Lucrarea Practică Nr.

11 - 13

Compuși organici cu funcțiuni simple

- Partea experimentală –
PARTEA A

11.1. Compușii hidroxilici R-OH, alcoolii – reacții specifice de identificare

(completare pentru Examenul din Curs)

a) reacția de acilare (esterificare) a alcoolilor în mediu puternic acid

Experiență. Se încălzesc pe baie de apă în 2 eprubete 3 mL de alcool etilic absolut

și 3 mL metanol absolut cu câte 2 mL acid acetic glacial și câte 0,5 mL H2SO4, 98%, în
fiecare eprubetă timp de 5- 6 minute la 80-90°C. Dispare mirosul de acid acetic și apare
un miros specific ușor parfumat de fructe proaspete (mere verzi) – datorat formării
esterului (acetatul de etil) în prima eprubetă, respective un miros pătrunzător parfumat de
migdale amare în cea de-a doua eprubetă (acetat de metil).

Reacția::

(1)
O H+ O
CH3 C + HO CH2 CH3 CH3 C + H2O
OH 80-90°C O CH2 CH3

(2)
O H+ O
CH3 C + HO CH3 CH3 C + H 2O
OH 80-90°C O CH3

sau:

Experiență. În două eprubete diferite se introduce câte o cantitate mică de acetat de

sodiu solid (un vârd de spatulă) şi câte 2 ml acid sulfuric concentrat. În una din eprubete
se adaugă 3 ml alcool metilic şi în cealaltă 3 ml alcool etilic absolut. Conţinutul
eprubetelor se încălzeşte cu atenţie şi se constată degajarea unor mirosuri plăcute de
fructe, dovadă a prezenţei esterilor metilic şi respectiv etilic ai acidului acetic. Au loc
următoarele reacţiile:

1
 O H+ O
CH3 C + HO CH2 CH3 CH3 C + H2O + NaHSO4
ONa 80-90°C O CH2 CH3

O H+ O
CH3 C + HO CH3 CH3 C + H2O + NaHSO4
ONa 80-90°C O CH3

b) reacția de diferențiere a alcoolilor primari de cei secundari și terțiari – reacții

de oxidare a alcolilor primari

Experiență. Într-o eprubetă se amestecă 3 mL soluție K2Cr2O7, 5-6% cu 2 mL de

H2SO4 diluat și cu 1 mL de alcool (metilic sau etilic) absolut. Se încălzește amestecul pe
baie de apă circa 10-15 minute la 60-70 °C. Soluția se colorează în verde datorită apariției
Cr3+ trivalent și apare mirosul înțepător caracteristic de aldehidă acetică.

Reacții::

(1) K2Cr2O7 + 4 H2SO4 → Cr2(SO4)3 + K2SO4 + 4 H2O + 3[O]

3 CH3-CH2-OH + 3[O] → 3 CH3 - CHO + 3H2O

Experiență. În 2 eprubete se încălzesc pe baie de apă câte 3 mL alcool etilic

absolut respectiv 3 mL de metanol absolut cu câte 5 mL de Br2 (apă de brom). până la
completa decolorare a soluției. Se formează aldehida acetică cu miros înțepător incoloră
care se identifică în prezența a 5 picături de metil orange în fiecare eprubetă, prin
adăugarea la rece a câte 3 mL soluție amină sau aminoacid (glicină, histidină, fenilalanină)
.Se formează un compus colorat în galben-portocaliu (bază Schiff)

Reacții::

(1) CH3-CH2-OH + Br2 → CH3 - CHO + 2HBr

CH3 -CHO + H2N-CH2-COOH → CH3 – CH = N – CH2 – COOH + H2O

Bază Schiff

2
 (2) CH3-OH + Br2 → H- CHO + 2HBr

H-CHO + H2N-CH2-COOH → H-CH = N – CH2 – COOH + H2O

c) reacții de culoare cu vanilina și H2SO4 concentrat 98%.(specifică alcolului

etilic și metilic)

Experiență. În 2 eprubete se măsoară câte 4 mL de alcool etilic respectiv 4 mL

alcool metilic. Se adaugă în fiecare eprubetă un vârf de spatulă de vanilină solidă și câte 3
mL H2SO4, 98% care se preling ușor (fără agitare) pe pereții eprubetelor. Metanolul
formează la zona de contact cu acidul sulfuric un inel brun, iar etanolul formează un inel
galben. Peste soluțiile din cele 2 eprubete se adaugă cu atenție câte 3 mL de H2O distilată.
Când se obține o colorație brună.

d) reacția iodoformului specifică alcoolului etilic

Experiență. 3 mL de alcool etilic absolut se tratează, într-o eprubetă, cu 5 mL

soluție de NaOH 5-6% și se încălzește pe baue de apă la circa 60° C. Se adaugă apoi în
porțiuni, o soluție de I2, 0,1 N până la o colorație galben intens persistentă, după care se
adaugă din nou cu o pipetă soluție de NaOH 5-6% în porțiuni (se alcalinizează din nou).
Apar cristale galbene de iodoform (CHI3) cu miros pătrunzător caracteristic.

Reacții:

I2 + 2NaOH → NaI + NaIO + H2O

CH3-CH2-OH + NaIO → CH3-CHO + NaI + H2O

CH3-CHO + NaIO → I-CH2-CHO + NaOH

I-CH2-CHO + NaIO → I2-CH-CHO + NaOH

I2-CH-CHO + NaIO → I3-C-CHO + NaOH

În mediu puternic basic (NaOH) la încălzire, triiodacetaldehida se scindează în

iodoform CHI3 și formiat de sodiu (HCOONa):

I3-C-CHO + NaOH → CHI3 + HCOONa. Dau reacția iodoformului numai

alcoolii ce conțin grupa –OH legată direct de un atom de C primar sau secundar.

3
 Reacții specifice de identificare ale glicerinei (glicerolului)

e) Metoda se bazează, în principiu, pe reacţia glicerinei cu hidroxidul de cupru,

reacţie care conduce la formarea gliceratul de cupru care este un alcoxid de culoare
albastră, complet solubil în apă.

Experiență. La 4 mL de soluție apoasă de glicerină 5% se adaugă într-o eprubetă 4

mL soluție NaOH 9-10% și 2 mL soluție CuSO4 4-5% sub agitare. Precipitatul de
Cu(OH)2 eventual format se dizolvă complet sub agitare, iar soluția se colorează în
albastru închis datorită formării gliceratului de cupru, compus complet solubil.

CH2 OH CH2 O
-
Cu2+
CH OH + Cu (OH)2 CH O
- + 2 H2O

CH2 OH CH2 OH

c1) Metoda se bazează, în principiu, pe reacţia glicerinei cu hidroxidul de nichel,

reacţie care conduce la formarea gliceratul de nichel care este un alcoxid de culoare
verde, complet solubil în apă

Experiență. La 4 mL de soluție apoasă de glicerină 5% se adaugă într-o eprubetă 4

mL soluție NaOH 9-10% și 2 mL soluție NiSO4 4-5% sub agitare. Precipitatul de Ni(OH)2
eventual format se dizolvă complet sub agitare, iar soluția se colorează în verde deschis
datorită formării gliceratului de nichel, compus complet solubil.

CH2 OH CH2 O
-
Ni2+
CH OH + Ni (OH)2 CH O
- + 2 H2O

CH2 OH CH2 OH

4
 PARTEA B (completare pentru Examenul din Curs)

11.2. Compușii hidroxilici Ar-OH, fenolii – reacții specifice de identificare

a) reacția de culoare cu clorura ferică (FeCl3) a fenolului

OH O-FeCl2

+ FeCl3 + HCl

Experiență. La 4 mL de soluție apoasă de fenol 5% se adaugă într-o eprubetă 1 mL

soluție acidulată de FeCl3 (preparată în HCl) . Se agită eprubeta. Se observă apariția unei
culori caracteristice, în funcție de pH. (violet intens) la pH < 3

b) reacția de culoare cu clorura ferică (FeCl3) a α - naftolului

OH OH

+ 2 FeCl3 + 2 FeCl2 + 2 HCl

OH OH

Produsul de reacție obținut se numește : 4,4’ – dihidroxi - 1,1’-dinaftilul. Se

formează ionul feros Fe2+ din FeCl2, care se identifică cu fericianura de potasiu
astfel:

4 Fe2+ + 2 [Fe(CN)6]3- → Fe3[Fe(CN)6]2 (albastru închis )

5
 Experiență. La 4 mL de soluție alcoolică de α - naftol 4 - 5% se adaugă într-o
eprubetă 1-2 mL soluție acidulată de FeCl3 (preparată în HCl) . Se agită eprubeta. Se
observă apariția unei culori caracteristice, ăn funcție de pH. (violet) pH < 3

c) reacția de culoare cu clorura ferică (FeCl3) a rezorcinei

Experiență. La 3 mL de soluție alcoolică de rezorcină 4 - 5% se adaugă într-o

eprubetă 1 mL soluție acidulată de FeCl3 (preparată în HCl) 4-5% . Se agită eprubeta. Se
observă apariția unei culori caracteristice, ăn funcție de pH. (albastru-violet) pH < 3

d) Reacția Liebermann . Fenolii reacționează cu un amestec de NaNO2 și H2SO4,

98% (1 : 2) , cu apariția unei colorațiii caracteristice.

OH OH O
+ OH
H2SO4
+ NaNO2
98% - H2O
NO NOH

O N OH

colorant din clasa indofenolilor

Experiență. În trei eprubete perfect uscate se măsoară câte un vârf de spatulă de

cristale de fenol, rezorcină și pulbere de β-naftol, peste care se adaugă o cantitate
înjumătățită de NaNO2 solid. Se încălzește puțin, apoi se răcește și se măsoară un
volum dublu de H2SO4 98% în fiecare eprubetă. Prin rotirea ușoară a eprubetelor
(fără agitare) se obțin diferite colorații. Se diluează fiecare eprubetă cu circa 4-5 mL
de H2O distilată. Soluțiile se colorează în diferite nuanțe de roșu , datorită formării
unor coloranți din clasa indofenolilor.

e) Reacția cu apa de brom Br2 a fenolilor (bromurarea fenolilor). Fenolii se

bromurează ușor sub acțiunea apei de brom (Br2). Apa de brom se decolorează
inițial, apoi apare un precipitat alb-gălbui de tribromfenol (Br2 este atât un agent de
bromurare cât și un foarte bun agent oxidant). Este o metodă larg folosită pentru
dozarea cantitativă a fenolului.

6
 Experiență. În trei eprubete perfect uscate se măsoară câte 2 mL soluție apoasă de
fenol, 2 mL soluție alcoolică de rezorcină și de α- naftol. În fiecare eprubetă , se adaugă
câte 2 mL Br2 . Se formează câte o tulbureală specifică în fiecare eprubetă, care dispare la
agitarea energică a acestora. Prin adăugarea în exces a câte 6 mL de Br2 în fiecare, se
formează precipitate voluminoase caracteristice în cele trei cazuri.
f) Reacția aurinelor (reacţia cu fenolul)

OH

OH
H

Cl
KOH + 1/2 O2
H C Cl H OH H C OH
- 3 HCl - H2O
Cl

H
OH

OH
OH

C O

OH
coloranti trifenilmetanici , din clasa aurinelor
Experiență. În trei eprubete perfect uscate se adaugă câte un vârf de spatulă de
fenol cristalin, pulbere de α- naftol și un vârf de spatulă de cristale de rezorcină, peste care
se adaudă câte 2-3 mL soluție CHCl3 și 3-4 granule de KOH. La rece, KOH se colorează
în nuanțe de roșu, iar prin fierbere timp de 2-3 minute, toată masa lichidului devine roșie.

7
 g) Reacția de sulfonare a fenolilor
OH OH OH
1 SO 3H
2 4 3
2 + 2 HO-SO 3H
-2 HOH +
1 2

acid 2-hidroxobenzensulfonic
SO 3H

acid 4-hidroxobenzensulfonic

Experiență. În trei eprubete curate se adaugă câte 5 mL soluție apoasă de fenol, 4

mL de α- naftol și 5 mL soluție alcoolică de rezorcină peste care se adaugă câte 2 mL
H2SO4 , 98%, în porțiuni , cu multă precauție.Se încălzesc eprubetele pe baie de apă, circa
7-8 minute, la 60-70° C. Se observă culorile și fenomenele ce apar în cele 2 eprubete.
Sulfonarea se realizează întotdeauna cu H2SO4 , 98%.

h) Reacția de nitrare a fenolilor

OH OH

O 2N 2 NO 2
1
6
+ 3 HNO 3
-3 HOH 4
5 3

fenol NO 2

2,4,6-trinitrofenol
acid picric

8
 Experiență. În trei eprubete curate se adaugă câte 3,5 mL soluție apoasă de fenol,
3,5 mL soluție α- naftol și 3,5 mL soluție alcoolică de rezorcină peste care se adaugă câte
4,5 mL HNO3, 65% (prima eprubetă) și în a doua 3,5 mL HNO3 , 65% în porțiuni. Apoi
se măsoară câte 2 mL H2SO4 , 98% în fiecare eprubetă. Se încălzesc eprubetele pe baie
de apă, circa 3-4 minute, la 60-70° C. Se observă culorile și fenomenele ce apar în cele 2
eprubete. Nitrarea se face întotdeauna cu amestec sulfonitric ( amestec de HNO3,
65% şi H2SO4 , 98%). La hidrocarburile cu un pronunţat caracter aromatic (benzenul),
nitrarea se poate realiza numai cu acid azotic concentrat HNO3 ,65%.

12.1. Compușii halogenați (derivații halogenați) R-X - reacții specifice de

identificare

a) reacția de hidroliză a derivaților halogenați – proba Carius → identificarea

halogenilor sub formă de halogenuri de argint, după o prealabilă mineralizare a
acestora cu HNO3, concentrat 25%

Experiență. Se măsoară în 3 eprubete diferite câte 3 mL de clorură de metil

(CH3Cl), clorură de metilen (CH2Cl2) și cloroform (CHCl3) peste care se adaugă câte 4
mL NaOH, 10% în fiecare. Se fierb circa 2 minute pe baie de apă , iar după răcire se
adaugă câte 2 mL de HNO3, 25% în fiecare eprubetă și câte 0,6 mL AgNO3, 2 % în
porțiuni în fiecare eprubetă , când apar precipitate specifice.

b) reacția de hidroliză clasică a derivaților halogenați în mediu puternic bazic

(NaOH 10%) – fără mineralizare

Experiență. Se măsoară în 2 eprubete diferite câte 4 mL de clorură de metil

(CH3Cl) în eprubeta 1 și clorură de metilen (CH2Cl2) în eprubeta 2, peste care se
adaugă câte 5 mL NaOH, 10% în fiecare. Se fierb circa 3-4 minute pe baie de apă.
După răcire , în prima eprubetă se adaugă un vârf de spatulă de vanilină solidă și
circa 3 mL H2SO4, 98% care se preling ușor (fără agitare) pe pereții primei
eprubete. Se formează un inel brun închis-auriu la suprafața de contact ce pune în
evidență formarea alcoolului metilic.
În a doua eprubetă , după răcire, se adaugă circa 4-5 picături de metil-orange și apoi
3 mL de α – naftilamină (sau hidroxilamină), cînd se formează un compus colorat
în roșu-portocaliu (bază Schiff) ce evidențiază formarea aldehidei formice.

Reacțiile care au loc::

(1) CH3Cl + H2O (NaOH) → CH3OH + HCl (NaCl)

(2) CH2Cl2 + H2O (NaOH) → H-CH=O + 2 HCl

9
 c) reacția aurinelor

OH

HO
OH
H

Cl HO
3 NaOH + 1/2 O2
H C Cl H OH H C OH
- 3 HCl - H2O
Cl
OH HO OH
H
OH
HO

OH
OH

HO

C O

HO OH

OH
coloranti trifenilmetanici cu rezorcina, din clasa aurinelor

Experiență. În două eprubete perfect uscate ( notate 1 și 2) se adaugă câte 3 mL de

CHCl3 ; în prima eprubetă se adaugă un vârf de spatulă de NaOH sau KOH solid și un vârf
de spatulă de rezorcină cristale, iar în a doua eprubetă se măsoară un vârf de spatulă de
NaOH sau KOH solid și foarte puțin α-naftol solid (tot un vârf de spatulă). Se încâlzesc
ambele eprubete pe baie de apă, la fierbere 3-4 minute, când apar colorații roșii
caracteristice (se formează coloranți trifenilmetanici).

10
 d) Proba Beilstein

Experiență. – colorația flăcării (reacții pe cale uscată). – Se umectează o sârmă de

cupru în CHCl3 sau CH2Cl2 după ce a fost înmuiată în prelabil în sol. de HCl 0,1 și curățită
în flacără . Apoi sârma de cupru umezită în derivatul halogenat este trecută prin flacăra
becului de gaz, fapt ce determină colorarea în verde intens a flăcării incolore (oxidante),
ca urmare a formării direct în flacără a halogenurilor de cupru ușor volatile.

12.2. Compușii organici cu N în moleculă: aminele (R-NH2 sau Ar-NH2) -

reacții specifice de identificare

Aminele alifatice primare

(completare pentru Examenul din Curs)

a) Reacția de condensare a hidroxilaminei H2N-OH cu glucoza

Hidroxilamina
Experiență.– Într-un pahar Berzelius mic se adaugă circa 50 ml soluție apoasă de
glucoză 5% și 20 mL de hidroxilamină soluție alcoolică 5%. Se fierbe circa 45 de minute
pe baie de apă sau la flacăra unui bec de gaz la foc constant, moderat, Prin răcire pe baie
de gheaţă, din soluție se separă cristale de oximă a glucozei.

b) Reacția de condensare a hidroxilaminei H2N-OH cu acetona, formaldehida,

vanilina - (formarea bazelor Schiff)

Experiență. Se măsoară în 3 eprubete diferite câte 4 mL soluție apoasă de

hidroxilamină, 3-4 sau 5 picături în fiecare de soluție alcoolică de roșu de metil
sau metil- orange pănă soluţia din eprubetă capătă o coloraţie galben-deschis
persistent. Peste soluţiile din fiecare eprubetă se adaugă apoi câte 3 mL acetonă
(în prima eprubetă), 3 mL aldehidă formică în a doua eprubetă și 3 mL soluție

11
 apoasă de vanilină 3-4 % în a treia eprubetă. Se agită bine toate eprubetele și se
observă colorațiile caracteristice care apar. Toate eprubetele se colorează în
diferite nuanțe de roșu.

CH3 CH3
HO-NH2 + O = C HO-N = C
- H2O CH3
CH3
acetona bazã Schiff

H H
HO-NH2 + O = C HO-N = C
- H2O H
H
formaldehida bazã Schiff

CH=O CH=N-OH

HO-NH2 +
- H2O
OCH3 OCH3
OH OH
vanilina bazã Schiff

c) Bazicitatea aminelor; reacția cu acidul clorhidric HCl și cu H2SO4 .

Experiență: Într-o eprubetă, peste 4 ml soluție apoasă de hidroxilamină se
adaugă în porțiuni cu mare grijă circa 2 ml se HCl 35-37% concentrat, iar în altă
eprubetă peste 4 ml de hidroxilamină se adaugă H2SO4 concentrat 25%.
Reacțiile sunt puternic exoterme, conținutul eprubetelor se înfierbântă,
clorhidratul și sulfatul acid de hidroxilamină care se formează se dizolvă
imediat. La răcirea eprubetelor sub jet de apă rece se observă separarea
clorhidratului de hidroxilamină și a sulfatului acid de hidroxilamină sub formă
de cristale.
Reacțiile care au loc :

HO-NH2 + HCl HO-NH3]+Cl-

HO-NH2 + H2SO4 HO-NH3]+HSO4-

12
d) Reacţia cu nitroprusiatul de sodiu: - Na2[Fe(CN)5NO]·2H2O (nitrozo-
pentacianoferatul disodic)

Experiență: Într-o eprubetă se introduc 5 ml de soluție apoasă de HO-NH2, 1 ml

acetonă și 1 ml soluție apoasă diluată de nitroprusiat de sodiu, 3-4 %. Apare o
colorație roșu-violet după circa de 4-5 minute.

12.2. Partea Experimentală

Aminele aromatice primare

Reacţii la care participă α-naftilamina

a) Reacţia cu nitroprusiatul de sodiu: - Na2[Fe(CN)5NO]·2H2O (nitrozo-

pentacianoferatul disodic)

Experiență: În 2 eprubete se introduc câte 5 ml de soluție alcoolică de α-

naftilamină,. În prima eprubetă se măsoară exact 2 ml acetonă și 2,0 ml soluție
apoasă diluată de nitroprusiat de sodiu, 3-4 %, iar în a doua eprunetă se adaugă 2
ml soluţie vanilină 4-5% şi 2,0 ml soluție apoasă diluată de nitroprusiat de sodiu,
3-4 %, Apar colorații caracteristice roșii-vişinii după circa de 4-5 minute.

b) Reacția de condensare a α-naftilaminei cu acetona, formaldehida, vanilina

- (formarea bazelor Schiff)

Experiență. Se măsoară în 3 eprubete diferite câte 4 mL soluție alcoolică de α-

naftilamină, 3-4 sau 5 picături în fiecare de soluție alcoolică de roșu de metil sau
metil- orange pănă soluţia din eprubetă capătă o coloraţie galben-deschis
persistent. Peste soluţiile din fiecare eprubetă se adaugă apoi câte 3 mL acetonă
(în prima eprubetă), 3 mL aldehidă formică în a doua eprubetă și 3 mL soluție
apoasă de vanilină 3-4 % în a treia eprubetă. Se agită bine toate eprubetele și se

13
 observă colorațiile caracteristice care apar. Toate eprubetele se colorează în
diferite nuanțe de roșu, în urma formării bazelor Schiff.

c) Reacția de diazotare a α-naftilaminei şi cuplarea sării de diazoniu formate cu

fenolul, α-naftolul, β-naftolul şi rezorcina în mediu puternic bazic (NaOH 10-
15%)

Experiență. Se măsoară în 4 eprubete diferite câte 5 mL soluție alcoolică de α-

naftilamină, peste care se adaugă în fiecare eprubetă câte 4 mL HCl 15-18% şi 4
mL de soluţie apoasă de nitrit de sodiu NaNO2, 9-10%. Se depozitează cele patru
eprubete la rece (la frigider sau pe baie de gheaţă la 0-5⁰C) timp de 10-13
minute. Apoi se adaugă în fiecare eprubetă câte 4 mL soluţie NaOH 10-15% şi
câte 3 mL de soluţii de fenol, α-naftol, β-naftol şi rezorcina. Se agită bine toate
cele patru eprubete și se observă colorațiile caracteristice care apar. Se formează,
în toate cele patru eprubete, coloranţii azoici ce prezintă diferite nuanţe de roşu
caracteristice .

14