C.C.

–Gavãt
Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Ia[i – 2008 et al.
vol. 112, nr. 2, Supliment nr. 1

STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENÞA COLORANÞILOR

REACTIVI, REACTIVE BLUE 204 ªI REACTIVE RED 2, ASUPRA UNOR
PARAMETRI IMUNITARI

C.C. Gavãt 1, R.V. Lupuºoru2, C. Ghiciuc2, B. Constantin2, C.E. Lupuºoru2

Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Gr.T.Popa”, Iaºi
1 Facultatea de Bioinginerie Medicalã
2 Facultatea de Medicinã

EXPERIMENTAL STUDY REGARDING THE INFLUENCE OF REACTIVE DYES,

REACTIVE BLUE 204 AND REACTIVE RED 183 UPON SOME IMMUNOLOGICAL
PARAMETERS (Abstract): Reactive Blue 204 and Reactive Red 2 are two reactive dyes
frequently used in textile industry . In some atmospheric conditions, high temperature, perspi-
ration, pH values UV, IR radiations, they could pass from textile clothes to the human skin .
The aim of this study is to find the biological impact to the human body of these dyes ,
calculating some important immunological parameters. Key words: REACTIVE DYES,
IMMUNOLOGY, TOXICITY, BIOLOGICAL IMPACT

Substanþa colorantã sau colorantul este colorantului, ceea ce conduce la inactivarea

un compus intens colorat, care în cantitate
micã, este capabil sã imprime culoarea sa
altor compuºi ( din fibre textile, piele, ali-
mente) .(1)
Coloranþii reactivi se fixeazã prin legã-
turi covalente puternice de fibrele textile
celulozice de bumbac, în cursul procesului
de vopsire. Aceste legãturi iau naºtere între
grupãrile reactive din structura moleculei
de colorant ºi grupãrile reactive ale fibrelor
celulozice . Este vorba de grupãrile reactive
din structura colorantului (grupele mono-
clortriazinice, diclortriazinice, monofluor-
triazinice) care reacþioneazã cu unele grupe
–OH libere, foarte reactive , ale lanþului
macromolecular celulozic al fibrei de bum-
bac. Legãturile covalente formate pot fi
tioeterice, eterice, aminice sau amidice.(1)
Dezavantajul acestor coloranþi constã
însã în faptul cã sunt uºor hidrolizabili, pe
lângã reacþia propriu-zisã de combinare a
colorantului cu celuloza din fibrã, putând
avea loc ºi o reacþie paralelã de hidrolizã a
acestuia.
Organismul uman ia contact zi de zi, cu
aceºti compuºi, prin intermediul imbrãcã-
mintei, de aceea este foarte importantã cu-
noaºterea acþiunii lor biologice , în strânsã
corelaþie cu proprietãþile fizico-chimice.
Se impune astfel un studiu al efectelor lor
biologice asupra organismului uman, pen-
tru a stabili dacã aceºti coloranþi reactivi
au sau nu un impact negativ asupra stãrii
de sãnãtate, deoarece, în anumite condiþii
de temperaturã, sub acþiunea radiaþiilor UV,
IR din spectrul solar, umiditate, pH, în con-
diþii de traspiraþie, atât ei cât ºi produºii
lor de degradare pot trece din fibra textilã
vopsitã direct pe piele. (2)
MATERIAL ªI METODÃ.
S-au experimentat doi coloranþi reactivi
folosiþi în industria textilã,un colorant
albastru, Reactive Blue 204 ºi un colorant
grena, Reactive Red 2.
Experimentul s-a efectuat în douã etape,

242
 Influenþa unor colornaþi reactivi asupra unor parametri imunitari

în prima etapã timp de ºapte zile, iar a doua
etapã, timp de patrusprezece zile, dar, în
aceastã lucrare vom prezenta numai prima
etapã. S-au folosit douã loturi de câte ºapte
ºoareci albi Swiss, în greutate de 25-35
grame, cu repartiþie uniformã pe sexe ºi un
lot martor, cu acelaºi numãr de animale. S-
au preparat soluþii 10% din fiecare colo-
rant menþionat, în DMSO (dimetilsulfoxid),
ca solvent. (2)
S-au aplicat câte 25 µL din soluþiile pre-
parate, în partea posterioarã a urechii
stângi. Pentru lotul martor s-a aplicat numai
DMSO, în aceeaºi cantitate ºi zonã.
În a opta zi a experimentului, toate ani-
malele au fost sacrificate ºi au fost recoltaþi
ganglionii retroariculari ºi laterocervicali
stângi, care au fost cântãriþi, iar masa lor s-
a raportat procentual la masa corporalã.
Rezultatele au fost prelucrate statistic, apli-
când testul t-student. S-a determinat for-
mula leucocitarã, capacitatea de fagocitozã
a PMN (polimorfonucleare neutrofile) din
sângele periferic (testul NBT). Testul NBT
determinã modificãrile metabolice în
timpul proceselor de fagocitozã, corelate
cantitativ cu fagocitoza ºi identificate prin
reducerea oxidului de nitro blue tetrazo-
lium, care îºi modificã culoarea de la galben
la albastru. Aceastã reducere este datã de
neutrofile, în timpul ingestiei latexului sau
a altor particule rezultate în cadrul proce-
selor metabolice. (2)
Dupã opt zile s-a recoltat sânge din
plexul retroorbital, pentru determinarea
capacitãþii opsonice a serului (CO), apoi,
dupã sacrificarea animalelor s-a recoltat li-
chidul peritoneal ºi s-a determinat capaci-
tatea de fagocitozã (CF) ºi cea bactericidã
(CB) a macrofagelor peritoneale, folosind o
culturã de Staphylococcus Aureus 94 în
soluþie de bulion glucozat 0,2%, diluatã
1:1000 în ser fizilogic. (3) Un alt test imu-
nologic aplicat dupã sacrificarea anima-
lelor, a constat în determinarea limfocitelor
T-splenice cu capacitate de rozetare, dupã
tehnica introdusã de U.B.Behling ºi A.
Nowotny. (3)
În vederea determinãrii splenocitelor
formatoare de plaje de hemolizã (plaje
Jerne), s-a realizat o recoltare asepticã a
splinelor ºi s-a utilizat ulterior tehnica
plajelor de hemolizã a lui Jerne ºi Nordin,
modificatã de Olinescu.
REZULTATE ªI DISCUÞII
1.1. Masa corporalã ºi masa ganglio-
narã dupã ºapte zile de aplicare topicã a
coloranþilor reactivi.
Se constatã cã dupã aplicarea topicã,
timp de ºapte zile, cei doi coloranþi studiaþi
nu determinã modificãri seminificative sta-

TABELUL I
Masa ganglionarã retroauricularã ºi masa corporalã la ºoarecii trataþi topic cu coloranþii
Reactive Blue 204 ºi Reactive Red 2, timp de ºapte zile

Masa ganglionilor retroauriculari (mg) Masa corporalã (g)

Nr. Crt.
DMSO Albastru Grena DMSO Albastru Grena
1 6,0 2,0 6,0 35 40 42
2 3,0 3,0 6,0 37 30 33
3 2,0 2,0 6,0 32 38 40
4 3,0 3,0 6,0 31 34 42
5 5,0 3,0 2,0 35 41 34
6 4,0 6,0 2,0 40 34 35
7 4,0 - - 27 - -
3,86 3,17 4,67 33,86 36,17 37,67
Media= Dev.Std. =
1,35 1,47 2,07 4,26 4,22 4,13

243
 C.C. Gavãt et al.

Tabelul II
Masa ganglionarã laterocervicalã ºi masa corporalã la ºoarecii trataþi topic cu Reactive Blue
204 ºi Reactive Red 2 timp de ºapte zile
Masa ganglionilor retroauriculari (mg) Masa corporalã (g)
Nr. Crt.
DMSO Albastru Grena DMSO Albastru Grena
1 30 25 27 35 40 42
2 14 - 17 37 30 33
3 27 45 29 32 38 40
4 19 12 33 31 34 42
5 23 32 22 35 41 34
6 24 14 13 40 34 35
7 24 - - 27 - -
23,00 25,60 23,50 33,86 36,17 37,67
Media= Dev.Std. =
5,23 13,58 7,58 4,26 4,22 4,13

tistic, ale masei ganglionilor retroauriculari
sau/ºi laterocervicali, pe partea unde au fost
administraþi.(tabelul 1). (3)
1.2. Formula leucocitarã. Dupã ºapte
zile, s-a constatat o creºtere semnificativã
statistic a PMN (Polimorfonucleare Neu-
trofile) din sângele periferic, dupã admi-
nistrarea topicã a colorantului albastru,
spre deosebire de cel grena care nu a
înregistrat efecte asupra acestui parametru,
comparativ cu martorul. (4)
Dupã acelaºi interval de administrare
topicã, se constatã o creºtere importantã
din punct de vedere statistic a procentelor
de euzinofile din sângele periferic, compa-
rativ cu martorul. Prin compararea celor
douã loturi privind valorile acestui para-
metru, se constatã cea mai puternicã eozi-
nofilie pentru colorantul albastru, iar la
bazofile se constatã o creºtere mai mare la
colorantul grena. În schimb, nu s-au con-
statat modificãri semnificative statistic a
procentelor de limfocite din sângele peri-
feric. (4) (fig.1)
1.3. Capacitatea de fagocitozã a PMN
din sângele periferic (testul NBT)
Aplicându-se tehnica NBT, dupã ºapte
zile de administrare topicã, se constatã cã
cei doi coloranþi nu determinã modificãri
semnificative statistic ale capacitãþii de

12

10

8
Albastru
6 Grena

DMSO
4

0
PMN Eozinofile Bazofile

Fig. 1. Formula leucocitarã la ºoarecii trataþi topic cu cei doi coloranþi reactivi timp de ºapte zile

244
 Influenþa unor colornaþi reactivi asupra unor parametri imunitari

1600
1400
1200
1000 Albastru
800 Grena
600 DMSO
400
200
0
CO CF CB
Fig. 2. Capacitatea opsonicã a serului (col. S. aureus x 1/1000 mL) ; capacitatea fagocitarã ºi
bactericidã a macrofagelor peritoneale la ºoarecii trataþi topic cu coloranþii reactivi

fagocitozã a PMN din sângele periferic, coloranþi reactivi testaþi determinã o

comparativ cu lotul martor .
1.4. Determinarea capacitãþii opsonice
a serului, a capacitãþii fagocitare ºi bacte-
ricide a macrofagelor peritoneale
Rezultatele au fost prelucrate statistic
dupã testul t-student ºi sunt prezentate în
figura 2:
Se constatã cã cea mai puternicã creºtere
a capacitãþii opsonice a serului (CO),
semnificativã statistic, e determinatã dupã
aplicarea topicã a colorantului grena, iar
cea mai redusã creºtere a acestui parametru
se obþine dupã aplicarea colorantului
albastru.
S-a constatat, de asemenea, cã cei doi
creºtere semnificativã statistic a capacitãþii
de fagocitozã a macrofagelor peritoneale
(CF), comparativ cu valorile acestui para-
metru la ºoarecii cãrora li s-a administrat
topic martorul DMSO, iar efectul , pentru
colorantul grena (Reactive Red 2) a fost
mai mare decât pentru cel albastru
(Reactive Blue 204). (5)
De asemenea, coloranþii testaþi deter-
minã o creºtere semnificativã statistic a
capacitãþii bactericide a macrofagelor peri-
toneale (CB), comparativ cu lotul martor.
Colorantul grena a manifestat cea mai
puternicã creºtere a CB, iar cel albastru, un
efect mai redus.

TABELUL IV
Limfocitele T-splenice cu capacitate de rozetare (%), la ºoarecii trataþi topic cu cei doi
coloranþi folosiþi în industria textilã, timp de ºapte zile
Nr det. DMSO Colorant albastru Colorant grena
1 11 11 11
2 12 11 11
3 12 12 12
4 12 12 12
5 11 11 12
6 11 11 11
7 11 - -
8 - - -
9 - - -
Media = 11,43 11,33 11,50
Dev. Standard = 0,53 0,52 0,55

245
 C.C. Gavãt et al.
TABELUL V
Testul plajelor de hemolizã (plaje/mL) la ºoarecii trataþi topic cu coloranþii reactivi, timp de
ºapte zile
Nr det. DMSO
1 90
2 100
3 90
4 100
5 90
6 90
7 100
8 -
9 -
Media = 94,29
Dev. Standard = 5,35
1.5. Determinarea limfocitelor T-sple-
nice cu capacitate de rozetare
Rezultatele obþinute prin citirea fro-
tiurilor au fost prelucrate statistic ºi sunt
prezentate în tabelul 4.
Dupã cum se vede din tabelul 4, nu se
constatã modificãri semnificative ale pro-
centelor de limfocite T- splenice cu capa-
citate de rozetare la animalele cãrora li s-au
aplicat coloranþii în regiunea posterioarã a
urechii stângi, in comparaþie cu lotul martor.
1.6. Determinarea splenocitelor forma-
toare de plaje de hemolizã (Plaje Jerne)
Dupã administrarea topicã a coloran-
þilor testaþi, nu se constatã modificãri sem-
nificative statistic ale numãrului de sple-
nocite formatoare de plaje de hemolizã,
comparativ cu efectele obþinute dupã
administrarea topicã a martorului DMSO.
Rezultatele obþinute sunt prezentate în
tabelul 5. (5)
CONCLUZII
Coloranþii grena ºi albastru, dupã ºapte
zile de administrare topicã, nu determinã
246
Colorant albastru Colorant grena
100 97
95 90
100 107
90 85
90 90
100 100
- -
- -
- -
95,83 94,83
4,92 8,04
creºterea masei ganglionilor retroauriculari
ºi laterocervicali.
Colorantul albastru determinã în special
creºterea numãrului de PMN din sângele
periferic, fãrã a influenþa funcþia fagocitarã
a acestora;
Dupã ºapte zile de aplicare, cei doi
coloranþi testaþi determinã euzinofilie ºi
bazofilie, cu valori mai mari pentru
colorantul albastru ºi niciunul dintre
coloranþii testaþi nu determinã modificãri
semnificative statistic ale procentelor de
limfocite din sângele periferic;
Coloranþii testaþi determinã o creºtere
semnificativã statistic a capacitãþii opso-
nice a serului, a capacitãþii de fagocitozã
ºi bactericide a macrofagelor peritoneale,
cel mai intens efect fiind determinat de
colorantul grena.
Niciunul dintre cei doi coloranþi testaþi
nu influenþeazã semnificativ statistic para-
metrii imunitãþii specifice, testaþi (LyT
splenice cu capacitate de rozetare ºi
splenocitele formatoare de plaje de
hemolizã).
 Influenþa unor colornaþi reactivi asupra unor parametri imunitari

BIBLIOGRAFIE
1. Romen Butnaru, Aniºoara Bertea, Finisarea produselor textile, Iaºi, Ed. Universitatea Tehnicã
“Gh. Asachi”, Fac. de Textile Pielãrie, 1998.
2. Ralf Stahlmann, Mathias Wegner, Kai Riecke , Mathias Kruse, Thomas Platzek, Sensiting potential
of four textile dyes and some of their metabolites in a modified local lymph node assay, Toxicology
2006, 219, 113-123.
3. A. Bauer, J.Geier, J.Lessmann, H.Elsner, Contact allergy to textille dyes, Akt. Dermatol, 2004,
30, 23-27.
4. P.Elsner, Allergic and irritative textille dermatitis, Schweiz. Med. Wochenschr., 1994, 124, 111-118.
5. K.L.Hatch, Textile dye contact allergens, Curr. Probl. Dermatol., 1995, 22, 8-16.

247