SUBSTANȚE ANORGANICE

1. APA = solvent pentru substanțele organice și anorganice hidrosolubile

Rol în transportarea substanțelor și în reglarea echilibrului termic al celulei și al
organismului
2. SĂRURILE MINERALE Macroelemente: Ca, H, O, Na, Cl, K, Mg, S,Fe,F

Microelemente: I, Al, Cu, Zn, Mn

SUBSTANȚE ORGANICE

DEFINIȚIE
Se găsesc dizolvate sub forma de ioni, cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu,
potasiu, calciu și magneziu

1. GLUCIDELE sunt produse în plantă prin fotosinteză. Conțin C, O, H. Au rol

energetic și rol de substanță de rezervă în celule. Dacă unești mai multe celule de
glucoză obții polizaharide (amidon, glicogen)
2. LIPIDELE se obțin prin exterificarea acizilor grași și au rol energetic
structural și plastic. Pot fi : simple (ceride) și complexe (fosfolipidele)
3. PROTEINELE substanțe organice macromoleculare ce se obțin prin
polimerizarea aminoacizilor.
PROTEINE Holoproteinele sunt formate doar din aminoacizi
naturali (albumine, cheratine, gluteine, etc.)
Heteroproteine (cromoproteine = hemoglobina,
clorofila; fosfoproteine = în serul sanguin și în cartilaje)
4. VITAMINELE sunt substanțe organice ce catalizează reacțiile chimice
5. HORMONII sunt substanțe biologicale care acționeaza la distanță față de
locul în care au fost produși
6. ENZIMELE sunt substanțe de natură proteică ce catalizează o reacție
chimică
 CELULA PROCARIOTĂ
Nu are nucleu individualizat.
STRUCTURA :
1. GLICOCALIXUL este o capsulă gelatinoasă de natură polizaharitică și ajută
bacteria să se fixeze de substrat, o protejează de uscăciune și de sucurile digestive
ale gazdei.
2. PERETELE CELULAR conține lipoproteine și substanțe specifice: Mureină
Acid mureinic
Acizi teicoici
Acid diaminopimelic
3. MEMBRANA CELULARĂ conține lipoproteine și fosfolipide, are permiabilitate
selectivă prin pliere și invaginare sub formă de mezozom.
4. CITOPLASMA = este o substanță coroidală cu aspect omogen în care mediul de
dispersie este apa iar faza dispersată este un ansamblu de micelii coroidale aflate
în mișcare browniană. Conține substanțe organice și anorganice.

5. PIGMENȚII prezenți în citoplasmă. Pot fi: roșii (ficoeritrină)

verzi (bacterioclorofiă)
albaștrii (ficocianină)
6. MATERIALUL GENETIC are 2 catene de ADN.
7. NUCLEOIDUL e reprezentat de o moleculă circulară dublu-catenară de ADN cu
dimensiuni de 1400 de micrometri.
8. PLASMIDUL este un fragment scurt de ADN circular și dublu-catenar ce
reprezintă 1-2% din tot ADN-ul celulei.

!!! Bacteriile au un singur cromozon care se atașează de

mezozom.
 CELULA EUCARIOTĂ
Celulele au nucleu individualizat cu membrană proprie.
Componente de bază: Membrană celulară
Nucleu
Citoplasmă Structurată: Organite celulare
Nestructurată: Hialoplasmă/Citosol
MEMBRANA CELULARĂ
Componente principale: fosfolipide
proteine
Miezul hidrofob restricționează pasajul transmembranar al unor molecule și al
ionilor.
Proteinele se găsesc atât în stratul extern de fosfolipide cât și în stratul intern, dar
și transmembranar. Ele realizează funcțiile specializate ale celulei.
Glucidele sunt puternic încărcate negativ. Se găsesc doar pe fața externă a
membranei și sunt reprezentate de glicolipide și glicoproteine.
Prelungirile membranei:
1. Temporare și neordonate --- pseudopode (leucocite)
2. Definitive cili (prezenți în mucoasa traheei și a bronhiilor mari)
microvili (prezenți în mucoasa tubului digestiv)
desmozomi (punți de legătură ce solidarizează celulele
epiteliale)
 ORGANITE CELULARE
A. COMUNE CELULEI VEGETALE ȘI ANIMALE
1. RETICUL ENDOPLASMATIC: a) neted
b) rugos
Reticulul endoplasmatic este un sistem membranar de tuburi extins ca o rețea
între membrana nucleară și plasmalema. Are rol de sistem circulator în celulă.
a) reticulul endoplasmatic neted este lipsit de ribozomi și are rol în metabolismul
glicogenului și detoxifierea celulei.
b) reticulul endoplasmatic rugos conține pe suprafața lui ribozomi și are rol în
sinteza de proteine.
2. RIBOZOMII (Crepusculele lui Palade) sunt organite crepusculare lipsite de
membrană cu diametru de 20 de micrometri, conțin ribonucleoproteine și au rol
în sinteza de proteine. Se pot găsi liberi în hialoplasmă, atașați de reticulul
endoplasmatic rugos sau de membrana nucleară externă.
3. MITOCONDRIILE sunt organite cu membrană dublă, cu structură trilaminată și
au rol în fosforilarea oxidativă (sinteză de ATP). Au dimensiuni cuprinse între 1,5 și
10 micometri și diametru mai mic decât 1 micrometru. Ele sunt mai numeroase în
celulele cu activitate intensă (1000 de mitocondrii în celula hepatică). Stroma sau
Matrixul conține ADN, ARN, enzime oxidoreducătoare și ribozomi. Mitocondriile
sunt sediul respirației celulare unde se oxidează substanțele organice rezultând
energie sub formă de molecule de ATP (acid adenozintrifosforic).
4. APARATUL GOLGIC se află aproape de nucleu în zona activă a citoplasmei.
E format din toți dictiozomii din celule
macro și micro vezicule
un ansamblu de saci turtiți numiți cisterne
Are rol în excreția de subsanță în celulă.
5. LIZOZOMII sunt organite sferice sau ovale cu membrană simplă ce conțin
enzime digestive. Au rol în digestia intracelulară.
B. ORGANITE SPECIFICE CELULEI VEGETALE
1. PLASTIDELE fototetinzatoare cloroplast (a)
nefototetinzatoare cromoplaste (b)
leucoplaste (c)
Plastidele sunt organite cu membrană dublă, cu structură trilaminată, cu formă
ovală sau rotundă.
(a) Cloroplastul este format din: membrană externă
membrană tilacoidă (membranele tilacoide sunt
acoperiți cu pigmenți asimilatori reprezentați de clorofilă)
lamelă intergranală
grane
stromă (stroma reprezintă o substanță fudamentală
ce conține apă, enzime, ADN, ARN, diferiți ioni și lipide. Pigmenții transformă
energia chimică în procesul de fotosinteză.
(b) Cromoplastele sunt plastide colorate care conțin pigmenți (roșii, galbeni,
portocalii). Se găsesc în petalele florilor, în fructe, în rădăcini.
(c) Leucoplastele sunt plastide incolore lipsite de pigmenți ce pot depozita
substanțe nutritive.
lipidele ---- lipidoplaste/oleoplaste
amidon ---- aminoplaste
2. VACUOLELE sunt organite cu membrană simplă (tonoplast) ce conțin suc
vacuolar. În sucul vacuolar sunt depozitate substanțe : substanțe organice,
anorganice și apă. Acestea contribuie la menținerea homeostaziei celulei
(menținerea în parametri normali ai ph-ului a subtsanțelor organice și
anorganice).
3. INFUZIUNILE ERGASTICE sunt cropusculi solizi prezenți temporar sau definitiv
în citoplasmă care nu a urol direct asupra activității celulei (granule de amidon,
granule de aleuronă (corpi proteici)).
C. ORGANITE SPECIFICE CELULEI ANIMALE
1. MIOROFIBRILELE sunt organite cu rol contractil prezente în fibrilele musculare.
Unitatea structurală și funcțională a miofibrilei e sarcomerul. Acesta este format
din miofilamente subțiri de actină și groase de miozină. Actina și miozina sunt
proteine contractibile.
2. NEUROFIBRILELE sunt filamente subțiri dispuseca o rețea în citoplasma
neuronului și la baza dendritelor și au rol de citoschelet și în conducerea
impulsului nervos.
3. CORPII TIGROIZI sunt formați din reticulul endoplasmatic rugos, dens în jurul
nucleului în celula nervoasă (neuron).
4. CENTROZOMUL este un organit celulare cu rol în diviziunea celulei. În timpul
diviziunii în celulă se dublează numărul de centrozomi. Un centriol este format din
9 triplete de microtubuli.
PERETELE CELULAR
Este prezent și la eucariote, la plante și fungi. La plante conține celuloză iar la
ciuperci conține chitină. Este dur, se află la exteriorul membranei celulare, are rol
de protecție.
CILII ȘI FLAGELII
Cilii și flagelii sunt organite de mișcare prezente și la procariote și la eucariote. La
celulele eucariote au structură simplă. Cilii celulelor eucariote sunt numeroși și
scurți comparativ cu flagelii care sunt lungi și de regulă unici. Ei se prind în celulă
cu ajutorul unui crepuscul bazal. Un flagel conține 9 perechi de microtobuli
periferici și o pereche de microtobuli dispuși centrali înveliți în membrană.
NUCLEUL
Nucleul este o componentă estenţială caracteristică celulelor eucariote.
Îndeplineşte două funcţii principale:
Pe cea de stocare a informaţiei genetice în ADN-ul nuclear, ce cuprinde
majoritatea ADN-ului celulei eucariote.
Pe cea de centru de reglare şi control al tuturor activităţilor celulare. În corpul
animal există însă şi celule anucleate (hematiile, trombocitele) care sunt capabile
să sintetizeze proteine, iar activităţile lor metabolice sunt foarte restrânse.

CROMOZOMII
Sunt colorați vizibili la microscop doar în timpul diviziunii celulare. Au
număr constant în cadrul speciei. Au frome și mărimi caracteristice fiecărei specii.
Compoziție chimică: - ADN
- ARN
- proteine histonice
- proteine nonhistonice
- cantități mici de lipide
- ioni de calciu și de magneziu
STRUCTURĂ: - 2 cromatide
- centromer
- kinetocori
- sateliți
- construcții secundare
CLASIFICARE:
1. După poziția centromerului: a) telocentrici (au
centromerul la capătul cromozomului)
b) acrocentrici (au centromerul aproape de capătul
cromozomului astfel încât se observă 2 brațe foarte
scurte și 2 brațe foarte lungi)
c) metacentrici (au centromerul la mijlocul cromozomului; toate brațele sunt
egale)

d) submetacentric (2 brațe sunt puțin mai scurte decât celelalte 2)

2. După tipul de celule în care se găsesc:

a) autozom (se găsesc în celulele somatice)
b) heterozom ( se găsesc in celulele reproducătoare și indică sexul : X, Y)
Gameții au un singur set de cromozomi ăi se numesc celule haploide.
Celulele somatice au 2 seturi de cromozomi ăi se numesc celule diploide.