1. Metodele de fixare i fixatorii utilizate n microscopia optic.

Etapele sunt
-Etapa critica pentru un bun preparat
-Proces fizic sau chimic prin care
>sunt oprite rapid procesele vitale celulare
>se pastreaza cu alterari minime volumul, forma, relieful si raporturile
moleculare
Fixarea poate fi fizica(criofixare) sau chimica cu alcool metilic, acetone ori formol

2. Incluzia i masele de incluziune n microscopia optic

Incluzia este etapa care asigura conditii optime pentru sectionarea pieselor. Este precedata de deshidratare in
solutii de alcool cu concentratii crescande.
Cea mai folosita masa de incluziune e parafina

3. Criteriile unei bune fixari in microscopia electronica

In microscopia electronica fixarea poate fi dubla. Fixarea cu glutaraldehida are rolul de a stabiliza proteinele, iar
postfixarea cu tetraoxid de osmiu are rolul de a stabiliza atat proteinele cat s lipidele.
Prin fixare urmarim : conservarea tesuturilor, prevenirea pierderii de constituenti celulari, cresterea diferentierii
optice a structurilor celulare precum si marirea consistentei tesuturilor in scopul de a facilita trecerea lor prin
celelalte etape.

Stabilizeaza structurile patrunzand in tesuturi

Nu deformeaza tesutul si nu dizolva constituentii

Distruge microorganismele si extrage enzimele autolitice

Nu-si modifica compozitia si confera consistenta

Produce diferenta optica

4. Grosismentul microscopului optic

Arata de cate ori apare mai mare o anumita proba la microscop in comparatie cu marimea ei in viata reala.

Grosismentul microscopului optic este un numar, fiind produsul dintre Gocular si Gobiectiv.
Grosisment microscop optic = Pm/4

5. Puterea de rezolutie a microscopului optic

Puterea de rezolutie a microscopului optic este cea mai mica distanta intre 2 puncte la care acestea pot fi
percepute ca puncte distincte.
Influenteaza claritatea si bogatia in detalii a imaginii.
Formula lui Abbe
d=/ n sin
=0,55 ct
n=1 (aer)
sin= 1(=90)
Rezolutia maxima microscop optic 0,2 microni

6. Caracteristicile structurale ale obiectivului la

microscopul optic
Obiectivul este o parte componenta a microscopului optic, asezandu-se pe masuta
microscopului, plasata sub obiectiv, gaurita la mijloc, pentru a permite o iluminare
intensa a obiectului de studiat.
Obiectivul formeaza o imagine reala, marita si rasturnata.

7. Modalitati de marire a puterii de rezolutie la

microscopul optic
Intrucat d=/ n sin, iar este o constanta ce nu poate fi influentata, rezulta ca
modalitati de marire a puterii de rezolutie a microscopului optic se rezuma la indicele
de refractie si = din aperura unghiulara a obiectivului.

8. Enumerati etapele de obtinere ale preparatului microscopic permanent

in microscopia optica
-

Recoltare
Fixare
Includere
Sectionare
Colorare sau impregnare
Montare intre lama si lamela
Etichetare

9. Enumerati etapele de obtinere ale preparatului microscopic permanent in

microscopia electronica
-

Recoltare
Fixare
Includere
Sectionare
Colorare sau contrastare
Montare pe grila

Etichetare

10.Componente principale microscop electronic de transmisie

Tunul electronic- sursa electronilor de inalta energie
Lentilele electromagnetice
Camera in care se introduce preparatul
Lentila proiector
Ecranul fluorescent pe care se formeaza imaginea

11.Principiul de functionare al microscopului electronic de transmisie

Electronii care strabat preparatul sunt deviati in functie de densitatea de nuclei grei din ultrastructurile din
preparat :
Elementele cce leaga mai multi nuclei grei vor produce un grad mai mare de dispersie a electronilor
zone electrodense, mai intunecate
Elementele care nu leaga nuclei grei vor permite trecerea electronilor zone electronoclare

12.Principiul si rolul fixarii, ca etapa obligatorie in obtinerea preparatului

micrscopic permanent
Prin fixare se urmareste
Conservarea tesuturilor
Prevenirea pierderii de constituenti celulari
Cresterea diferentierii optice a structurilor celulare
Marirea consistentei tesuturilor cu scopul de a facilita trecerea lor prin celelalte etape si mai ales prin
sectionare
Fixarea are 2 etape
! O etapa critica pentru un bun preparat
! Un proces fizic sau chimic prin care sunt oprite rapid procesele vitale celulare si se pastreaza cu
alterari minime volumul, forma relieful si raporturile moleculare si spatiale.

13.Principiul imunofluorescentei
Se refera la recunoasterea specifica a unui antigen(Ag) de catre un anticorp(Ac)
Anticorpii sunt purificati din serul animalelor de laborator si cuplati cu niste molecule fluorescente (ex
izotiocianat de fluorescina)

Este de 2 tipuri: directa si indirecta

IMUNOFLOUESCENTA DIRECTA=Ag + Ac specific marcat

IMUNOFLOURESCENTA INDIRECTA Ag + Ac specific + Ac sec. Marcat

14.Principiul de functionare al microscopului cu contrast de faza

Lumina care trece prin medii cu indici de refractie diferiti isi modifica directive si viteza. Acest tip de
microscop transforma aceste diferente in diferente de intensitate luminoasa.
Microscopul cu contrast de faza se ocupa cu studiul celulelor vii, necolorate.

15.Includerea la parafina
Includerea este o etapa in obtinerea preparatului microscopic permanent, fiind etapa care asigura conditii
optime pentru sectionare pieselor, fiind precedata de deshidratare in solutii de alcool de concentratii
crescande. In microscopia optica cea mai folosita masa de incluziune este parafina.
Includerea la parafina = inglobarea pieselor bine patrunse de parafina,
intr-un bloc de parafina. Se folosesc casetele metalice speciale existente in
laborator, pentru includerea blocurilor in parafina.
La includere, se tine cont de indicatia asupra fetei ce urmeaza a fi sectionata.
Piesa destinata includerii se aseaza in caseta metalica cu fata destinata
sectionarii in jos, si se acopera cu caseta din plastic, dupa care se toarna
parafina lichida pana la acoperirea completa a casetei din plastic. Se lasa pana la
solidificarea completa a parafinei.

16.Clasificarea colorantilor
Dupa provenienta ei pot fi
Sintetici: albastru de metil, eozina, fuxina, acid picric
Naturali - vegetali : hematoxilina, safranina, orceina, turnesolul
-animali : carminul
Dupa caracterele chimice ei pot fi

Acizi care sunt de obicei saruri de acizi organici( Ex Eozina): gruparea auxocroma principala are
sarcina -, si se va atasa pe un subtrat cu sarcina +

Neutri care sunt amestecuri de coloranti bazici si acizi intr-o anumita proportie ca de exemplu
tetraoxidul de osmiu

Bazici cu gruparea auxocroma principala incarcata electric pozitiv si atasarea are loc pe un substrat
incarcat electric negativ (ex. Hemalaun)

17.Principiul colorarii
Este etapa prin care se urmareste cresterea contrastului dintre diferitele componente celulare, tisulare prin
capacitatea substratlor morfologice de a lega diferentiat colorantii.
Metoda de colorare depinde de natura fixatorului utilizat si de tesutul pe care il dorim sa il examinam.

Fixarea colorantilor prin gruparile auxocrome de componentele biochimice din celule/tesuturi

18.Coloratia Hemalaun-Eozina
Foloseste 2 coloranti hemalaunul( bazic) si eozina acid, iar rezultatele sunt colorarea nucleului in albastru
violet si a citoplasmei in roz-rosu.

Este cea mai utilizata coloratie, fiind una progresiva( imersari succesive pana se ajunge la momentul optim
de colorare).
Colorantul bazic hemalaunul se leaga de substratul acid din nucelu> albastru inchis/violet
Colorantul acid eozina se leaga de substratul bazic proteinele din citoplasma> roz/rosu
19.Coloratia topografica, definitie, exemple, rezultate
Sunt utilizate pentru evidentierea celulelor in ansamblu tesuturilor.
Exemplu hemalaun eozina care coloreaza nucleii in albastru/violet iar citoplasma in roz/rosu.
Exemplu Coloratia Nissl care coloreaza corpii nissl in violet
20.Coloratia citologica defintie, exemple, rezultate
Este utilizata pentru evidentierea anumitor organite celulare.
Exemple: Metoda Cajal da Fano pentru evidentierea complexului Golgi
Rezultatele fiind: nuclei-necolorati, aparatulul Golgi fiind o retea perinucleara de culoarea neagra iar
citoplasma aurie.

21.Tehnici de evideniere la microscopul optic pentru fibrele conjunctive.

Pentru colagen:

Coloratie Weigert - Fibre elastice la nivelul mediei aortice, 10x

Coloratia Van Gieson, coloratia Masson

Pentru fibrele de reticulina:

Impregnare argentica Gomori

Pentru fibre elastice:

Rezorcin fucsina bazica Weigert albastre

Orceina cafeniu roscate

Coloratia Mason(tricroma) care coloreaza fibrele de colagen in albastru intens.

Coloratia Azan coloreaza fibrele de colagen in albastru deschis iar tesutul muscular striat in rosu,
orange sau galben
Coloratia Van Gieson coloreaza fibrele de colagen in rosu intens
argentica coloreaza fibrele de reticulina in negru

22.Metode de evidentiere la microscopul optic pentru organitele celulare

Coloratia pt evidenttierea mitocondrilor Verde Janus B

Metoda Cajal Da Fano pt evidentierea Aparatului Golgi care apare ca o retea perinucleara de
culoarea nagra
Metoda hematoxilina ferica Regaud pt evidentierea Mitocondrilor care apar ca niste granulatii negre

23.Impregnarea argentica, principiu rezultate

Principiu: precipitat de metal redus dupa ce se leaga in forma ionica pe diferitele elemente din tesuturi
evidentiind structuri care in mod normal nu se coloreaza
Cele mai folosite impregnari sunt cele cu saruri de Ag, Au,Os si Hg
Impregnarea argentica este folosita pentru evidentierea elementelor din tesutul conjunctiv sau epitelial sau
in studierea sistemului nervos (structurile vizate apar brun-negre)
Fibrele de reticulina apar colorate in negru.

24.Tehnici de evidentiere la microscopul optic pentru organitele specifice

neuronale

Metoda Nissl care coloreaza corpii Nissl in violet

Impregnarea argentica folosita in studierea sistemului nervos: structurile vizate apar brun negre

25.Tehnica citologica de coloratie pentru miofibrile

Tehnica citologica este folosita pentru evidentierea unor anumite organite celulare, de exemplu
miofibrilele.

26.Evidentierea limitelor intracelulare la microscopul optic

Prin coloratia cu Hemalaun-Eozina [ colorantul acid leaga substratul bazic(proteinele) din citoplasma
care va fi colorata in roz/rosu.
Prin coloratia Masson, tricroma, citoplasma apare in rosu-violet deschis.
Prin coloratia Azan citoplasma apare in rosu.
Prin coloratia Van Gieson citoplasma apare in galben.
Prin Metoda Cajal da Fano citoplasma apare aurie.

27.Evidentierea la microscopul optic a acizilor nucleici

Prin coloratia tricroma Masson nucleii apar negri.

Prin coloratia Azan nucleii au culoarea rosiu-viu.
Prin coloratia Cajal Da Fano nucleii apar necolorati, la fel ca si in metoda Hematoxilina ferica
Regaud.
Prin coloratia cu hemalaun eozina nucleul apare albastru violet.
Colorantul bazic(hemalaunul) leaga substratul acid (acizii nucleici) din nucleu colorandu-l in albastru
inchis/violet

28.Tehnica de evidentiere la microscopul optic pentru glicoproteine

Histochimia glucidelor permite evidentierea structurilor glucidice de pe proteine(glicoproteine,
proteoglicani) si de pe lipide(glicolipide)
Metoda PAS este metoda folosita uzual pentru evidentierea glicoproteinelor(celulele caliciforme din
mucoasa intestinala)

Coloranti: acid periodic HIO4, reactiv Schiff

Rezultate: glucidele se coloreaza in rosu viu

Variante: PAS cu diastaza, PAS AB pH 2,5

29.Metocromaxia definitie principiu

Metacromazia = proprietatea unor substante de a se colora diferit de colorantul utilizat (prin existenta unor grupari
anionice ce absorb lumina diferit de restul agregatelor)

Albastru de toluidina evidentiaza mastocitele, a caror granulatii citoplasmice sunt rosii

Ortocromazia = proprietatea unor substante de a se colora la fel cu colorantul utilizat

Rosu de Congo evidentiaza amiloidul in rosu (in lumina vizibila) sau produce o birefringenta verde (in
lumina polarizata)

30.Tehnica de fixare a frotiului sangvin

Timpii executarii unui frotiu sunt

RECOLTAREA
INTIDEREA( se folosesc 2 lame de sticle, una portobiect si alta excutoare)
USCAREA(FIXARE FIZICA)
Fixarea frotiului se poate face prin
USCARE sau despicare la temperatura laboratorului prin agitarea lamei pentru a produce o uscare
rapida
SOLUTII FIXATOARE-frotiu umed. Alcool etilic, alcool metilic
Dupa fixare se executa colorarea preparatului

31.Colorarea panoptica Pappenheim May Grunwald Giemsa

Este folosita pentru colorarea frotiului sangvin.
Solutia May-Grunwald contine eozinat de albastru de metilen solubilizat in amestec de alcool
metilitc si glicerina neutra
Solutia GIEMSA contine eozinat de azur de metilen solubilizat in amestec de alcool metilic si
glicerina neutra

38. Electroforeza in gel de poliacrilamida SDS PAGE

Electroforeza SDS page este un tip de electroforeza unidimensionala care realizeaza separarea proteinelor
dintr-un amestec pe baza greutatii moleculare, ca singur parametru care influenteaza migrarea.
Principiu: adsorbtia uniforma a dodecilsulfatului de sodiu pe unitatea de masa de proteina realizand o
incarcare constanta de sarcini negative

Toate proteinele vor migra spre anod cu atat mai usor cu cat ochiurile retelei de acrilamida din gelul de
migrare sunt mai mari. De exemplu un gel concentrat, cu ochiuri mici va lasa sa treaca doar proteine cu
masa moleculara mica.

39. Principiul citometriei in flux

Permite analiza si separarea celulelor vii sau fixate pe baza unor caractere morfologice si biochimice.
Ofera informatii asupra
Marimii relative a celulelor
Granularitatii interne relative
Intensitatii relative a fluorescentei
Principiu: Celulele dintr-o suspensie trec una cate una prin fata unui fascicul luminos. Modul in care
lumina este dispersata va furniza informatii despre proprietatile celulei respective.
UTILITATE
Masurare ph-ului intracelular
Masurarea caracteristicilor fizice ale celulei
Masurarea cantitatii de AND din celula

40. Comparatia EUCARIOTE PROCARIOTE

TABEL