Lucrare Practică Nr.

3 Nume Prenume:_______________
Studierea proprietăților acidului acetic Clasa:_______________
Ustensile și Modul de lucru. Desenul shematic al instalției Observări. Motivarea celor Ecuațiile reacțiilor.
reactivi observate Concluzii
Ustensile: a) Acţiunea asupra indicatorilor
spirtieră, chibrituri, 1. Turnăm în două eprubete câte 1 ml soluţie de: 1 – acid acetic; 2 –
stativ metalic cu ______.
cleştar, stativ cu 2. Adaugăm câteva picături de __________ în ambele eprubete.
eprubete, dop cu 3. Constatăm schimbarea culorii ____________ şi a intensităţii ei în
tub de fiecare caz.
evacuare a gazelor,
bucăţele de b) Interacţiunea cu unele metale
porţelan, tampon 1. Turnăm în două eprubete câte 1 ml soluţie de: 1 – acid acetic; 2 –
de vată, pahar acid ________________.
chimic, baghetă de 2. Presarăm în ambele eprubete puţină pilitură de Mg sau introdu
sticlă. câte o granulă de Zn.
Reactivi: soluţie de 3. Comparăm vitezele acestor reacţii (după viteza de degajare a
acid sulfuric (1:1), gazului ce se elimină).
acidclorhidric,
turnesol, c) Interacţiunea cu oxizii şi bazele
metiloranj, 1. Turnăm în două eprubete câte 1 ml soluţie de acid acetic, iar în
fenolftaleină, altele două – câte 1 ml
pilitură de H2SO4 (1:1) şi adaugă, în prealabil, câteva picături de turnesol în
magneziu, toate patru eprubete.
granule de zinc, 2. Presarăm în una din eprubetele cu acid acetic puţin praf de oxid de
hidroxid de sodiu, calciu, iar în cea
hidrogenocarbonat de a doua toarnă 1 ml soluţie diluată de hidroxid de sodiu şi exact
de sodiu (sodă aceleaşi cantităţi de
alimentară), aceste substanţe adaugă în cele două eprubete cu H2SO4.
soluţie 3. Explicăm cauza schimbării culorii în toate eprubetele, indicând ce
NaOH de 10%, substanţe se obţin
alcool etilic, acid în aceste cazuri.
acetic concentrat 4. Constatăm în ce caz s-a consumat mai multă bază. De ce?
(glacial), acid
sulfuric concentrat.
d) Interacţiunea acidului acetic cu unele săruri
1. Introducem într-o eprubetă (1) 1 ml acid acetic şi adaugă 1 g praf
de NaHCO3.
2. Închidem rapid eprubeta cu un dop prevăzut cu tub de evacuare a
gazului, al cărui
capăt introdu-l în eprubeta (2) ce conţine apă de var.
3. Observăm modificările care au loc în ambele eprubete.
4. Repetăm experienţa după acelaşi algoritm, dar cu acid sulfuric.
5. Concluzionăm, în baza observărilor, care acid este mai tare.

e) Interacţiunea cu alcoolii
1. Turnăm într-o eprubetă consecutiv 2 ml de acid acetic
concentrat, 2 ml alcool etilic şi 1 ml acid sulfuric concentrat.
2. Agităm conţinutul eprubetei şi îl încălzim uşor la baia de
apă fierbinte.
3. Adaugăm 2–3 ml soluţie saturată de NaCl la amestecul obţinut.
4. Constatăm mirosul plăcut al esterului format.
5. Formulăm concluzii pe baza experienţelor efectuate.