.
Observări: observăm că culoarea indicatorului în
eprubeta cu acid clorhidric este mai accentuată decât în cea cu acid acetic.
Concluzie: acidul acetic este un acid mai slab decat acidul clorhidric.

B. Interacțiunea cu unele metale

Modul de lucru: torn în două eprubete 1 ml soluție de: acid acetic și acid
clorhidric. În fiecare din ele adaug câte o granulă de zinc.
Observări: observ că interacțiunea acidului clorhidric cu granula de zinc
parcurge foarte rapid cu eliminări de gaz, iar cea a acidului acetic mai lent, șa fel
cu eliminări de gaz.
Concluzie: acidul clorhidric este un acid mai tare decât acidul acetic.
Mg + HCl → MgCl2 + H2↑ Mg + 2CH3COOH → (CH3COO)2Mg + H2↑
C. Interacțiunea cu oxizii și bazele
a) Modul de lucru: iau cu vârful spatulei pulbere de CaO, pun într-o eprubetă și
adaug soluție de acid acetic (1 ml). Agit amestecul până la dizolvarea pulberii.
Observații: observ dizolvarea oxidului de calciu.
Concluzii: la interacțiunea acidului acetic cu oxizii bazici se formează sărurile
solubile.
2CH3COOH + CaO → (CH3COO)2Ca + H2O

b) Modul de lucru: torn într-o eprubetă curată suspensie de Ca(OH)2 (0,5 ml) și
adaug soluție de acid acetic până la dizolvarea suspensiei.
Observații: dizolvarea sedimentului.
Concluzii: acidul acetic interacționează atât cu bazele tari cât și cu bazele de
tărie medie, formând săruri solubile.
2CH3COOH + Ca(OH)2 → (CH3COO)2Ca + 2H2O

ÎNAINTE DE REACȚIE DUPĂ REACȚIE

D. Interacțiunea cu unele săruri
Modul de lucru: pun într-o eprubetă curată un vârf de spatulă de NaHCO3 și
adaug soluție de acid acetic (1 ml).
Observații: se obervă formarea bulelor de gaz CO2.
Cocluzii: acidul acetic interacționează cu sărurile acizilor mai slabi. Degajarea
de CO2 indică că acidul acetic este un acid mai tare decât acidul carbonic.
CH3COOH + NaHCO3 → CH3COONa + H2O + CO2↑

DECURGEREA REACȚIEI

Această reacție deseori o întâlnim în gospodărie la stingerea sodei alimentare.

E. Interacțiunea cu alcoolii
Modul de lucru: torn într-o eprubetă curată 3 picături de acid acetic concentrat,
2-3 picături de soluție de acid sulfuric concentrat, 1 ml alcool etilic. Încălzesc
atent amestecul 30 sec., evitând fierberea. Torn amestecul într-o eprubetă cu 2-3
ml soluție saturată de NaCl. Miros cu precauție.
Observații: observ eliminarea unui miros plăcut de ester.
Concluzii: la interacțiunea acidului acetic cu alcoolul etilic în mediul acid are loc
reacția de esterificare cu formarea unui ester.
CH3COOH + C2H5OH → CH3COOC2H5 + H2O
 Concluziile lucrării practice

 În urma realizării lucrării practice, pot concluziona că acizii carboxilici sunt

mai slabi decât acizii neorganici tari.
 Acizii carboxilici au proprietăți comune cu acizii neorganici, interacționând
cu metalele, oxizii bazici, baze și săruri, dar și proprietăți specifice –
interacțiunea cu alcoolii cu formarea esterilor.