HISTOLOGIE

Obiectul și
obiectivele.
Metodele de
cercetare
 HISTOLOGIA
 Ştiinţa care se ocupă cu studiul structurii microscopice
a celulelor, ţesuturilor şi organelor

 Compartimente:
 Citologia
 Histologia generală: studiul ţesuturilor
 Histologia specială: studiul organelor: org. tubulo-cavitare,
org. parenchimatoase

 Legături:
 Biologia celulară
 Histopatologia
 HISTOLOGIA
 Ramuri:

Histologia de diagnostic
Obţine continuu date privitoare la structura şi funcţia unui
anumit ţesut sau organ

 Histologia de cercetare
Evidenţiază şi studiază:
- o categorie celulară / tisulară nedescoperită încă
- modul de comportament al celulelor şi ţesuturilor în
condiţii fiziologice şi patologice neexplorate
 HISTOLOGIA
ŢESUTURILE
 Structuri supracelulare alcătuite din celule unite
între ele printr-o substanţă intercelulară
Celulele îndeplinesc în organism aceeaşi funcţie
sau acelaşi grup de funcţii.
 4 categorii de ţesuturi: epitelial, conjunctiv,
muscular, nervos
Ţesuturile alcătuiesc ORGANE
 Metode de studiere a celulelor şi
ţesuturilor

 Metode utilizate în practica clinică

 Metode utilizate în cercetare

 Corelaţia dintre mărimile liniare ale
unităţilor de măsură mai des utilizate în
histologie şi citologie.
 1milimetru (1mm) = 10-3m = 103mkm = 106nm = 107Ao
 1micrometru (1mkm) = 10-6 =10-3mm = 103nm = 104Ao
 1nanometru (1nm) = 10-9m = 10-6mm = 10-3mkm =10Ao
 1angstrem (1Ao) = 10-10m = 10-7mm = 10-4mkm = 10-
1
nm.
  
 Preparatul microscopic
 Totalitatea obiectelor pregătite pentru a fi
examinate la aparate optice măritoare în vederea
studierii structurii lor.
 Componentele:

1. Obiectul

2. Suportul: lama

3. Lamela
 Sunt de 2 tipuri: extemporanee şi permanente
 Preparatul microscopic
I. Recoltarea
 Biopsie
 Necropsie
 De la animale
 Preparatul microscopic
Recoltarea
 Excizia
 Incizia
 Rezecţia
 Puncţia biopsie
 Preparatul microscopic
II. Fixarea
Piesa e introdusă în fixatori care previn degradarea enzimatică (autoliza) şi păstrează
intactă structura tridimensională a ţesutului.

Formaldehida

Fixatorii acţionează asupra proteinelor din ţesuturi prin 3 mecanisme: denaturare,

coagulare şi precipitare
 Preparatul microscopic
Fixarea
Aspectul unui fragment de ţesut după fixare
 Preparatul microscopic
III. Spălarea
 Îndepărtează excesul de fixator
 Se face cu apă sau alcool (deshidratarea)

Decalcificarea
 Preparatele de os sau dinte
 Se face cu acizi şi răşini schimbătoare de ioni sau
prin electroliză
 Preparatul microscopic
IV. Includerea în parafină
 Piesa e îmbibată şi înglobată într-o substanţă
solidificabilă, denumită masă de includere.
 Piesa devine rigidă şi poate fi secţionată în felii de
ordinul µm (5μm).

Această secţionare este necesară pentru a permite luminii să treacă prin

preparatul microscopic şi apoi să ajungă la ochiul obsevatorului,
care va examina imaginea microscopică a ţesutului
 Preparatul microscopic
Includerea în parafină
Etape:
1. Deshidratarea- introducerea în băi de alcool de
concentraţii crescânde → alcoolul va înlocui apa din
ţesut;
2. Clarificarea cu solvenţi organici (xilen, toluen)
miscibili atât în alcool cât şi în parafină, vor scoate
alcoolul din ţesut
3. Îmbibarea cu parafină: parafina topită intră în celule
→ ţesutul va fi complet inclus în parafina care se va
întări şi va forma un bloc solid ce conţine ţesutul;
4. Includerea propriu-zisă
Preparatul microscopic
Includerea în parafină

Ţesuturi incluse în blocuri de parafină

Preparatul microscopic
V. Secţionarea
 Preparatul microscopic
Secţionarea

 
 Preparatul microscopic
VI. Colorarea
 Evidenţiază elementele structurale
 Coloranţii histologici se fixează pe anumite componente structurale

Coloranţi artificiali: derivaţi din hidrocarburi aromatice şi, în funcţie

de natura cromoforului, pot fi:
1. Bazici: albastrul de metilen, albastrul de toluidină, fuxina bazică

2. Acizi: eozina, fuxina acidă, eritrozina, orange G

3. Neutri: eozinatul de azur de metilen

4. Indiferenţi: Sudan III, Scharlach Roth

Coloranţi naturali: carminul, hematoxilina, orceina

 Preparatul microscopic
Colorarea
 Bazofilie
 Acidofilie

 Neutrofilie

Termeni care se referă la afinitatea tinctorială

(de coloraţie) a diferitelor elemente faţă de
baze, acizi sau substanţe neutre.
 Preparatul microscopic
Colorarea
Clasificarea coloraţiilor
1. După electivitate: difuze şi elective

2. După modul de acţiune: directe şi indirecte

3. După procedeul de executare: progresive şi

regresive
4. După numărul de coloranţi folosiţi: simple şi
combinate: succesive sau simultane
Coloraţia ortocromatică
Coloraţia metacromatică
 Preparatul microscopic
Coloraţia HE
 Coloraţie uzuală (95% din lame); e o metodă directă,
progresivă, combinată, succesivă, ortocromatică.

Hematoxilina-colorant bazic- colorează în ALBASTRU

structurile bazofile: acizii nucleici- ADN-nucleu; ARN-
ribozomi
Eozina –colorant acid- colorează în ROŞU structurile acidofile
sau eozinofile: proteinele – în citoplasmă şi în matricea
extracelulară

Structurile cu conţinut ridicat de substanţe lipidice (celule

adipoase, mielina) rămân optic vide;
 Preparatul microscopic
Coloraţia HE
Celulele: funcţia biochimică şi distribuţia elementelor
componente.

Nucleii
 Celulele tinere sau/şi active metabolic, prezintă nucleii
eucromi sau hipocromi (eucromatina este palidă).
 Celulele adulte sau îmbătrânite, cu activitate metabolică
redusă, au nuclei hipercromi (heterocromatina inactivă
se colorează intens bazofil)
 Preparatul microscopic
Coloraţia HE
Citoplasma
 Celulele care sintetizează proteine conţin numeroşi
ribozomi liberi şi RER bine dezvoltat şi prezintă un aspect
bazofil al citoplasmei (H colorează ARN din ribozomi în
albastru)
 Celulele implicate în transportul de ioni conţin numeroase
mitocondrii şi prezintă un aspect eozinofil al citoplasmei
(E colorează proteinele cationice: citocromii în roşu).
 Fibrele musculare au aspect intens eozinofil datorită fixării
eozinei pe proteinele contractile din miofibrile.
Preparatul microscopic
Coloraţia HE
Preparatul microscopic
Coloraţia HE
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Tricrom Masson,
tricrom Mallory
- pune în evidenţă ţes.
conjunctiv
Fibrele de colagen se
colorează în verde,
respectiv albastru
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Rezorcină Fuxină Weigert: fibrele elastice sunt
colorate în violet închis
Orceină: fibrele elastice sunt colorate în maro
închis

RFW Orceina
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Impregnarea argentică: pune în evidenţă fibrele
de
reticulină, neurofibrilele din neuroni (maro/negru)
şi cimentul intercelular în epitelii

Ficat-impregnare argentică Ţesut nervos- impregnare argentică

 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Sudan III, Sudan negru, Scharlach Roth- folosite
pentru a pune în evidenţă lipidele în ţesuturi, pe
care le colorează în galben, negru şi respectiv roşu.
!!! Fragmentele de ţesut
nu sunt preparate cu
solvenţi organici,
pentru a nu dizolva
subst. lipidice.
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
 Coloraţia PAS (Periodic Acid Schiff)
Colorează carbohidraţii
în roz intens.
Evidenţiază
membrana bazală
a epiteliilor.
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Acidul osmic- colorează în brun/negru
substanţele lipidice
Evidenţiază teaca de mielină
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Hematoxilina Ferică Heidenheim- colorează în
negru miofibrilele şi evidenţiază aspectul striat
al fibrelor musculare.
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Ţesutul osos compact şlefuit, montat în balsam
de Canada !!! Preparat necolorat
Preparatul microscopic

VII. Montarea

VIII. Etichetarea
 Preparatul microscopic
Examenul extemporaneu (la gheaţă)
Permite un diagnostic rapid (15-20 min), care
orientează decizia terapeutică chirurgicală
Frecvent utilizat în chirurgia oncologică
Nu are precizia examenului histologic clasic
 Preparatul microscopic
-examenul extemporaneu-