VOL.

HISTOI,o(;IF. - I,UCRARI PRACTICO

TESUTUI{I

LUCRARE PRACTICA NR. I

TEHNICA DE OBT'INERE A PREPARAT'ULUI HISTOLOGIC

I. I'TAPELE OBTINERII PREPARATULUI HISTOLOGIC PERMANENT

Nr.
criteriu

Etape
Recoltare

Fixare

Spilare
f)eshidratare

Clarificare

6
7

Loc-Material

Rezultate

Biopsie-necropsie, act

Eqantion de fesut cu grosimea

de lcm

chirursical
Fixatori simpli, amestecuri
fixatoare

Conservarea structurilor

ApI distilati

lndeplrtarea fi xatorului
Pregitirea tesuturilor pentru
includere

Includere

Alcool, 70, 80, 90

Xilen sau alfi solvenli ai
parafinei
Xilen, parafini topiti

Secfionare

Microtom

in vederea obfineri unui

bloc de parafini, in vederea
Se face

secfionirii structurii cu

grosime de 4-5 microni

Dizolvarea
parafinei
Hidratare

10

Colorare

ll

Deshidratare

1.2

Clarificare

Alcool 100,90,80, 70
Coloranfi in solu(ie apoasi
sau alcool
Alcool 70, 80, 90
Xilen

l3

Montare

Balsam de Canada, lameli

Xilen

Operafiuni ficute in vederea

owonnfirii

nnlnrnrii

in cnlrrfii

apoase de colorant, parafina

nefiind miscibili cu apa

Operafiuni ficute in vederea

montirii secfiunilor colorate,
montare ce se face in riqini
nemiscibile cu apa din solufia
de colorant

2. REZULTATELE COLORARII, EXAMINAREA LA

MICROSCOP A

PREPARATELOR REALIZATE iN COLORATII DIFERITE

\,OL.

IIISl'OI-OC ... t.l.r( r{ARl PltACTl(:E

TtrFTNICA EI.'ECT'

I..J

RI

TESIJI'UIU

I PREPARA]'E T,()R

Exarrirrarea morfo-funclonal5 a celulelot sc face pe preparate microsctrpit c.

[Jn preltarat rnicroscopic este reprezentat dc prol)a de studiat, agezati pe o lal]rii rlt'sticlir',si acopcritd
cu o laureld:
-lanra. se nrai nunteste ;i < lami port-ot icct > cu laturi paralele qi dinrensiuni de 76126 Innr gi
I .5-2 mnr grosinre;
- larncla cste din sticla . are forrd pih'ati sau rlrcptunghiulari, cu dirtrensiuni variabile de l8/18,
22122 sau 22132 rnm qi o grosirne de 0,16-0,1 8 mnt.
-proba de studiat estc rcprezelitate dc un fragnrent dc tcsut sau o cantitatc nrici tlintr-un lichrd cotpora[,
aduse prin secIiouare, respectiv etalare la o grosinre de ciliva rnicroni; la aceasta gl'osiure, luntina strdbate
proba-(transilurninare)-pennilind studierea celulelor la rnicloscopul optic.
in funclie de starea celulelor de studiat, preparatcle microscopice se clasificd in :

l.

Preparate proaspete, temporarc sau cxtcntporanee

2. Preparate pcrmancntc sau durabilc, care permit un studiu aminunlit al celulelor pe picse
fixate gi cololate; ele lezisti in timp gi se pot realiza prin:

efectuirii sccfiunilor fine

b) -mehda etallrii matcrialului biologic in rnonostrat (frotiu, amprente dc organ)

a) -mctoda

l. Preparatele

proaspete, temporarc sau cxtemporatr,

le

realizirn atunci cdnd vrem

si studiem structura ur.lui lesut sau organ in stare vie.

in acest scop se recolteazd din organismul aninral, in lirrpul vieJii (biopsie), un fragnrent foarte sublire
de organ sau lesut pe cale-l disociern pe lamd intr-un liclrid natural sau artificia[, favorabil menlinerii vielii
celulelor ir.r tirnpul examinirii (plasmd, linifl, lichicl amniotic, ser fiziologic).
Acopcrim apoi preparatul cu o lameli ale cirei margir.ri le lipirn cu parafini topitd, pcntru a evita
uscarea Jesutului.
Acest tip de preparat se mai foloseqtc qi in stuclir"rl cultr.rrilor de lesuturi. Pc astfel de prcparate
proaspcte extemporanee, puteln examina celulele sau elenrentele tesutului respectiv necolorate sau colorate
printr-o nretodi nunriti coloralie vitali.
in metoda coloraliei vitale se intrebuinleazi <lit'critc substanle colorante putin toxice, care nu altereazd
viala celulelor.

vitali se irnpart in
- Coloranf ii vitali bazici
- Coloranlii vitali acizi
Coloranf ii

TIISTOLOGIE _ LUCITARI PRACTICE

VoL.

TESUTURI

Exarnenul in stare vie sau proaspati are nrarele avantaj de a pemite studiul celulelor in viati, de a
unndri diferite aspecte fuuclionale ale acestora in desfagurarea lor, de a studia unele aspecte ale dinamicii
celulare.
Putem observa :
-migcarea cililor, miqcarea ameboidd
-contractilitatea, fagocitoza, l'ecundalia, segmentarea ovulului.

Tipuri de
Exemple

se

Albastml de metilen

celule,

organite pecare ace$tia

fireazi

Mod de utilizare

selectiY

Accsti coloranii ii utilizim in solulii

neurofibrile

apoasc foarte diluate.

Coloranfii Yit{li

Acestc solutii diluate sunt

bazici
Verdele JanDs

condriom

Ro$u neutru

vacuom

Tipuri de
Exemple

-inj ectate animalului inaintc de

sacrifi care = colorafie intravitali
-sunt pusc direct in contact cu celule
$i lesuturi scoase din organism inca vii =

coloratii postvitale

celule,

orgalrite pe care ace$tia

Mod de utilizrre

se fixeazi selectiv

Compamtiv cu cei
Albastrul de tripan

Coloranfii vitali acizi

acizi nu

coloreazi

specific organite, ei fiind

relinuli doar in anumite

celule , histiocite, unde

Albastrul de pirol

sunt acumulati

in

Cu ei nu putem obline decat colorafii

o nclle
celularA. nu o structurd.

intravltale, el punand rn evrclenla

citoplasma sub forme de

graiule de colorant
Carminul litinat

Cu toatd simplitatea gi avantajul pe care-l oferi acest procedeu, examenul in stare proaspatl are
aplicativitate lestrdnsi. Marele dezavantaj al acestei metode este alterarea jesutului de examinat.
De aceea s-a ajuns la necesitatea de a avea preparate microscopice durabile, permanente, care se
permitd un studiu aminunlit gi de tungd duratd pe piese conservate $i colorate.

lrrs r()r.ocIE

\,0I,.

1-UCI{Al{l PIlAc',l I(lt;

'I'ESUTURI

2. Preparate permanentc sau durabile

efectuirii sccfiunilor fine

Sccfiunca esle un prcparat permanent in care se rtt'uriregte mettfinerea tesuturilor cat nai
ascminitoare cu aspecutul Ior din timpul vielii 9i dulabilitatea in timp.
a) -metoda

Oblinerea secliunilor necesiti efectuarea unor tirnpi operatori succesivi, fiecare dintre ei avind o
inflr-rentd hotirtdoare asupra reufitei finale. in ordir.rca exccutilrii lor aceStia sunt:

)-rccoltarea
)-fixarea
>-spilarea
,,-dccalcifierca (in cazul fcsuturilor dure)

)-includerea
)-secfionarea
F-aplicarca secfiunilor
)-colorarea
)-montarea
l-etichetarea

pe

port-obiect

Recoltarea $i orientarca pieselor

Fragmentele de organe sau tesuturi trebuiesc recoltate

in timpul vielii,

(printr-o intervenlie chirurgicalii, cAnd se obfine o piesd operatorie, fie printr-un act opemtor
mai redus, biopsie, cdnd se obline un mic fragnrent de 1esut, Iiagrnetrt bioptic), sau imediai
dupd moartea animalului, pentru a evita modificirile cadaverice. Apoi, {hri a le deforma
sau strivi, sunt tdiate la o grosime de 2-3 mm $i orientate astfel incdt si permiti un studitt
cAt mai complet. (exemplu, secliune prin colon, nu votlt face secliunile lorrgitudinal' sd
prindern doar epiteliul de acoperire, ci transversal sd prindem toate straturile). Piesa de
niaterial bioptic trebuie sd aibi feJe plane 9i paralele, sd rru aibi grosime mai mare de l-4
mm, pentru a facilita pitrunderea rapidi a fixatorului $i a evita aparilia alterdrilor posr
n]oftem.

Recoltarea se face :
-pe o placd de plutd sau PVC
-cu pense fine pentru a nu strivi preparatul
-fasonarea piesei se face cu lame asculite degresate ( dace lesutul recoltat
este moale, de exemplu SNC, iar fasonarea poate produce strivirea pieselor, se
vor fixa fragmente mai mari de tesut, apoi se fasoneazd),

HrsToloclE - LUCIIAI{I PR.\( l tCE

vol.

'lt]suTul

Fixarea
Reprezinti un tinrp obligatoriu in realizarea prcparatelor pennanente. Are ca scop conservarea
cotrstituienlilor celulari intr-o stare cAt mai aproprat.l dc cca din timpul vielii, consewind fbrrna, structura
gi compozilia chirnici, precum gi raporturile rcciproce existente in state vie $i pregetirea lor iu vederea
nranevrelor ulterioare (includere, colorare). Fixarea omoari gi imobilizeazd celulele intr-un anume rnomeut
al

activitilii lor.

Aceasta depinde, in primul, rind de proteine, principalii constituienli ai materiei vii; ceea ce inseamnd
un bun fixator histologrc tlcbuie sI fie in prirnul rdn<l un bun fixator al proteinelor. Mecanismul fixirii
protcinclor nu estc pelfect cuucscut. Sc cunoa$te faptul ci fixatorii histologici detemrini, o coagulare sau
o insolubilizale a proteinelor gi in majoritatea cazurilor un anumit grad de polirnerizare a structurilor
organice. O consecinlh inrponanti a acestei coagul6ri a proteinelor este cA se realizeazd blocaiul reacliilor
enzimatice, impie dicind :-istfcl digestia autoliticd a lesuturilor.

ci

Fixarea trcbuie privitd diferit, in funcJic de :

-gradul conserudrii morfologice pe care dorim

si-l oblinern : fixarea se realizeazd in mod diferit

peutru microscopia electronicd fafi de cea fotonicd; in primul caz trebuiesc pistrate relaJiile intre
constituientii celulei la scari moleculari;
-de natura constituientilor chimici ce trebuie consenali : anulnite structuri macromoleculare sunt
mai ugor de conservat (de exemplu, proteinele), in timp ce allii sunt foarte labili 9i dificil de fixat,
(oligozaharidele);
-de volumul fragrnentelor tisulare ce trebuiesc conservate : fixarea unui frotiu celular este diferiti
de cea a unui organ (de exemplu, encefalul) unde pdtrunderea fixatorului devine elementul esenlial al
fix5rii;
-de tipul reactiilor histochinrice sau de culoarea pe care dorim si le efectulm : fixarea este diferiti
cdnd folosim o coloralie simpld, topograficd sau cdnd incercim decelarea lipidelor sau enzimelor.
Un bun fixator trebuie si indeplineasci urmltoarele condilii :
- si aibd putere mare de pitrundere
- si producd o cdt mai mici retraclie a pieselor, evitdnd modificarea taliei, formei, raporturilor
dintre celule
- sd nu determine aparilia de artefacte, adici modihciri ale piesei care nu corespund realit[1ii
(retractari, umfl Iri, vacuolizdri)
- sd confere o anumiti consistenld piesei
- si permiti colorarea pe care dorim si o efectudm
- sd nu fie toxic pentru cel care il manevreaze
- sd dep5geascd piesa ca volum de 30-40 de ori.
Fixarea se face cu agenli fizici sau chimici :
Agen{ii fizici utilizaJi : cildura, desicarea sau congelarea
Agenlii chimici sunt cel mai frecvent utiliza{i, fie ca fixatori simpli, fie sub formi de amestecuri
fixatoare.

IISTOI,OGIE

\/OI,,

I,TJCRAIII PRACI'ICD

'JESUT'U RI

Nici un fixator citologic nu estc univcrsal gi cle aceea arta fixirii consti in

alegerea corecta a
fixatorului in raport cu ceea ce trebuie studiat. Un fixator simplu este greu sI indeplineasce toate calitdlile
necesare unei bune fixdri, motiv pentru care se recurge la amestecuri fixatoare in care diverqi compugi igi
cornp leteazi rcciproc acliunea.

Tipuri de fixatori

Avanlajc

Mod de acfiunc

Exemple

Dezavantaje

'l'esutLrrile sunt
Are putere de peneFormaldehidr
polirneprin
trare
bund.
Nu rnodificd
(solulie standard de fixate
proteinclor,
proteinelor.
s
tru
ctura
I OrA folrnaldehidir rizarea
tarnponatd, tamponarea
previne acidilatea ce
favorizeazA autoliza)

acestea

Acfiune lenta

plstrdndu-gi antige-

nitatea, nretoda are

aplicabilitate in tehnici
imunologice.

Aldehidele

Acfiune rapidd.

Glutaraldehida

Di

Penetrare slabd

cele mai bune detalii

citoplasmatice globale 5i

nucleare. Folositi in
microscopia electronici.

Clonrra de rner-

Fixatori
mercuriali

necunoscttt

cur intra in alcetuirea

Detalii nucleare
Penetrare slabA,
excelente, aclioneazl rapid produce rigiditate

amestecului fixator
Zenker
Metanol, Etanol,

Alcoolii

Agenfii oxidanfi
Picratii

Denaturare proteine

aIcooI-formoI
arnestecul Camoy

l'ernranqanalr,

Acid picric- sol Buion

rapidd,

Rigiditate, Fragilitate

bune.

Folosili in special la frotiuri

Dicromali, Tetraoxid de

Acjiune

detalii nucleare

folosili in arrlestecuri,

Polimerizare proteine

Aplicatii specializate,

se

Denaturare severi

folosesc rar
Necunoscut

Deta

lii

nucleare

bune, nu dau rigiditate

marcate

Reguli generale ale fixiru :

-Evitarea alter[rilor autolitice- fixarea trebuie {Ecutd cAt mai repede posibil dupd recoltarea
materialului biologic.
-Spdlarea fragmentelor intr-o solulie fiziologici. Nu se folosegte apa, deoarece produce umflarea
!esuturilor.
-Evitarea uscdrii {esuturilor, manevrele se fac in rnediu umed.

l0

vol.

HISTOLOGIE _ LUCR,-i.RI PRACTICE

Tr:suTURt

-Facilitarea la maxim a penetrdrii fixatonrlur in organe gi lesuturi. Se vor utiliza vase rnari, cu
fundul plat 9i dop rodat, nu se va lisa siinge sau r)luous la suprafala piesei, se agitd din timp in timp si nu
se lipeascd de perelii flaconulur.
-Piesele se irrtroduc in amestecul fixator, aulbalate in tifon gi purlAnd numdr de identificare.
-Durata fixirii, variazi in funclie de compcrzi1ia agentului fixator, structurA, dirnensiunea pieselor.
-Un fixator odatd folosit nu sc va folosi la fixarea altei piese.

Tratamentul piesclor imediat dupa fixarc

Cdnd se alege utt fixator, sc arc in vedere structura ce va fi studiate, gtiind cd anumite lesuturi
componente celularc implici folosirea anumitor fixatori sau contraindic[ folosirea altora.
Pcr.rtm glicogen nu se lblosesc lixatori apo;ii.
Pentru fixarea grisimilor nu se folosesc solvenli ai acestora.

$i

Spilarea
Este operatiunea in care se opregte fixarea gi se indepdrteazd excesul de fixator $i a unor eventuale
structuri false, ce pot apare in preparat datoritA unor defecte de fixare.
Se poate face cu diferite substanle in funcfie de fixatorul folosit :
-apa curgitoare pentru fomraldel.ridi
-alcool pentru fixatori cu dicromat de potasiu
-alcool absolut pentru fixatorii pe bazl de alcool, amestecul Carnoy
La alcoolul in care spdlirm piesa se adaugd in n.rod obligatoriu gi solu!ie icd iodurati sau tincturd de
iod pentru a se elimina precipitatele pe care le formeazi sublimatul in lesuturi in timpul fixirii.

Includerea
Este etapa in care piesa, odati fixati, este procesati intr-o foml care sI permiti efectuarea de secJiuni
subliri. Aceasta se realizeazdpnninglobarea gi impregnarea pisei cu o substantl solidificabild, rezultdnd un
bloc cu consistenld solid[, omogend.
Cel mai fiecvent este utilizata parafina, cu o densitate asemenltoare lesuturiloq
ce permite oblinerea de secliuni cu grosimi de 3- l 0 microni.
Alte substanle folosite : celoidina, gelatina, iar pentru microscopia electronici
r[ginile sintetice.

Includerea la parafina, presupune urmitoarele etape

-deshidratarea
-clarificarea
-impregnarea cu parafini
-includerea propriu zisi

ll

IISI (}I-O(;I

F:

\ (}I

_ I,LICRARI PRAC-I'ICE

-I

ESt t

RI

Deshidratarea este operaiiunea in care se indepaneaza apa din piesa. Acest pas este ncccsar
deooarece parafina nu este solubili in api.
De obicei se face cu alcool in bir de concentralii succesiv crescute (70%,95%Si 100%). in acest fel,
alcoolul inlocuie$te treptat apa din !esuturi.
Volumul alcoolului din baia de deshidratare trebuie si fie de aproximativ l0 ori rnai mare decdt
volr.rmul piesei.
Durata depinde de mirinrea fragmentelor', in rredie de 2-3 ore pentru fiecare baie de alcool. Ultima
baie trebuie sd se face intotdeauna in alcool absolut nou.

Clarificarea, este operaliunea in care alcoolul din presi estc inlocuit cu o substanf[, care are propdetatea
cle a fi miscibili, atat cu aicoolul cit gt cu palafina.
Dintre aceste substante mellfiollArn xilenul, benzer.rul, toluenul, clorofomrul. Cel rnai folosit este xilenul.
Clarificarea conste , de asemenea, in bii succesive de aceeaqi substanJl , de obicei 3 bni de xilen cu
duratd de 3-6, ore in funciie de mirimea fragmentului.
La sfArgitul operaJiunii de carificare, piesa devine translucidd.

este

Impregnarea la parafini-utilizeaz,tr parafina cu punct de topire 56'C, care

menfinuti Ia aceaste temperaturA printr-un termostat.
Se trec piesele prin cel puJin 3 b5i de parafini pentru a se indeparta orice urmd

dc solvent drn piese.

Includerea propriu -zisi, sau tumarea blocului, consti in inglobarea pieselor

ir.r parafinl noui, neutilizati, tumatd intr-o fomtd ; frccvent se folosesc barele paralele
Leuckhardt. Piesa se introduce in parafini topitd cu fala care va fi seclionati spre
fundul formei. Prin ricire la temperatura camerei blocul se solidificd gi va putea fi
seclionat.

Existi inconveniente pentru preparatele ce contin mult lesut conjuntiv,

Recomandat este a se folosi incluziune in celoidini.

care se sectioneaze greu.

Secfionarea

fi sectionate :
a) -imediat dupi fixare, fhrd a fi ir.rcluse
b) -imediat dupi ce au fost incluse.
Piesele histologice pot

a)Seclionarea piesei neincluse se face in mod curent, in

urma intdririi ei, prin congelare sub acliunea vaporilor de bioxid
de carbon, provenili dintr-o bombd mecanici, pusd in legaturi
printr-un ventil cu un microtom special pentru acest scop, nut.nit
microtom pentru secjiuni de gheald.
Seclionarea la gheald este foarte expeditivi gi este folositd in histologie, in histochimie,
histoenzimologie. Cu ajutorul ei se ugureazi punerea in evidenld a unor componen{i celulari : grisimi,
enzime, care dispar prin metodele de incluziune. Secliunrle sunt in general groase, mai mari de 10 microni.

t2

vot,.

HISTOLOGIE _ LUCRi.RT PRAC ICE

TEsrrTURr

b)Seclionarea pieselor incluse la parafini se realizeazd cu ajutorul unui alt tip de microtom. Acesta
are la bazd un cutrit foarte asculit previzut cu un inecanism care se deplaseazd de-a lungul blocului inclus
in parafind, avansAnd cu o distanli star.rdard. Prin migcarea repetati a blocului in lungul culitului se oblin
secliuni seriate, de cdliva microni (obi$nuit 4-6), care aderi una de alta, fomrdnd o panglici.

Etalarea
Este o operaliune prin care secJiunile se aplicd pe larna portobiect bine
degresatd. Pe lama de sticl6 se aplica o picature de albumind Mayer sau solulie
apoasi de gelatinl gi se intinde bine de-a lungul lamei.

Din panglica de secJruni se taie fragmente de 3-4 secJiuni care se aplicd

cu fala lucioasd pe suprat'afa unsi cu albumini Mayer a lamei. Se picurd apd ;
distilatd la una din extremitilile panglicii astlel incit secfiunile sd pluteasc[,
apoi se ageazd pe o platind incdlzitoare, unde, in cAteva secunde, secliunile se
descreJesc qi se intind complet. Lamele se lin apoi, 24 de ore la termostat 37oC, pntru ca sectriunile sd se
usuce qi sd se lipeascd.

Astfel procesate, preparatele permanente pot fi pestrate necolorate, ferite de praf gi lumind timp
indelungat.

Amestecuri fixatoare frecvent folosite

Alcool-formol

Alcool 96, 90 cc
Formol comercial , l0 cc

Acid picric, 75 cc
t-ichid Bouin

Lichid Zenker

Formol, 20 cc
Acid acetic glacial, 5 cc

Bicromat de K, 2,5 g
Sulfat de Na, lg
Sublimat coroziv, 5 g
Api distilati, 95 cc
Acid acetic glacial, 5 cc

Durata fixdrii 24hcAteva ztle

Potdvit pentru toate lucrerile

Durata optimA, cateva zile curente, dar grdsimile, lipidele,
aparatul reticular nu sunl conservate

Durata fixdrii, 8-24 h

Alcool absolut, 60 g
Lichid Camoy

Cloroform, 30 g
Acid acetic, l0 g

Durata

fixirii, l-3 h

Fixator general

Dupe acest fixator se poate

folosi orice coloralie. Fixeazd bine
nucleul gi menline glicogenul in
citoplasmi.

13

HISTOI,OGIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTUR]

Agenfii Fixatori

Acid osmic

Fixeazd bine grdsimea, mielina, diferite granule,

profermentul din celulele glandulare se coloreazd Pitrundere scizutd-piesele trebuie sa fie sub;iri.
in negru, ele devenind insolubile in dizolvanlii lritant pentru conjunctive, bronhii, trebuie manipulat
cu precautie.
obiqnuili.
Fixeazd foarte bine protozoare, globule sanguine.

Alcool etilic

Conservd corpii Nissl din celula nervoasd, fibre Pdtrunde greu, produce contraclia lesuturilor,
conjunctive din vase 5i glande.
impiedici colorarea
Conservi lipidele

Formolul

Permite orice colorare

Perfect pentm tdierc la microtomul prin congelare

DeterioreazA citoplasma
Se opune impregnbrii argentice
Pentru a evita se adaugA creta

(frotiu) fixator rapid

Alcool metilic pur Penku elementele sg
3-5 min

Dccalcifierea
Pentru a efectua preparate din piese ce contin in ele fonnatriuni impregnate cu s[ruri de calciu, cum
sunt oasele sau dinlii este necesar dup[ fixare sd proceddm la decalcifierea acestora.
Dupd fixare, spdlAm bine piesa in ap[ curgdtoare, respectiv cu alcool, apoi o trecem printr-o serie
de alcooluri cu concentralii crescande pdnd la 96 , apoi din nou in ap[. Apoi se trece la decalcifiere.
Piesele sunt trecute prin cateva bdi de solutrie decalcifiantd pdnd se demineralizea26. Dupd decalcifiere,
piesele sunt trecute, pentru neutralizare, printr-o solulie de sulfat de Na 5% timp de 24 h, apoi bine spdlate
in apX curgitoare, 48 h.
Unii fixatori, Bouin, Zenker, aclioneaz[ qi ca solulii decalcificatoare dar, doar la piese foarte mici.
Considerim incheiatd decalcificarea cand piesele sunt moi Si se pot teia u$or.
Dupi decalcificare, piesa este supusd tehnicii de impregnare ca orice alt lesut necalcificat.

Colorarea secfiunilor
Sectiunile piselor incluse in parafind 9i lipite pe lamd, nu pot fi colorate in aceastd stare, deoarece
soluliiie colorante nu le pot pitrunde, din cauza parafinei cu care a fost impregnatd piesa in timpul incluziei.
De aceea, aceste secliuni trebuiesc, in prealabil, deparafinate gi apoi hidratate pentru a le face apte de a fr
colorate cu diferite substanle colorante, care sunt folosite in majoritatea lor, in solulii apoase.
Deparafinarea se face prin trecerea lamelor pe care sunt lipite sectiunile prin 3 bdi succesive, care
conlin unul din solvenlii parafinei amintiti la incluzie, xilen, benzene, toluen, pentru a elimina parafina.
in fiecare vas cu xilen se va line lama aproximativ I -3 minute. Apoi, lamele sunt trecute mai departe
prin 3 bni de alcool de 96o cu scopul de a elimina solventul parafinei. in fiecare baie de alcool lama va fi
ldsatd 1-2 minute.

t4

rslolo(;lE - t.uctLA.I PllA(i]

\ oL.

tcE

'l'Esu'r'uRr

ln sfirgit, lanrele sunt cufundate int[-un vas cu api pentru a fi rehidl atate secliunile.
Colorarea propriu-zisi ocupiun loc inlpo!'ilnt in tehnica histologicd. in stare vie, constituientii tisulari,
au indici de refiaclie practic asclndndtori, din carc'cauza la exanrenul cu microscopui obiSnuit apar omogeni.
La fcl rdmin lesuturile gi dLrpd fixare. Principiul c,oloraliei histologice este de a folosi substanle colorante
care se combinf, in mod sclectiv nnrnai cu una sau o parte din strl.rcturile unui 1esut, pe care in acest fel le
pune in evidenfi. Folosirea a doi sau rlai n.rnlli coloranli intr-o metodi va da o imagine de ansamblu
diferenJiati a difedlilor componen(i tisulari.
Clasificarca coloranfilor :

l. Coloranfii folosi(i in histologie sunt

-naturali (heuratoxilina-colorarrt
-artificiali

de

doui feluri, dupi modul de obfinere

de origiue vegctali-canninul, colorant de origine

anirnali)

Dupi capacitatea de acfiune a grupirilor confinute se clasifici in :

-coloranfi acizi , cars coloreazi stnrcturile celulare cu reaclie alcalinA, cum sunt citoplasrnele. Exemple:
eozina, fuxina acid5, orange G, albastnrl de anilind, verdele de lumini;
- coloranfi bazici, cc coloreazi structurile nucleare. Exemple: albastrul de metil, fuxina bazici,
hcnralaur ul, albastrul de toluidina;
- coloranfi neutri, ce rezulti dintr-un amestec in anumite proporJii dintr'-un colorant acid cu unul
bazic Ai coloreazi diferite incluziuni citoplasmatice cu reac!ie ncutr Exemple: eozinatul de albastru de
2.

metilen;

- coloranfi indiferenfi, nici acizi,nici bazici, nici rreutri, ei aciiondnd printr-un fenomen fizic de
absorblie pe un substrat tisular. Exernple: Sr,rdan III, ce coloreaz[ grisimile in roqu-portocaliu.
3.

Dupi modul in care

se

realizeazi, colorafia

se

clasifici in

-colorafii progresive, in care colorafia se face progresiv, umrdrind rezultatul;

-colorafii regresive, in care se realizeazd suplacolorarea, apoi se scoate excesul de colorant cu
ajutorul unor substanle d ile rcnl iatoa re.
4.

Dupi numirul coloranfilor folosifi,

se

clasifici in

-colorafii simple : presupun folosirea unui singur colorant. Exemple : albastrul de metilen
-colorafii combinate : presupurl folosirea a 2-3 coloranli, atdt nucleari cdt gi citoplasmatici.
5. Dupi modul in care colorantul acfioneazl asupra fesuturilor,
-coloranfi direcfi
-coloranfi indirecfi sau prin mordansare

se

clasifici in:

colorantului pentru anumite structuri tisulare,

-ortocromatici, coloreazi structurile in aceeaqi culoare cu a lui,
-metacromatici, coloreazd structurile in altd culoare
6.

Dupi afinitatea electivi

se

clasifici in:

Din multiplele metode $i procedee de colorare in histologie vom indica aici una din cele mai
rispAndite nretode in practica curenti, colorafia henratoxilin- eozini.

l5

HISTOLOGTT] _ I,TJCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Soluliile care contin acegti coloranli febuie preparate anterior. Formula cea mai intrebuinfati de preparare
este:

-hematoxilind, 1g
-iodat de potasiu, 0.2 g
-alaun de potasiu, 50 g
-apa

distilati,

1000 cc

intdi alaunul de potasiu in apd, apoi se adaug[ hematoxilina gi la urmd se pune iodatul de
potasiu pentru a grdbi oxidarea hematoxilinei. Eozina se folosegte in solulie apoasi de 17o.
Se dizolvd

Timpii colorafiei

Secliunile deparafinate 9i hidratate sunt introduse succesiv in :

1. solulie de hemalaun, 5-10 min.
2. spdlare in apd curgdtoare, 5- 10 min.
3. solulie de eozin6, l-2 min.
4. spilare in api distilatA, citeva secunde
5. deshidratare in alcool de 96o gi alcool absolute
6. xilen fenicat, pentru clarificare,5-10 min.
7. clarificare in xilen pur, cateva minute.
8. montare, se pune pe secfiunea coloratd gi clarificati o picaturd de balsam de Canada gi se acoperi
cu o lameld de mlrime potriviti.

Rezultate :
l. nuclee, albastru-violet
2. nucleoli, rogu
3. citoplasmd, roz
4. granulatiile bazofile, albdstriu-violet
5. granulalii acidofile, rogu cdrdmiziu
6. matricea cartilaginoas[ gi osoasi, roz intens

Colorafiile tricromice, rezultate

Tip colorafie

Rezultate

Tricromic Masson

Nuclei-negru
Citoplasma - rogu-violet
Colagen-albastru

Nucleinegru
Tricromic Goldner-Szeckelly

Citoplasma - rogu - violet

Colagen-verde
Nuclei-negru
Citoplasma - galben
Colagen-rogu

Tricromic van Gieson

t6

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL,

TESUTURI

Colorafii speciale
Unele tehnici se folosesc pentru evidentierea anumitor structuri

-evidenlierea grdsimilor : Sudan III, se coloreazd ?n rogu -portocaliu; Sudan [V, se coloreazd in negru.
-evidenlierea glicogenului
-impregnare argentici, pentru sistemul nervos qi fibrele de reticulind
-orceind, pentru fibrele de elastind
-mucicarmin qi albastru alcian pentru mucus
-verde de metil pironini pentru plasmocite
-violet de Cresyl pentm coryii Nissl din neuron
-PAS, pentru evidentierea fibrelor de reticulinE, epitelii glandulare
-May Grunwald-Giemsa, pentru granulocitele sanguine
-coloraliile tricromice pentru fibrele de colagen.

l7

IIISI'OLOGIE _ I,U(]RARI PIIACTI(]E

VOL,

TESUI'URI

LUCRARE PRACTICA NR.2

MICROSCOPUL $I UTILIZAREA LUI
1. PARTILE COMPONENTE ALE MICROSCOPIJLUI
2. TETINTCA DE LUCRU- OBTINERXA IMAGINIT

,- Trarisformatolul se conccteaz.i la reJeaua <le 220Y $i apoi se stabile$tc lcgatura intre sui'sa de luniinl
(becul) a n.ricroscopulr"ri 5i priza proprie a transfomratorului.

iPrin rotirea revolveruhli

se aduce

obiectivul de l0x in axul optic al microscopului.

>Se stabilegte distanta interoculard in funcfie de distanta interpupilari a exarninatorului.

FPrivind prin oculare, se controleazd ilurninarea cimpului microscopic. Intensitatea luminii se corecteazi
prin ridicarea sau coborlrea condensatorului, in functie de puterea de mdrire a obiectiwlui.
FSe ageaz[ lama portobiect cu lamela in sus, pe fata superioard
centreazi apoi preparatul in axul optic al microscopului.

platinei, fixdnd-o cu ajutorul valctilor. Se

FPrivind lateral, cu ajutorul vizei macrometrice se coboard tubul pAni la o distania mai nrici decAt
distanla focall a obiectilr.rlui cu care examindm preparatul (distanla focald pentru obiectivul de l0x este
de 16 mm).
FPunerea la punct a imaginii: privind prin oculare se ridicd incet tubul cu ajutorul vizei macrometrice
pdn[ apare imaginea clard in cdmpul microscopic. Apoi se corecteazi claritatea imaginii cu ajutorul vizei
micrometrice.

DDaci nu apare nici o imagine inseamni ci:

F obiectivul nu se afli in axul optic
F preparatul nu se afli in cdmpul microscopic
! s-a ridicat prea repede tubul microscopului.
D Tot timpul studiului la microscop se jine mana in permanenld pe viza micrometricd, cu care se fac
scurte migciri de rotire inainte gi inapoi pentru a adapta in permanenl[ ochiul examinatorului,

deoarece preparatul nu are aceeagi grosime pe toatA suprafala sa.

Cu ajutorul celor doui vize laterale ale platinei se va migca lama cu preparatul in direclie
anteroposterioari gi de lateralitate, in vederea examindrii lui in totalitate.

3.

EXAMINARXA PREPARATELOR

l8

VOI,.

IISTOLOGIT] -, I,TJCRARI PI1A(]'TI('E

TESI]]'URI

T'IPURI DE MICROSCOAPE OPTICE

MICROSCOPUL $I UTILIZAREA LUI
0.1nm l nm

lonnr l{X}nnr

lnr

l0

lnr

l00

rltrt

In

@)

7.{$2";

18,

Lupa este o lentild sirnpla, convergentS, cu o distanlii focali mai scurtl decat distanla vederii clare.
Ea se ageazd cAt mai aproape posibil de ochi pentru ca sd vedem sub un diametru evident trai mare,
obiecte mici, ale cdror detalii sunt invizibile.
Microscopul este un instrument optic cu ajutorul ceruia se studiaz[ structurile cu dimensiuni sub
limita vizibilitdtii cu ochiul liber.
in studiile histologice se folosesc doud tipuri de microscoape, in func1ie de tipul de radialri utilizate:

Microscopul optic (fotonic), carc dupi adaptarca

unor dispozitive speciale poate dereni:
A.Microscoape fotonice care folosesc

rrdialiile spectrului r izibil (radialii

A')

luminoase cu e:3900-8000

Microscop cu fond intunecat

Ultrarnicroscop

Microscoape fotonic

Microscop cu lumind polarizata

Microscop cu contrast de fazd
B. Microscoape fotonice care utilizeazi
alte tipuri de radialii(ultraviolete, cu
e<3900

A")

Microscoape cu lumind
ultravioletd
Microscoape cu lumind

ultravioleti pentru fluorescenfd

Microscoape
electronice

l9

lrrs't'ot,oGm

,-

LUcRARt PRA(

tcE

VOL.

TEST]TURI

l\{icroscopul optic (fotonic)

Este un aparat optie de

mirit folosit in studiul exploralor

al

structurilor cu dirnensiuni micronice gi care folosegte ca sursd

luminoasd lumina naturald sau artificiald.
Are in alcdtuire :
-o parte mecanicd
-o pafie optici

A. Componenta mecanici
Reprezinti un sistem de piese nrecanice ce conlin sisternul optic
de mdrit, pe cel de iluminat gi pe cel de captat qi transmis lumina.
Aspectul gi forma dispozitivului mecanic pot sd varieze ugor de la un tip de rnicroscop la altul.
Rolul acestei componente este de a sr-lsfine pe4ile sistemului optic Ai de a crea posibilitatea de manevrare
a conrponerrtelol s istemu lu i optic.

Alcituirc

A.1. Piciorul sau talpa microscopului

A.2. Coloana microscopului
A.3. Dispozitive de punere la punct a imaginii
A.4. Tubul microscopului
A.5. Platina sau mesufa microscopului cu cavalerii

l. Piciorul, sau talpa microscopului este un dispozitiv metalic sub formi

de < U > sau < V >, ce asigurii stabilitatea aparatr-rlui- in el sunt montate : sursa
de lumind, oglinda proiectoare gi un diafragm (iris).
2. Coloana

microscopului- de formd dreapti

sau

curbi

se

articuleazd in

partea sa inferioarl cu piciorul rnicroscopuiui. In partea sa superioari 9i anterioar[, coloana prezinti un

sistem de angrenaj, prin gina dintatd, pentru tubul microscopului. La coloani sunt montate : platina, tubul,
dispozitiwl de punere la punct a imeginii.

3. Dispozitivele de punere la punct a imaginii surrt fixate la

coloana microscopului. Ele sunt reprezentate de doul perechi de
guruburi numite vize, dispuse simetric de o parte $i de alta a coloanei :
a) Vizele macrometrice-sunt reprezentate de o pereche de
quruburi ce imprimd tubului microscopic deplasdri mari fafi de
preparatul de studiat, oblinAnd o punere la punct a imaginii, aproximativ
clar[. Aceasti pereche de vize se angreneazd prin dinJii axei orizontale
care le unegte cu din{dturile oblice, sdpate in sisternul de angrenaj de pe
tubul microscopului.
b) Vizele micrometrice, constituie cealaltd pereche de vize, ce imprimd microscopului migciri
foarte fine, lente, pentru a completa claritatea gi precizia inraginii inceputd cu viza rrrac,rolnetrici.
20

IIISTOLOGIE _ LUCRiRI PRACTICE

VOI,,

TESUTURI

4. Tirbul microscopului - este fonnat din doui tuburi cilindrice, telescoape, imregrite in interior
pentru a evita reflectarea luminii. Ele poafti la cele cloui extlemit6li parlea opticl propriu-zisi a microscopului.
La extremitatea superioard a tubului interior. sc adapteazl ocularul, iar in parlea inferi<.rari obiectivele, prin
drspozitivul numit revolver.

Revolverul este fomrat din doud calote sferice unite pnntro axd de rotalie.
-a) Calota superioari, este lixara cxcentdc la cap5tul inf'error
al tubului gi prezintd un oriiiciu circular in drcptul tubului.
-b) Calota interioari, prezinti unu plni la cinci orificii
filetate pentlu adaptarea obiectivelor qi se poate roti pe prirna czrlotb
aducdntl obiectivele in axul optic al r.uicroscopului . Un dinte metalic
montat intre cele doui calote blocheazd fiecare obiectiv in parte cAnd acesta a fost adus in axa opticd a
microscopului prin rotirea revolverului.
Tubul purtitor al sistemuiui optic in totalitatea sa este angrenat, la o coloani vertebrald de suport, prin
qina dintatd qi se apropie sau se depdrteaz6 de platin6, care sprijini preparatul de studiat, prin deplasarea
verticali determinatd prin rotirea celor doui perechi de vize.
5.

6.

Platina microscopului (rnisufa)

7.

Cavalerii sau valefii fixeazi

metalici rotund[ sau

pdtrate, fixatd orizontal la coloana microscopului, deasupra articulaliei acesteia
cu piciorul. Central, platina tuturor microscoapelor prezintd un orificiu circular,
larg de 2,5 cm care permite trecerea dispozitivului de captat qi transmis lumina
inspre tubul microscopului.

C. Componenta

pe

este o placd

platini preparatul

optici

Este alcatuitd din :

1. Sistemul de iluminare
2. Sistemul optic propriu-zis

2t

de studiat.

Hls't-ol-octE . t,trcRARI PRACTT(

vol..

TESUTURT

B. I Sistemul de iluminarc
ConJine :

-Sursa de lumini, inclusi in talpa microscopului gi este

reprezentatd de un bec de 6 V, alimentat de un transformator.

Transformatorul este plasat

in

afara elementelor

microscopului gi are rolul de a transforma sursa de curent de la

220 Y la 6Y ; prezintd un cordon cu gtecher .

Microscoapele mai vechi utilizau sursa de lumind artificiali cxterne sau lurnina obignuit6.
- Sisteruul de captat ti transmis lunrina este alcdtuit din:
- Oglinda plani, este montate in talpa microscopului 5i are rolul de a orienta razele luminoase in
axul optic al rrricroicopului cu ajutorul a douir vize;

- Diafragma (iris) este situati intre sursa de lumind gi oglindd;

Este montatd intr-un inel metalic constituind o diafragnrd a cirei deschidere
se regleazi pnntr-o tije laterali. putAnd micgora sau nrdri conul luminos ce iese prin
deschiderea circulari din talpa. microscopului.

Condensatorul este fonnat dintr-un sistem de lentile convergente, montate intr-un dispozitiv mobil aflat sub platini 9i are rolul de a focaliza lumina pe preparatul microscopic. in funclie de obiectivul
folosit se stabilegte $i pozilia condensatorului: cind se utilizeazi obiective cu putere mare de mdrire, se
ridicd condensatorul, iar cind se folosegte obiectiv cu putere de mirire mici, se coboard (avdnd pozilie
inferioard pentru obiectiwl de l0x, iar pe mdsuri ce cre$te puterea de mdrire a obiectivului se ridice
condensatorul, avind pozilie maximd pentru obiectivul de 90x).
-

8.2. Sistemul optic propriu-zis

Este reprezentat de: 1. Sistemul obiectiv
2. Sistemul ocular

l. Sistemul obiectiv
Este format din cinci obiective, care se ingurubeazd in
orificiile filetate ale discului mobil al revolverului.
* Fiecare obiectiv este format dintr-un sistem de lentile
convergente dispuse, intr-o anumiti ordine, intr-un tub metalic;
puterea de merire a obiectivelor este inscrisd pe acestea, prin gravare.
+ Lentila inferioard plasatd spre portobiect se nume$te
lentilI frontali, iar distanta dintre lentila frontali gi preparat se
nume$te distanle frontal6.
Distanfa focald a obiectivului este invers propo4ionali cu
puterea lui de mlrire (de exemplu, pentru obiectivul de 10x, distanla focali este de l6 mm).

VOL.I

IIISTOI,OGIE _ LIJCRAITI PRACI]CE

TESUTURI

Obiectivele diferi intre ele, atat dupe pulerea de n-ririre (P ob.) dar ;;i dupi modul de intrebuinlare.

Microscopul ML4 este dotat cu:

6x. [ 0x, 20x si 40x (spaliul dintre lentila frontald $i preparat este
ocupat de aer); ele sunt agezate in funclie de mdrime qi se pot roti in direclia acelor de ceasornic.
- obiective umcde (obiectiv cu imersie) cu putere de mddre de 90x, ce pemit interpunerea intre lentila
frontall qi preparal a unui lichid cu indice de refraclie egal sau apropiat cu cel al sticlei (ulei de cedru).
- obiective uscate cu putere de mdrire

ocular
Microscopul fotonic ML4 prezinti cloud oculare, fiecarc fiind format din doud lentile convergente,
moltate intr-ur.l tub lretaiic scuft (iruegrit in inleriol pentru a evita reflexia luminii), care se introduce Ia
.xtremitatea superioald a tubului microscopului.
Fiecare ocular se caraclerizeaz|printr-o putere de mdrire, iar
microscopul ML4 este previzut cu oculare care miresc de 5x, 7x,
l0x 9i 15x.
Puterea de mirire a ocularelor (P oc.) este gravad pe acestea.
Pulerea de mdrire a microscopului este egal6 cu: P ob. x P oc.
De exemplu, obiectilul de 10x gi ocularul hirrd de 7x rezultd :
P microscop: l0 x 7:70x
2. Sistcrnul

Tehnica de lucru la microscopul fotonic ML4

de 22OY gi apoi se stabilegte legdtura intre sursa de

(becul)
priza
proprie
a
transformatorului.
a microscopului $i
lurrini
2. Prin rotirea revolverului se aduce obiectivul de 10x in axul optic al microscopului.
3. Se stabile5te distanla interoculari in funclie de distanla interpupilard a examinatorului.
4. Privind prin oculare, se controleazd iluminarea cAmpului microscopic. lntensitatea lurninii se
corecteazd prin ridicarea sau coborirea condensatorului, in funclie de puterea de mdrire a obiectil'ului.
5. Se ageaz[ lama poftobiect cu lamela in sus pe fa]a superioari a platinei, fixind-o cu ajutorul
valelilor. Se centreazi apoi preparatul in axul optic al microscopului.
6. Privind lateral, cu ajutorul vizei macrometrice se coboarl tubul pdni la o distantd mai mic[ decdt
distantra focale a obiectivului cu care examindm preparatul (distanla focale pentru obiectivul de IOx este
1. Transformatorul se conecteazi la releaua

de 16mm).

23

IIISTOI-(XiIE, I,UCRAItI PRA(]'I'ICE

VOL.

'JESUTUIU

privind prin oculare se ridicd incet tubul cu ajutorulvizei macrometrice

pdni apare in,aginea clard in cdmpul microscopic. Apoi se corecteazi claritatea imaginii cu ajutorul vizei
rnicrometrice.
8. Daci nu apare nici o irnagine insearnni cd:
- obiectivul mr se afli in axul optic
- preparatul nu se afla in cdmpul microscopic
- s-a ridicat prea repede tubul microscopului.
Tot timpul shrdiului la rnicroscop se ;ine mAna in permanenlA pe viza micrometricd, cu care se fac
seurtc miScirri de lotire inaintc qi inapoi pcntru a adapta in pcrmanenli ochir.rl cxamir.ratorului, dcoarcce
preparatul nu are acceagi grosirne pe toata suprafala sa.
9. CLr ajutorul celor doui vize laterale ale platinei sc va migca lanra cu preparatul in direclie
auteropostelioar a 5i cle lateralitate, in vederca exarniiid|ii Iui in totalitatc.
7. Punerea la punct a inraginii:

Trecerea la obiective cu putere de mirire crescuti

Se face pentru examinarea de detaliu a preparatului.
Etapele sunt urmitoarele:
- se ridici tubul microscopului cu 2-3 cm cu ajutorul maclovizei;
- se rotegte revolverul pAni se aduce in axul optic obiectiwl imediat
superior ca putere de mirirc;
- se coboari noul obiectiv cu ajutoml macrovizei pdni la o distanlii nrai micir decdt noua distar.rli
focali (2-3 mm deasupra preparatului);
- privind prin oculare, se ridici condensatorul p.lnd se ilun.rineazi corespunzitor cAmpul
mlcloscoplc,
- se corecteaza claritatea irnaginii, folosind vizele micrometrice.
Folosirea obiectivelor cu imersie (90x)
- cdnd este necesari trecerea la obiectilrrl cu inrersie,

se face o
centrare riguroasS, precisi a zonei de studiat, folosind obiectil'ul 40x,
dupi care se scoate din ax obiectivul respectiv;
- se pune o piciturd de ulei de cedru pe lamd, in dreptul axului

optic;

ridicd condensatorul in poziJia sa superioari maximI qi apoi

se aduce obiectivul cu imersie in ax;
- se apropie acest obiectiv de preparat gi se priveqte din pozilie
latetali pentru a verifica distanJa frontali, care este de cateva fractiuni de mm; coborAm pini cdnd lentila
frontald a obiectivului intrd in contact cu uleiul de cedru, dispirdnd spaliul de aer dintre obiectiv 9i
portobiect;
- se fixeazd claritatea imaginii privind prin ocular gi folosind viza micrometric[.
se

24

llts't 0L,oGll: - t,tlcRARI PRAcl r(:t

vol-.

'[ ESUTURT

Obiectivele cu imersie necesiti o manipulare foarte atenti, in special in molrentul cobordrii tubului
cu ajutorul macrovizei, deoarece existi riscul spargerii lamei portobiect gi deteriolarea lentilei frontale.

intrefinerea Si pAstrarea microscopului:

- pentru buna funclionare a microscopului este necesari pdstrarea lui in husa

de plastic;
- pd4ile metalice se cura{d periodic cu o bucate de panzd moale, iar obiectivele cu tifon inmuiat in
solvenfi organici.

l)upI tcrminarea folosirii nricroscopului

se fac urmitoarele

operaliuni:

- se liclici tubul niicloscopului;

- se scoate lama de pc platini;
- se aduce obiectivul de l0x in axul optic;
- se coboari condensatorul;
- se decupleaze sursa de luminl a microscopului de la
transformatoq iar acesta de la releaua de 220 V;
- microscopul se acoperd cu husa.
- Se recomandi si nu se atingi cu rndna nici una dintre pirlile

Aqa nu !

optice ale aparatului.

Alte tipuri de microscoapc utilizate pentru studiul fesuturilor

I.

Microscopul cu fluorescenfi

Microscopia prin fluorcscenld pune in evidentd fenomene luminoase care iau nagtere in structuri
biologice prirnare (naturale), sau a celor secundare, provocate cu ajutorul substanlelor numite fluorocromi.
Metoda se bazeazd pe proprietatea unor substanle care, iradiate cu un fascicul de lumind cu o lungime
de undd rnici 9i cu frecvenld inaltd emit radialii cu o lungime de undl mare gi o frecvenld maijoasd, deci de
culoare diferitd. Aceste substanle se numesc fluorescente.
Fluorescenla este condilionatd (Mayer) de prezenla unor grupdri fluorocrome cum ar fi: azin,
oxazin etc.

in practica curenti, prin fluorescenld se infelege emiterea de radiaJii luminoase de cdtre o substanli
supusi acJiunii razelor ultraviolete (300 - 400 milimicroni). Se formeazi o imagine vizibild, colorat[,
care poate fi observatd cu ochiul protejat de un filtru pentru radialiile ultraviolete sau care impresioneazd
placa fotograficd.

25

IIIS'I'OL(X;I

vot,.

_ t,UCRAI{I PRACI'ICE

1.

ESUTUR|

Emisia spectrului de fluorescenld se prezintd sub fonni de benzi (linii Stokes) 9i nu este un spectnr
continuu, fiind in funcjie de mdrimea moleculei. Fenomenul poate fi obserlr'at in orice stare de agregare a
sut stanfei, fiind nai intens la lichide gi solide.
Fluorescenla unui preparat microscopic poate fi clasificatd in doui categorii:
l. Fluorescenll primard, naturali sau autofluorescen{a - produsd de substanle care se gdsesc in mod

natural in celule sau lesuturi (lipofuscind, cromolipidele, fenilalanina, tirozina, adrenalina,

noradrenalina etc.).
2. Fluorescenla secundarl sau provocali - indusi plin tratarea secliunilor de tesut cu fluoroctomi
(exemplu, acridin- orange); prin aceastd metodA se pot detecta acizii nucleici, fibrele de colagen, reticr-llina
gi clastice, mucinelc etc.

Tehnica de lucru
Dupe montarea dispozitivelor mentionate, se pome$te lampa t{.B.O. 9i se aqeazl pe platina
microscopului preparatul de examinat, aplicat pe o lame portobiect nefluorescentd;
2. Pentru gisirea cdmpului microscopic gi punerea la punct a imaginii se procedeazi la fel ca in
tehnica de lucru in microscopia fotonica.
3. Dupd examinare se intrerupe alimentarea de la retea a limpii H.B.O.

l.

ATEN1IE - este interzis a privi radialiilc produse de lampa H.B.O. Iiri ochelari de proteclie U.V.;
este interzisi manipularea carcasei in timpul funclionirii limpii sau imediat dupi stingerea ei inainte de
ricire, deoarece existi pericol de implozie.
Aplicaf ii practice
Microscopia in lumind fluorescenti replezinti o metodd cu o largd aplicabilitate in biologia celulard.
Cu ajutorul fluorescenlei primare pot fi identificali:
a. pigmenlii: porfirinele (fluorescentl rogie), lipocromii sau pigmenlii carotenoizi (fluorescenJi
verde), cromolipidele (fluorescenli galben-verde), lipofuscina (fluorescen1l rogu-brun);
b. acizii aminali: fenilalanina, tirozina, triptofanul (fluorescenJd albastri);
c. unele virusuri gi bacilul Koch emit o fluorescenle verde strdlucitor
d. dintele natural este autofluorescent, proprietate prin care se deosebegte de cel artificial;
e. arninele biogene: adrenalina, noradrenalina, serotonina (fluorescenid verde)'
Cu ajutorul fluorocromdrii (fluorescen16 secundari) cu acridin-orange se pot identifica:

acizii nucleici: ARN-ul (fluorescen15 rogie), AND-ul (fluorescen16 verde-galben);

b. fibrele de colagen, elastice gi reticulini - fluorescenld verde;
c. nucleii leucocitelor au o fluorescentd verde, iar citoplasma lor gi eritrocitele rdmdn opace;
d. mucinele - fluorescente verde.

26

sTol.(x;tD - t-ucll..\l Plt,\C't ICt:

\'oL.

'IESU t-URt

Coloralia cu aclidin-oranue se mai utilizeilzli in citodiagnosticul precoce al cancelului (str"rdiul acizilor

nucleici in coudiliile unui proces tuntoral).
Cea mai inrportantd aplicafie estc innuloll Llorcsccnta, care se bazeazd pe cuplarea unui anticorp cu
un fluoloclom; prin 1)uorcsccnli indus:i poatc fl idenlificati localizarca antigerrelol in celule.
Microscopra plin fluorescenfi se deosebcSte de uricroscopia cu raze ultraviolete a cdl'ui principiu
de funclionare se bazeazd pe absolblia lurninii ultraviolete de citre moleculele preparatului.
Microscopia in ultraviolet este aseminitoare spectrofotonrctriei, dar rezultatele sunt inregistrate
lbtogralic. Razele ultlavioiete trec prin lentilc speciale qi prin secliunea preparalului de exanrinat dind,
dltorita unui lbnd dilelit cle absortlic, o imaginc irrvizibiti pentm oclri, darcare cste inregistlati pe placa

fbtogralici.
Mctoda cstc LttilizaLir pcntru dctcctarcd acizilor nucleici, a bazelor purinicc yi pilirnidinice ale
nuclcotidelor ca;i la tlctectarca protcinclor ce contitr allul.nifi rminoacizi.
Gmpirile -Cl l. -OC H., -CH., -CN. mdresc intensitatea fluorcscentei, altelc ca: -ClO, -COO, -NO.,
o slibesc, ceea ce reduce gama preparatelor care pot fi vizualizate printr-o astfel de tehllica.
Prin metodcle de preparare a secliunilor se pot elimina astf'el de inconvenieute, lirgind astfel
posibilitatea de utilizare a rnicroscopiei prin fluorescenJf,.

lI.

l\{icroscopul in contrast de fazl

Microscopia in contrast (lc fazir utilizeazi un tip s1,.ecial de niicroscop fotonic ce rcalizeaze contrastul
unor obiecte de exrnrinat. per-rnilind astfel studiul celulclor in stare vie, nefixate gi necolorate.

Aparatul pentnl coutrast dc tirzir este un nricroscol; obiSnuit, cu umritoarelc particularitili:

L condensalolul ale o cliafragnrir inelara (un irrel transparent intr-un disc opxc);
2. in obiectiv se gisegte o placi sar.r inel de fazi care are rolul de a modiflca transnrisia unei pirli din
razele lut.ninoase care fonneazi imaginea cAnrpului nticroscopic (cste un proces de defazare intre razele
Iunrinoase care sunt transrnise direct 5i cele care sunt difiactate de preparat).
Aceste doui'r par-ticularitili pcrrnit modilicarea sistemului optic, adici transfbrmi diferenlele de
1'azi invizibile pentru ochi in diferenfe de arnplitudiue, care mlresc cor.rtrastul elementelor preparatului.

Aplicafii practice
Microscopia in contrast de fazd pennite:
1. studiul cclulelor ir.r stare vie (celule nellxate ;;i necolorate);
2. scoate in eviden1.l unele detalii de structuri cal'e r)u se pot obselr,/a la microscopul lotonic obi$nuit
ca endocitoza, rnigcarea cililor gi flagelilor, diviziunea celulard etci
3. studiaza reacliile celulare la diferili agenfi fizici sau chimici;
4. studiazd benzile cror.nozonrilor.

lIl.

Microscopul cu lumini polarizati

Prin aceasti tehnici se oblin imagini alc urror constitrienli in carc stlucturile exanririate sunt
anizotrope, accstea licdnd ca vitcza de propagar c a lu rn in ii polarizate si varieze cu direclia de propagare;
rrcdiile respective sc nurncsc bil'efringcntc.

21

IIISTOLO(;IE

- LUCRARI PRACTICT:

Birefringcnfa

voL.

se poate

'l

EsuruRr

clasifica:
structurile fibrilare (colagen, urielini, fibrele musculare striate etc.) poate exista o birefrigentd
pozitivi, cdnd indicele de refraclie este mai ridicat in lungime decAt in plan perpendicular 9i refrigenld
negativa in caz contrar (fibrele nucleoproteice);
b. birefrigenla cristalini sau intrinseci observati in sistemele sau moleculele in care ionii prezinti
un aranjament asimetric regulat gi este independenti de indicele de refraclie a mediului de montare; se
observd in structuri constituite din proteine sau lipide;
c. birefrigenla de formd sau structurA apare atunci cAnd particulele submicroscopice sunt orientate
regulat intr-un mediu cu indice de refraclie diferit;
d. birefri-een1a de tensiune se observe la strucrurile izotope care sunt supuse unei consfangeri
rnecanice gi se intAlrregte la nivelul ntugchilor 9i irr lesuturile embrionare;
e. dicroismul apare in momentul in cale absorblia unei lungirni de undi datd de lumina polarizatd
variazd in func1ie de orientarea obiectului examinat. Aceste varialii apardatoriti diferentelor de intensitate
(amplitudinea luminii transmise de obiect). Unii coloranJi organici ca rogul de Congo, pot induce dicroismul
in unele stnrcturi biologice, datoriti unei orientdri preferenliale a moleculelor.
a. in

28

FIISI{)I,OGIE

vol,.

LUCRARI PITAC'1'lCE

-JEsuTURr

LUCRARE PRACTICA NR" 3

CELULA, CONSTITUENT T'ISULAR

PREPARATE DE DESENAT:
1. Celuli pavimentoasi (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman, col. HE)
2. Celuli cubici (epiteliul canaliculului biliar din spaliul Kiernan, col. HE)
3. Ccluli cilindrici (epiteliul mucoasei intestinalc, col. HE)
4. Ccluli poliedricl (strat spinos epiderm, col. HE)
5. Celuli sferici (ovocit, col. HE)
6. Ccluli stelatd (neuron, col. Impregnare argentici)
7. CelulI fuziformi (fibra musculari netedi, col. HE)
8. Celuli flagelati (spermatozoid, albastru de metil)
9. CelulI caliciformi (epiteliul intestinului gros, col. HE)
10. Celuli piriforml (neuronii Purkinje din cerebel, col . HE)
11. Plasmodiu (fibra musculari striati, col. HE)
12. Sincifiu (osteoclast, col HE)

PIIE PARATE DEMONSTRATIVE

CelulI piramidalS (neuronii piramidali din scoarfa cerebrali, col. Violet cresyl)
2. Ccluli sferici (adipocit alb, col. HE)
3. Celuli pavimentoasi (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman, col. HE)
4. Celuli cubici (epiteliul canaliculului biliar din spafiul Kiernan, col. HE, tubi Bellini,
rinichi, col. HE)
5. Celuli cilindrici (epiteliul mucoasei intestinale, col. HE)
6. CeIuli poliedrici (strat spinos epiderm, col. HE)
7. Celuli sferici (ovocit, col. HE)
8. Celuli stelati (neuron, col. Impregnare argenticl)
9. Celuli fuziformi (fibra musculari netedi, col. HE)
10. CelulI caliciformi (epiteliul intestinului gros, col. HE)
11. Celuli piriformi (neuronii Purkinje din cerebel, col . HE)
12. Plasmodiu (fibra musculari striati, col. HE)
13. Sincifiu (osteoclast, col HE)
1.

29

I{ISTOLOGIE _ I,I'CRARI PI{AC]'ICE

vol-.

TESU'I'URI

CELULA _ CONSTT'T UENT TISULAR

Toate fesuturile sunt constituite din celule gi substantd intercelulard. Substanla intercelulard poate
fi reprezentatd intr-o cantitate ce diferd in funcfie de fesut: foarte redusd cum intdlnirn in {esutul epitelial
sau abundenti in lesutul conjunctiv. La lesutul conjunctiv in aceastd substanld se gdsesc Ai elemente
fibrilare. Atdt substanla intercelulari cat $i fibrele sunt produse de elaborare ale celulelor tisulare locale.
Astfel, devine clar cd elementul constitutiv de bazd al fiecdrui lesut este celula, care reprezinti unitatea
nrorfologicd qi funclionali a oricirui 1esut.

in struotura celulei se disting:

-o n]asd de protoplasmi - citoplasma
-in care se gdseqte nucleul,
Ja exterior, delimitarea de mediul extracelular

se

realizeazd prin men.rbrana celulari

- plasmalema.

Dimensiunile celulei sunt particulare fiecirei localizari tisulare, in diferite organe:

-4-5 microni (celulele granulare din cerebel),
-7-8 microni (limfocite, eritrocite),
-30-40 microni (neuronii din coarnele anterioare ale mdduvei spinirii),
- l 80-200 microni (ovulul).

Forma celulelor
Este dependentd de funclia lor qi de modul de agregare,
Iristologice se prezint[ sub forme variate:

din

care cauzd celulele in preparatele

-celula sfericl: ( ovocit, leucocit, adipocit, condrocit etc),

Fig.l Celula sferici. Adipocitul (celula grasi). Are un contur sferoidal,

continand un nucleu turtit li situat spre periferie, sub plasmalemi ti putine
citoplasmi.

Fig.

-celula poliedrici (celulele spinoase din epiteliul malpighian -epiderm, epiteliul bucal),

Fig,2 Celule poliedrice. Celulele stratului spinos epidermic sunt prevezute cu multe laturi, au nucleul sferic Ai situat central, iar intre ele lasi spafii
intercelulare. Celulele nu sunt lipite una de alta ti se lagi intre ele prin spini
intercelulari (desmozomi).

Fig. 2

30

IIISTOLO(JE _ LUCII\RI PRA(]1 IC'E

-celula

turtiti,

VOL.

TT]SUTURI

pavimentoasi (celulele endoteliale, c elule le

mezoteliale),

Fig.3 Celula turtiti (payimentoasi) cu citoplasmi pufini $i intinsi iar nucleul

discoidal proemini in zona centrali. Limitele celulare se evidenfiazi prin impregnare
argentici, se coloreazi in negru.

-celula stelatl (neuronul

oelulele nervoase),

Fig.4 Ccluli stelati (neuron.). Corpul celulei prezinti prelungiri periferice care sunt
mai intens impregnate la origine, dand celulei aspect stelet. Nucleul este rotund, slab colorat, cu
nucleol situat centralFig.4

-celula fuziformi (fibra musculara netede - miocitul).

Fig.5 Celuli luziformi. Celula musculari netcdi. Celula are formi
.i rngitA, (de aici ti numele de fibri) 9i ascufiti la cele doui capete, (formi
:: fus). -\-ucleul alungit este situat central.

-celula fl agelati (spematozoidul),

Fig. 6 Celuli Ilagelati. Spermatozoidul. Se remarci la o ertremitate a celulei
-r: i: spermatozoidului ovalar, in(ens colorat (confine nucleul) tio prelungire subfire
- r,rr fl eruoasl-coada (llagelul) spermatozoidului.

:I

-ttlula piriform[ (celula Purkinje, din scoa4a aerebeloas[)

Fig. 7. Celuli pirilbrnlii

3t

-"#1ffi*qh,, -*jijgtF-

*;:..*5*'*-.:, *r{erl}

Fig.5

Hrslot-ocrE - LUcRART PRAcrtcrE

VOL.

TESUTURI

-celula cubici ( celulele epiteliului tiroidian, celulele plexurilor coroide, celulele din epiteliul
canaliculului biliar din spaliul Kieman),
.,,!,. 1...1... i,..' r,l;,i;.-l; i
.--J,J---+--r-r-.i!.-i*q.

Fig. 8 Celule cubice. Celula are formi cubici, nucleu sferic situat central.

Fig. 8

-celula cilindrici (celula epiteliului mucoasei gastrice, celula epiteliului mucoasei intestinale, celula
epiteliului mucoasei uterine),
Fig. 9 Celule cilindrice, inalte, ce prezinti doi poli (pol bazal ti pol apical). La polul apical
apar fine strialii, platoul striat. Nucleul este ovalar situat ill treimea inferioari.

Fig. 9

-celula caliciformi (celula mucoasd din epiteliul mucoasei intestinale qi din epiteliul mucoasei
respiratorii),
Fig. 10 Celuli caliciformi ( are forma unui caliciu de floare sau a unei cupe de gampanie)

Fig. r0

-celula piramidali (neuronii piramidali din scoa(a cerebrald, celula secretorie din acinii serosi),

Fig.

ll

Celuli piramidali

Fig. 1r

-celula cu prelungiri mult ramificate ddndu-i un aspect neregulat (exemplu, celula pigmentari,
melanocitul). Pigmentul secretat de melanocit este melanina, ce conferd citoplasmei aspectul brun inchis.

Fig. l2 Celuli pigmentari

ce

prezinti prelungiri mult ramificate dendu-i celulei un aspect

ce nu-i permite incadrarea in nici o formi bine precizati, din care cauzi
formi neregulati. Este colorati prin pigmentul siu.

se spune

ci

este de

Fig. 12

32

G'(I-OGIE

VOL.I

LUCRiRI PRACTICE

-celula discoidali (hematia), sau echivalente celulare

FE

13 Hematie. Este anucleati, vizuti din

apare ca un disc biconcav.

r--i di! lateral

fafi

este

rotundi

$i mai slab

colorati la mijloc,

Fis. 13

Plasmodiul este o formatiune citoplasmaticd multinucleatd

-1--:lrate dintr-o singurd celuld prin cre$terea citoplasrnei gi ?nmullirea
:,.--_leilor. Ex: Fibra musculari striat5.
Fig. 14 Fibri musculari striati. Se remarci forma de panglici a fibrei musculare
c-Err io a clrei citoplasmi bogati ti eozinolili se gdsesc numeroti nuclei ovalari, disputi
i Friferie. Sub sarcolemi, aspectul striat al citoplasmei, este dat de structura specifici a
fi brei musculare-

-aibrilelor

Sincifiul este o formaliune citoplasmatici multinucleati

::zultatlprin contopirea mai multor celule. Ex. Osteoclastul, sincitiul
:oioblastic, etc.
Fig. 15 Osteoclast Apare ca o celuli voluminoasi cu citoplasma bogati, cu
.ootur neregul.t cotrfilend multi ruclei sferoidali.

33

TESUTURI

vor,.

HIST'OLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

TESUTURT

LUCRARE PRACTICA NR.4

EPITELII DEACOPER]RE

PREPARATE DE DESENAT

1.
2.

3.
4.

Epiteliu
Epiteliu
Epitcliu
Epitcliu

cilindric unistratificat (epiteliu intestinal, col. HE)

pavimentos malpighian cu keratinizare (epiderm, col. HE)
stratificat paramalpighian (urotcliu, col. HE)
pseudostratificat cilindric ciliat (epiteliu respirator, trahec, col. HE)

PRI,PARATE DEMONSTRATIVE

1.
2.
3.

4.
5.
6.
7.
8.

pavimentos simplu (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman, col. HE)

simplu cubic (epiteliul canaliculului biliar din spafiul Kiernan, col. HE)
simplu cilindric (epiteliul gastric, col. HE)
simplu cilindric ciliat (epiteliul trompei uterine, col. HB)
Epiteliu pavimentos malpighian
keratinizare (epiteliul mucoasei bucale, col. HE.

Epiteliu
Epiteliu
Epiteliu
Epiteliu

firi

tricromic)
Epiteliu pavimentos malpighian cu kcratinizarc (epiderm, col. HE, tricromic)
Epiteliu stratificat paramalpighian (uroteliu, col. FIE)
Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat (epiteliu respirator, trahee, col. HE)

34

HISTOLOGIE

- LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTUL EPITELIAL _ EPITELIILE

RETINETI

Clasificiri:

l. Dupi

2.

-epitelii de acoperire (epiteliul mucoasei gastrice, epiderm)

-epitelii glandulare (epiteliul mucoasei respiratorii)
-epitelii senzoriale (epiteliul mucoasei linguale- mugurii gustativi)

funcfie:

Dupi forma

celulelor:

-epirelii pavimentoase (endotelii, mezotelii)

-epitelii cubice (epiteliul canaliculului biliar)
-epitelii cilindrice (epiteliul mucoasei intestinale)

-Epiteliisimple:
(unistratificate)
3. DupA aranjarea celulelor

-pavimentoase

-cubice

-cilindric

-cu keratinizare

-malpighiene

-Epitliishatificate:

-pavimentoase:

-fdrikemtinizare

(pludstratificate)
-paramalpighiene
(de tranzilie)
-cubice

-cilindrice

Colorafii folosite

Hematoxilin-eozini:

rezultate -citoplasma-roz
- nuclei -albastru violet

Pentru vidntierea membranei bazale:

-colorafie PAS:
-impregnare argentici

rezultate
rezultate

- membEna coloratd in roz

- membrana colorati in negru

35

TESUTURI

IIIST()I,OCTE

I-U(:I{ARI Pl{A(

vol-.

r(it,l

'J

ESUTURI

EPITELII DEACOPERIRE

Epiteliile sunt tesuturi constituite din celule de fon.ni mai mult sau mai pu[in regulati, strdns unite
intre ele prin legituri jonclionale. Acestea fornreazd structuri rnembranare continue. situate deasupra
lesutului conjunctiv, de la carc primesc substanle nutritive cdt gi bogate termina{iuni nervoase gi de care
surrt despirJite printro membrani bazalX selectivi.
Epiteliile sunt priutre celc nrai pure 1esutur'i, iiind alc6tr-rite din celule in stranse raporlLrri dc vecindtate,
carc doar oclrzirrrra I penril :r ltc c lcnrcutc celulare iu intirlitrtca lor structurali (lcucocite in nr igla lc plintre
celulele epiteliale intestinale, nelar.rocitele in epiderrn;.

Epiteliile indeplinesc nurncroase funclii, dar la fiecare, una dintre funcfii este dorrrinantd $i in rapofi
de aceasta, epiteliile se clasificl in:
-epitelii de acoperirc $i tapetare
-epitelii glandulare
-epitelii senzoriale

Epiteliile de acoperire

$i tapetare
Epiteliile de acoperire (de inveliq) 9i tapetarc suut acele epitelii ale cdror celule. dispuse membraniform
pe una sau mai rnulte straturi, acoper5, organisrnul la suprafaf[ sau ciptu$esc cavitillle ce comunicd cu
exteriorul, indeplinind func;ia dorninantd de proteclie qi apirare. Jesunrl conjunctil ce se gese$te sub epiteliul
dc acoperire, poaft5, denumirea de corion. Intre corion gi epiteliul de acoperire se gisegte r.nenrbrana bazald,
evidenliatd la M. O. cu imprcgnare argentica, in care apare sub fonna unei linii neilrtrerupte de culoare
neagrl; in coloralie PAS apare coloratl in roz.
Epiteliile de invelig se clasifici morfologic in func{ie de :
-nurndrul straturilor de celule ce le alcituiesc,
-forma celulelor componente la epiteliul nestratificat, iar la epiteliile stratilicate - forn.ra celulelor
din stratul superficial.

Epiteliile de acoperire (de inveliq) $i tapetare. Clasificare:

-epitelii simple (nestratifi cate)
-epitelii stratifi cate (pluristratifi cate)

Epiteliile simple (nestratificate)

a) Epitelii pavimentoase (turtite) simple:
Sunt epitelii alcdtuite dintr-un singur rdnd de celule pavinrcntoase. Celulele sunt liJite fi aderd intre
ele, astfel cd pe preparatele histologice in coloralii obignuite nu se v5d limitele celulare.

36

-rF

- i,rclE

- LUCni.ru pntCrtCE'

VOL.I

TESUTURI

?::ru

evidenlierea acestor limite se foloseqte ca metodd de colorare, impregnarea argenticd, unde

::*--- celulelor apare poligonal, uqor ondulat gi de culoare neagrd, culoare ce apare prin reducerea
r:::-- r de argint.

:remple:

-:doteliile,
-::ezoteliile,

-:riteliul de pe fala inteml a timpanului,

-::ireliul foilei exteme a capsului Bowman,
-::iteliul alveolei pulmonare,
-=:rteliul porJiunii descendente a ansei Henle.

Fig, I Epiteliu pavimentos simplu

(schemi generali)

F:s.: Epiteliu pavimentos simplu. Endoteliu

u::rl.- J:rilar sanguin seclionat longitudinal. Col. Tricromic
, , : -: \10. Lumenul vascular este delimitat de un singur
r . : ::.'j.-- foarte turtite (din care cauzi peletele apare abia

-a :Jentifice insi nucleii mult alungili, lenticulari,

:- .--:-: ii lumenul capilarului.

peretele capilarului

iematii

1.

tlg.3 Celula turtiti (pavimentoasi). Foifa externi acapsulei

r'-r:ra- Col. H.E., ob X 4o.Celula este mult aplatizati, cu citoplasmi

' - r ::iinsa, iar nucleul discoidal proemind in zona centmli.

.*tt"

37

HISTOLOCIE

v0r,.

- LUCRARI PRACTICE

b) Epitelii cubice (prismatice joase) simple :

Sunt formate dintr-un singur rdnd de celule iz-odiarnetrice,
cu limite greu evidenliabile la microscopul optic.

TESIJTURT

celula qubica

Exemple:

-epiteliul
-epiteliul
-epiteliul
-epileliul
-epiteliul

fbliculului tiroidian,
plexurilor coroide,
de pe fafa intemd a comeei,

canaliculilor Boll,
canaliculului biliar din spaliul Kieman.

Fig. 4 Epiteliul simplu cubic

(scbemi gererali)

; ir3

Fig. 5 Epiteliu simplu cubic. Tub colector renal,

col . HE. Celulele sunt aiezate pe un singur rdnd, au fonna

' rr .(

.,#i'

cubice, nucleii sunt a$zatiintr-un singur rand, echidistanli

5i au

formi sferici.

-"e-" , ' &r,.

:'-{f''.

nucleu

c) Epitelii cilindrice (prismatice inalte) simple:

Sunt constituite dintr-un singur rAnd de celule ce au indltirnea mai mare decat celelalte dimensiuni
greu vizibile la microscopul optic.
limitele
9i

Celuleleacestuitipdeepiteliuprezintddiferenlierialepoluluiapical:microvilozitili(cefavoizeazd
absorblia in intestin 9i in tubii contodi renali) qi cili mobili (epiteliul uterin gi tubar), 'lbt in acest tip de
epiteliu vom gtrsi gi celule cu caliciu in care se acurnuleazi mucusul secretat ce va fi eliberat la suprafati
(epiteliul intestinal).

38

VOL.I

HISTOL(X;IE _ LUCR,{.RI PRAC'I'ICE

TESUTURI

celu!a cllindrica

Exemple:
-epiteliul tubului digestiv subdiafragmatic (stomac, intestin),
-epiteliul colecistic,
-epiteliul trompei uterine gi uterului,
-epiteliul canalului epididimar

Fig.6 Epiteliul cilindric simplu

(schemi generali)

-a

Fig. ? Epiteliu cilindric simplu.

Epiteliu intcstinal. Col . HE, obX40. Celulele

cilindricc au nucleul de fonne ovalari situat bazal

il), la polul apical prezentand microvjlozitafi (4).
Printre aceste celule se gesesc intcrcalatc cclulc
caliciforme (2), cr.t mucus acunrulat la polul apical,
mucus carc nu apare colorat in HE, deoarece se
drzolvd. Nuclcul Ior { J) csrc aSczJl bazal.

,. t

Epitelii pseudostratificate cilindrice ciliate (Epiteliul mucoasei respiratorii)

Sunt alcetuite din celule cilindrice de diferite inillimi dar toate
luAnd contact prin polul bazal cl membrana bazali. Unele celule sunt
mici pitice, altele sunt inalte Si le acopere pe celejoase, ajungend cu polul
apical la suprafaJS. Nucleii ovalari, sunt situaii la diferite nivele, oferind,
1a microscopul optic, senzalia de falsd stratificare. In acest ep;teliu vom
mai gisi celule ce prezintd specializdri ale membranei apicale tip cili vibratili
5i celule oalicifomre.

trig,

39

t.piteliu pseudostratificat cilindric

(s'ihemi generali)

HISTOLOGIE .. I,UCRARI PRAC'IICE

vot-.

Exemple:

'rEsu't'uRt

-epiteliul cdilor respiratorii pAnd la nivelul brongiolei,

-epiteliul sacului lacrimal,
-epiteliul trompei lui Eustachio.
. .:. t.
Fig. 9 Epiteliu cilindric pseudostratificat. I'.prteliu traheal. Col.

;;

'l :ii # r'-.'

Tr-iclonric Masson. ob.X 20. Linritclc cclularc nu sc vid. Cclulelc pr czinli inhllirrli
diltrltc, dar toatc au contact cu membrana bazali. Prczinti nuclci o\,alari ce sc
griscsc sinrxti la ir);illinridifer itc (2). Uncle celrle prczinti cili. (3), allcle caliciu crr
nrueus, a;a rruuritclc cc[rlc culiciforn]c ( l).

t"
I

A.

"+,{&

. -aae Epitelii stratifi cate (pluristratifi cate)

Sunt formate din mai multe straturi de celule, in flecare strat putand exista rnai nrulte rAnduri celulare.
Forma celulelor din acelagi strat este asemdnetoal'e (izomorfe), dar diferi fald de stratul urmitor
(anizornorfe).
Denumirea lor este datd dupi tipul de celule din stlatul superficial.

a) Epitelii pavimentoase (malpighiene) stratificatc se impart in epitelii pavimentoase keratinizate

5i nekeratinizate dupi cum celulele super'ficiale se incarcd sau nu cu keratind.

Epitelii pavimentoase stratificate cu keratinizare

(cx: epidermul)
Celulele sunt a$ezate pe mai multe straturi $i pe mdsuri
ce se superficiahzeazd se turtesc. Aplatizarea celulelor este
insolitd de keratinizare. Membrana bazald pe care se sprijind
epidermul este cutatd, cute detenninate de ridic[turile Jesutului
conjunctiv subjacent (dermul), numite papile denrrice.
Dinspre nrembrana bazald spre suprafatd, epidermul
prezinti 6 straturi:

r stratul bazal, format din celule cilindrice,

singur rind, avdnd nucleul situat [a polul apical,

agezate pe un
strat bazal

Fig. l0 Epitoliu payimentos stratificat de tip

malpighian cu kcratinizare
(schenri gcnerall)

40

.TOLOCIE _ LUCR,\RI PRACTICE

VOI,.

TESUTURI

stratul spinos, alcAtuit din cAteva ninduri de celule de fonni poliedrici, legate intre ele prin
::-.mozomi (spini intercelulari). Stratul granulos, numit aga din cauzd ci celulele romboidale pe cale de
'. olulie se incarcd cu granule intens bazofile de keratohialini, (nucleul lor, poate h fragmentat),
r stratul lucios, in care celulele gi-au pierdut nucleul gi s-au incercat cu o substantd refringentd,
' -rrira eleidind,
o Stratul comos, celulele sunt turtite, fbrd nucleu gi incircate cu keratin5,
o Stratul descuamant, celulele de la suprafald ce se descuameazi (se desprind).

Fig.

ll

Epiteliu pavinrentos stratificat de tip malpighian cu keratinizare.

iJerm. Col HE, ob X40. Membrana bazali pe care se sprijili epidemrul este cutati,
: -:i detemi at.. de ridicaturile tesutului conjunctiv subjacent (delmr-:l), llumite papilc

,:nice (l).

Se observi
2. strat bazal
3. strat spinos

4. strat granulos
5. strat lucios
6. strat comos
7. vas

capilarin dcrmulcapilar

Epitelii pavimentoase stratifi cate

firi

keratinizare

lexemplu, epiteliul mucoasei bucale, esofagiene, vaginale, a

canalului anal).

Dinspre mernbrana ba,za\d spre suprafate prezintd 3

straturi:
o Stratul bazal, alcatuit din celule cilindrice, cu nucleii
a$ezatri spre polul bazal,

Fig. l2 Epitcliu pavimcntos suatiflcat de tip malpighian

IEri keratinizare (scheml generali)

Stratul intennediar spinos, alcdtuit din mai multe rinduri celulare. Celulele au form[ poliedricd qi
sunt unile intre ele prin desnrozomi.
. Stlatul superficial, cu cateva rAnduli de cehrle din ce in ce mai tuftite, cu nuclei picnotici 5i
aplatiza\i. in aceste epitelii celulele igi p[streazh nucleii pAnd in stratul superficial.

41

IIISTOLOGIE

. LUCR.IRI

VOL.I

PRACTICE

TESUTURI

Fig.13 Epiteliu pavimentos de tip malpighian firi

keratinizare. Epiteliu esofagian. Col. HE, ob X40. Prezing lrei
straturi, stratul bazal, stratul spinos, stratul superficial in care
celulele iqi pdstreazi nucleii aplatizali pand la suprafala
epiteliului.

b) Epitelii stratificate cubice:

Sunt alcdtuite din doud rAnduri celulare (bistratificate).
Stratul bazal este alcdtuit din celule cilindrice, cel superficial
din celule cubice.
Exemple:

-epiteliul canalelor extralobulare ale glandelor salivare,

-epiteliul canalelor excretoare ale glandelor sudoripare.

'!lr&b

*"-'te

*
Fig.l5 Epiteliu cubic bistratilicat. Canal excretor
exhalobular din glanda salivard. Col, Tricromici Masson, ob.
X40. Celulele se identifici prin nucleii rotunzi, aiezali pe doue
randuri ce delimite^z A un lumen, limitele celulare nu sunt vizibile.

'ql&&

sd
ii.

42

HISTOLOGIE

VOI,.

- LUCR.{RI PRACTICE

TESUTURI

c) cilindrice:
Sunt alcituite din trei straturi, bazal, un rAnd de celule cubice, intermediar, citeva rAnduri de celule
poliedrice qi superficial stratul celulelor cilindrice.

Exemple:
-epiteliul uretrei spongioase,
-epiteliul fundului de sac oculo-conjunctiv.

Fig. l6 Epiteliu stratificat cilindric

(schemi generali)

Epiteliul paramalpighian sau de tranzifie

Uroteliul este localizat in mucoasa clilor urinare extrarenale
calice, bazinet, ureter, vezici urinar[, uretrd, regiunea prostaticd
si membranoasi la birbat gi po4iunea inifiald a uretrei feminine).
In acest tip de epiteliu celulele sunt agezate pe mai multe
rAnduri, formAnd trei straturi:
stratul bazal, alcdtuit dintr-un singur rind de celule cubico-cilindrice,
stratul intermediar, cu mai multe rinduri de celule polimorfe (poliedrice, in rachetd)
stratul superficial, cu celule turtite, intinse la suprafati, acoperd mai multe celule de dedesubt.
?rezintd unul sau doi nuclei.
Membrana celulelor superficiale prezinti spre lumen, o diferenliere, cuticula. cu rol de proteclie.

o
.
.

Fig. l7 Epiteliu prvimertos stratificrt de tip prramrlpighian (uroteliu), (schemi generdi)

43

HISTOLOCIE

VOL.I

- LUCRiRI PRACTICE

FiglS Epiteliu pavimentos stratilicat de

tip psrrmalpighi.n (urotcliu). Epiteliul vezicii
urinare. Col HE, ob X40. Cclulelc a5ezate pe rnai
multe randuri, alctrtuiesc 3 straturi:
I .stratul bazal alcituit dintr-un land de celule

cubico-cilindrice,
2.stratul intermediar alcituit din mai multe
renduri de celule polimorfe (poliedrice, in rachettr),
3.stBtul superficial, alcStuit din celule turtite,
intinse la suprafati, acoperind mai multe celule de
dedesubt. Aceste celule pot prezenta unu sau doi
nuclei.

4.corion

'?,q.

44

TESUTURI

MSTOLOGIE

VOL.I

LUCRARI PRACTICE

TESUTURI

LUCRARE PRACTICANR 5
EPITELtr GLANDT]LARE

PREPARATE DE DESENAT

1. Glandi tubulari dreapti (glanda

2. Glandi salivari mixti, col. HE

3.
4.

Lieberkuhn, col. HE)

Glandi veziculari, (tiroida, col. HE)

Glandi alveolari cu alveole pline (glanda

sebacee, col.

IIE)

PREPARATE DEMONSTRATTVE

1. Glandi unicelulari infraepiteliali, (celula caliciformi,

2. Glandi seroasi puri, (pancreasul exocrin, col. HE)
3. Glandi seroasi puri, (parotida, col. HE)

4,
5,

Glandi
Glandi
6. Glandi
7, Glandi
8. Glandi
9. Glandi
10. Glandi
11. Glandi
12. Glandi
13. Glandi
14. Glandi

col. HE)

salivari mucoasi, col. Mucicarmin

tubulari glomerulati (glanda sudoripar5, col. HE)
alveolari cu alveole goale, (glanda prostat5, col. HE)
alveolari cu alveole goale, (glanda sebacee, col. HE)
tubulo-alveolari (glanda mamari in lactafie, col , HE)
tubulo-acinoasi, (glanda mamari in repaus, col. HE)
endocrini cordonali, (glanda suprarenali, pancreas endocrine, col HE)
amficrini, (hepatocit, col HE)
tubulari ramificati, (glandele gastrice din regiunea pilorici, col tricromic)
tubulari sinuoasi, (glandele gastrice, regiunea fundici' col. HE)
tubulari dreapti (glanda Lieberkuhn, col. HE)

45

HISTOLOGIE

VOL,I

- I,UCR.IRI PRACTICE

TESUTUN

TESUTURILE EPITELIALE-EPITELII GLANDULARE

Clasificiri:

Dupi modul

de secrfi

a) -glande merocrine
b) -glande holocrine
c) -glande holomerocrine

Clasifi carea histoliziologicA:

Dupi

mediul in care

secreti:

a) -glande
b) -glande
c) -glande
d) -glande

exocrine
endocrine
mixte
arnficrine

-drept

-tubular

-sinuos

-ramificat
-glomerulat
-seros

Dupi forma adenomerului: -acinos: -mucos

-mixt
Componenta secrtorie a unei glande
-alveolar
-tubulo-alveolar
-tubulo-acinos

l-

Exocrine:

Dupi forma canalului excrtor

clasificarea

morfologici:

2. Endocrine

Coloratii folosite

-glande simple
-glande compuse
-glande agminate

-glande vziculoase
-glande cordonale sau reticulate
-glande difuze (intrstif iale)

Pntru evidenlierea glandelor endoepiteliale unicelulare (celula

caliciformi) se folosegte mucicarminul, mucusul din celuld

albastru.
color6ndu-se
Alcian,
mucusul
se coloreazd in rogu $i Albastru
Acinii mucogi , alcatuili din celule cu nucleul tunit, a$ezat bazal. Citoplasma lor are aspect spongios din cauza picdturilor de
mucus car nu se coloreazi in colomlii obitnuite, HE sau tricromice, mucusul fiind dizolvat de solvenlii organici folosili in
tehnicile de colorare. Pentru evidenlierea mucusului se folosegte coloralia PAS sau mucicanninul. Mucusul se coloreazd in
roz, rosu.

Celulele glandei sebacee sunt incarcate cu sebum. Prin metodelc de coloralie clasicd nu se coloreazd. Se evidenfiazi cu
metodele de colorare pentru lipide (vezi lesutul conjuncliv).

46

HISTOLOCIE

VOL.

- LUCR,f,RI PRACTICE

TESUTURI

EPITELII GLANDULARE

Tesutul epitelial glandular este format din celule epiteliale putemic specializate, care s-au diferenfiat
in direclia sintezei unui anumit produs (secrelie), constituind glande. La epiteliile glandulare, membrana
bazald poarti denumirea de glandilem.
In strucfuralizarea unei glande intdlnim doud componente:
a) porfiunea secretorie sau adenomerul (componenta obligatorie atat la glandele exocrine cit gi
endocrine),
b) porfiunea excretoare (canalul excretor) componentf, intAlniti numai la glandele exocrine.

Epiteliile glandulare se clasificl din punctul de vedere al mediului in care igi elimini produsul secretat

in:
.

glande endocrine (cu secrelie inteme ce trimit produsul secretat, hormonul, direct in mediul intem,

sdnge),

exocrine (cu secrelia externi, ce elimini produsul de secretie intr-o cavitate ce comunicd
cu mediul exterior sau direct la suprafala pielii),
r glandele mixte ( glande ce au in organizarea lor structurale o componentd endocrind qi o componenti
exocrin6, exemplu, pancreasul, gonadele),
r glandi amficrinA (constituita din celule care au ambele tipuri de secrelie, exemplu, ficatul)
o glande

Glande endocrine
'}'

Celule epiteliale

Circulatia sanguina

Fig. I Clasificarea glandelor din punctul de vedere al mcdiului in care

47

ili elinrini

produsul secretat

TIISTOLOGIE

vol-.

- LUCR-{RI PRACTICE

TESLTURT

Glandele endocrine, dupd modalitatea de aranjare a celulelor, pot fi :

. glande veziculoase (exemplu, tiroida , pa4ial gi hipofiza intermediari),
o glande cordonale (exemplu, glanda suprarenald, pancreasul endocrin, corpul galben, adenohipofiza),
o glande difuze sau interstiliale (exemplu, glanda tecald, celulele Leydig, celulele din sistemul endocrin
dituz).
Glandele exocrine, in functie de pozilia pe care o au fald de epiteliul de acoperire de origine, pot
endoepiteliale qi exoepiteliale.

fi

1. Glandele endoepiteliale sunt celule sau grupdri celulare cu caracter secretor, incluse in epiteliul
cle

acoperire. Se clasifici in:

o unicelulare (celula caliciformi, localizati printre celulele

cu platou striat din epiteliul intestinului

sublire sau printre celulele cu cili din epiteliul respirator)

Fig.2 Glandi unicelularl. Celula ctliciformi

(schemi generali)

Fig.3 Glandi unicelulari. Celula caliciformd, cpiteliul

irrrestinal. Ob. X l00.Sc obscrve un epilcliu simplu cilindric, ale
c

i-rrui

cclule la polulapical prczinti specializeri-microvili. Printre

accstc cclule se vdd cclule caliciforme cu mucus acumulat la

polul apical. Celulele caliciforme secrcte glicoproteine

ce

{i
*i

l)rotrjcczd $i lubrifiaze suprafata mucoasci.

pluricelulare

-grupiri celulare cu caracter secretor incluse in epiteliul de acoperire al mucoasei nazale,

faringiene, uretrei prostatice

Fig. 4 Grupiri celulare cu caracter

secretor (l), (schemi generali)

48

VOL.I

HISTOLOGIE _ LUCR,IR] PRAC'I ICE

TESUTURI

Fig.5 Gruplricelulare cu caracter secreto l. Cavitatea

nazale. Col H. E, Ob. X40. Epiteliul cavitilii nazale este un
epiteliu pseudostratifi cat ale cirui celule prezinti,la poluiapicaJ,
diferenlieri de membrani cili vibratili, In epiteliul de acoperire
se obsewi qi celule glandulare grupate. (1)

-membranl secretanti-epiteliul gastric, epiteliul

plexurilor coroide

Fig. 6 Membrani secrtanti. Epitcliul gastric Col H. E. ob. X40.

Epiteiiu simplu cilindric alcdtuit in totalitate din celule secretorii.

2. Glandele exoepiteliale sunt cele mai numeroase gi constituie ceea ce definim, in mod general,
glands exocrine. Ele prezintd o componenti secretorie, (adenomerul) gi o componentd excretorie, (canalul
3xcretor).

Fig, 7 Clasificarea glandelor exocrine

dupa forma adenomerului (schemi generali)

tubulara

49

actnoasa

alveolara

HISTOLOGIE

VOL.I

- LUCRiRI PRACTICE

Dupi forma adenomerului

acestea pot

fi

TESUIURJ

A) glande tubulare -In aceste glande, epiteliul secretor este simplu cilindric.
Pot fi:

drepte (glandele endometriale din perioada foliculinicd, glandele Lieberkiihn-din mucoasa intestinald)
Fig. 8 Glandl tubulari dreapti. Glanda Leiberkiihn. Scfiune longitudinal!. Lumenul glandei
rctiliniu ti delimitrl de un epiteliu simplu, fonnat din celule cilindrice cu platou striat $ celule caliciforme,
Celulele au nuclei ovalari, situati la polul bazal. Celulele se sprijini prin polul bazal pe membrana bazaltr,
glandilem, sub care se vid elementele lesutului conjunctiv.
l.celultr cilindrici cu platou stdat
2.celuli caliciformtr
3.lesut cotrjunctiv- corion
este

Fig,9 Ghndi tubularl dreaptl.(l) Glanda

Leiberkiihn. Secliue longitudinal!" Col. H. E. ob. X40.

sinuoase (glandele fundice din stomac)

ramificate (glandele esofagiene, cardiale, pilorice, glandele Bruner)

Fig. l0 Glandi tubularl ramificrti.

(schemi generali)

50

VOL.I

HISTOLOGIE _ LUCR.4RI PRACTICE

Fig.

ll

TESUTURI

Glandi tubulari ramificati. Glandi

pilorice, stomac. Col H. E. ob.X40. Lumcnul glandular in

porliunea sa profundt se ramifici iar celulele care-l
delimiteazi suntinalte, ciiindrice, aqezate pe un singurrdnd,
au citoplasma

clari, iar nucleii ovalari sunt asezalibazal.

glomerulate(glandelesudoripare)

Fig, 12 Clandi tubulari glomerulati.

(schemi generali)

Fig. l3 Glandi tubulari glomerulati. (l). Glanda

sudoripard, colH. E. Ob. X 40. Secliunea interceptcazi tubul

glandularde mai multe ori. Lumenul tubular (rotund, oval,

S) delimitat de un singur rdnd de celule
cilindrice, reprezintd porliuni de adenomer, iar lumenuJ
delimitat de un epiteliu cubic bistratificat reprezinta canalul

in S sau segmcnt

excretor.

5l

HISTOLOGTE

- LUCR.IRI

VOL.I

PRACTICE

TESUTURI

B) glande acinoase.
In aceste glande, adenomerii sunt numili acini, au formd sferic6
sau ovalarb 9i se aranjeaz[ sub forma unui ciorchine de strugure.
Se clasificd

in

seroase; acinul are formd sfericd, celulele glandulare au

formli piramidali sunt agezate pe un singur rAnd, delimitAnd un lumen
ingust gi stelat cu prelungiri intercelulare. Citoplasma apicali conline
granule de zimogen, precursorul produsului de secretie.
Fig. 14 Acin seros (1) Lumen, (2) Nucleu, (3) Celule
pirrmidale, (4) Citoplasmi continend la polul apical

grrnulafii

dG zimogcn.

(5) Celulc mioeplteliale

(schemi generrli).

Nucleul este rotund, a$ezat injumdtatea bazal5 a celulei. Citoplasma celulei are un aspect intunecat.
Intre polul bazal al celulei gi glandilem se gdsesc celulele mioepiteliale.
Acinii serogi se gdsesc in glanda
pfiotid, pancreasul exocrin, glandele linguale
von Ebner, in glandele salivare mixte.
Fig. 15 Acin seros. Glandi parotidl, secliune
transversaltr. Col.H. E. Acinul este sferic, prezinte un hmen
mic, de foarte multe ori invizibil la microscopul optic. Atunci

cind

se

observi apare stelat, Lumenul est dglimitat dc celule

piramidale a ciror citoplasmi spicali conline grsnule

secretorii, iar nuclcii sunt rotunzi, agezafi injumitatea bazaltr
a celuli. Citoplasma are un sspect intunecat.

mucoase ; acinul are formd alungitd 9i este mar

voluminos decAt cel seros. Are lumenul rotund gi larg, mdrginit de
celule trapezoidale. Citoplasma celulelor are aspect spongios, din
cauza bulelor care nu se coloreaztr dec6t cu mucicarmin in rogucdrdmiziu. Nucleul este turtit, a$ezat in polul bazal al celulei.
Intre glandilem gi polul bazal al celulelor se gdsesc celule
mioepiteliale. Se ghsesc in glandele palatine, glandele linguale
Weber, in glandele salivare mici intraepiteliale, in glandele salivare
mixte mari.
Fig. 16 Acin mucos . (l) Celul cubice, (2) Nucler,
(3) Ccluli mioepiteliali, (4) Lumen. (schemi
generall).

52

vol,.

TESUT URr

Fig. lTAcin mucos, Clandi salivarS. Col. Tricromic

:.
:.
ob. X40. Seobservd lumenul larg, delimitatde celule
- . i:::t kapezoidal. Celulele au nucleul turtit, atezatbazal.
: :sma are aspect spongios din cauza picitu lor de
- : i :are nu se coloreazd in coloralii obi$nuite, HE sau

'' '::re. mucusul fiind

, ::

ir

dizolvat de solvenfii o.ganici

rehnicile de colorare.

mixte. Acinul este ovalar sau alungit, fiind cel mar voluminos dintre cele trei tipuri deacini. Este
. :,:::t dintr-o po4iune seroasa, aproximativ 415 qi o po4iune
- ,, -:si mai mici, ce ocupi un pol al acinului sub forma unei
: .. rne. ( Semiluna lui Gianuzzi).
. : .::3tte localizat in glandele salivare rnixte mici gi mari.

Fig. l8 Acin mixt . (1) componenti seroasi,

(2) componenti mucoasi. (schemi generali)

Fig. 19 Acin mixt, mucoseros. Glanda

---:ii.
:

:
:

col. H. E. ob.X40.
lumen acin mixt
aompoDcntd mucoase
aomponcnta seroasi

.s3

VOL.I

IIISTOI,OGIE - LUCR;,RT PRACTICE

TESUTURI

C) glandele alveolare (glanda prostatii-alveole goale, glanda

sebacee-alveole pline).

Glanda sebacee are un aspect de sac plin cu celule.Pe

glandilem se gdsegte un rand de celule cubice, tinere, cu citoplasmd
intunecati (unele in diviziune ), iar spre centru celulele i9i pierd
colorabilitatea, apar spongioase 9i cresc in volum incircAndu-se
cu sebum. Nucleul este situat central. Pe mdsurtr ce citoplasma
devine mai spongioasi, nucleul prezinti diferite aspecte involutive:
(picnozd, cariorexis, cariolizi). in celulele complet involuate, datorit?i
incircdrii deosebite cu sebum (grdsime) nucleul este dispirut.

.t

,-.

Flg. 20 Glandi de tip alyeolrr -rlvcole plile. Glandtr sebacee.

l. cariorexis,2. celule ln involulie, 3. nucleul picnotic, 4.celultr bazali
(6chemi generali)

Ghndi de aip dveohr - rlvcole pline. Glanda

Tricromic Masson, ob. X40

Fig, 2l
sebacee. Col.

Fig. 22 Glanda de tip elveolar- alveole goele, Glanda

prostati. Col. Tricromic Masson, ob X20. Adenomerul este

volumircs, tapetat

de un

epiteliu simplu cilindric, ce delimiteazi

un lumcn larg.

54

HISTOLO(;IE _ LUCR;.RI PRACTICIi

VOL,

TESUTURI

D) glanda tubulo-alveolari, glanda

prezintd adenomerul sub forma unei
combinafii intre tub gi alveola, (glanda
mamar[ in lactalie)

Fig. 23 Glandi tubulo-alveolari. CIanda mamari

(l). Col H. E. ob X20.

:]r lactafie

E) glanda tubuloacinoasl, glanda prezintii adenomeml sub lorma unei combinaliiintre tub gi acin
glanda mamard in repaus).
Dupd forma canalului excretor glandele exocrine se pot clasifica in:
r glande simple, pentru fiecare adenomer existd un canal excretor (glanda sudoripari)
o glande compuse, au canal excretor ramificat, hecare ramificalie continuAndu-se cu cAte un
rdenomer - (glandele salivare, pancreasul exocrin)
r glandele agminate, sunt alcltuite dirr glande compuse alaturate ce constituie, fiecare cu stroma sa,
lobuli glandulari, iarcanalele lor excretoare se deschid la suprafald, individual, dar al5tutat in aceeagi zond
r prostata. glanda mamard).
Dupd modalitatea elimindrii produsului de excrelie glandele exocrine se pot impe4i in :
o gtande mcrocrine , sunt glandele ce igi elimini produsul de secreJie prin exocitozd, integritatea
celulari nefi ind afectati. (exemplu, sudoripare, salivare, gastrice),
o glande holocrine, sunt constituite din celule care la sfirgitul umri ciclu secretor (singurul ciclu
posibil), se transfomrl in propriul lor produs de secrelie (exemplu, glanda sebacee),
r glande holomerocrine, sunt acele glande ce prezintd celule ce acumuleazi produsul de secretie
la polul apical, iar cAnd depozitarea atinge o presiune maxinri, plasmalema se rupe, produsltl de secre{ie
se elimind in lumenul glandei. Cdnd celula are doi nuclei, unul dintre ei se poate elimina impreunh cu

polul apical. Dupa refacerea plasmalemei, celulele i9i reiau ciclul (glanda mamard, glandele odorante).

55

HISTOLOGIE

VOL.I

- LUCRiRJ PRACTICE

LUCRARE PRACTICA NR. 6

TESUTURI CONJUNCTIVE, ELEMENTE COMPONENTE

PREPARATE DE DESENAT

l.

Fibrocit, col. IVIGG

2. Histiocit, limfoganglion, col. HE

3. Mastocit, col. Albastru de toluidini
4. Plasmocit, col. Verde de Metil Pironini
5. Fibre de colagen, col. Ticromic Masson
6. Fibre de reticulini, splinl, col. Impregnare argentici
7. Fibre de elastini, tunica medie a arterelor de tip elastic, col. Orceini

PRE PARATE DE I\TONSTRATI VE

l
2.
3.
4.
5.
6.

Histiocit in fesut, plamAn, antracozi, col. HE

Plasmocit, col. IIGG
Adipocit, col. Sudan III, HE.
Fibre de colagen, dermul profund, col. Ticromic Masson
Fibre de reticulini, splini, col. Impregnare argentici
Fibre de elastini, tunica medie a arterelor de tip elastic, col. Orceini

56

TESUTURJ

HISTOI,OGIE

LTJCRARI PRACTICT)

VOL.

Alcituire

TESUTURI

I. Substanfi fundamentali

ILFibre conjunctive

-colagene
-elastice

-reticulare
-fibrocit

-autohtone
III.

-mastocit
-adipocit
-cromatocit

Celule conjunctive :

limfocit
-hematogene -monocit

-neutrofil

-polirnorfonuclear -acidofil
-bazofil

Colorafii specifice

Colorafii specifice pentru evidenfierea fibrelor conjunctive

Orceini penhu fibrele elastice, le coloreazd in rogu brun. Rezorcin Fuxina coloreazd fibrele elastice in rogu aprins.
aldehid fuxina (Gomori) le coloreazi in negru.
Impregnare argentici pentru fibrele de reticulina le coloreazd in negru. PAS pozitive.
Colorafia tricromici Masson pentru fibrele de colagen le coloreazd in albastru.
Coloratia tricromici Goldner -Szekelly pentru fibrele de colagen le coloreazd in verde.
Colorafia tricromici yan Gieson pentru fibrele de colagn, le coloreazd in rogu.

Colorafii specifice pentru evidenfierea celulelor conjunctive

Colorafie albastru de toluidini pentru mastocit; apare ca o celuld acoperitd complet de granulalii (citoplasrna gi chiar
nucleul). Unele dintre aceste granule sunt colorate in albastru (ortocromazie) 9i altele sunt colorate in rogu-violaceu
(metacromazie). In colorafie HE, granulafiile nu se vid.
Colorafie verde-metil-pironini pentru plasmocit, citoplasma qi nucleolul se coloreazi in rotu, iar nucleul in verde.
Adipocitul poate fi pus in evidenli (dupi fixare in formol gi secliuni la congelare), prin coloralii specifice lipidelor ;
-Sudan IV - se coloreazi in negru

III- se coloreazi in ro$u- portocaliu

-Scharlach Roth - se coloreazi in rotu
-sulfat de albastru de nil - se coloreazi in roz (grdsimile neutre)
-diferite nuanfe de albastru (acizii graqi)
(fixator
-acid osmic
fi colorant pentru grisimi - se coloreazi in negru-brun.
-Sudan

57

HISTOLOGIE

vol-.l

LUCR;.RT PRACTICE

TESUTURI

TESUTURI CONJUNCTIVE. ELEMENTE COMPONENTE

Aceste lesuturi sunt alcetuite din celule, agezate de obicei, la distanld unele de altele 9i inglobate
substanla fundamentald, in care se gdsesc fibre conjunctive. Un lesut conjuntiv este constituit din :
1. celule

2.

in

conjunctive

f:}le

3. substanJl fundamentald

Dup[ varialiile cantitative gi calitative ale acestor trei componente putem distinge, din punct de vedere
morfologic, mai multe tipuri de lesut conjunctiv.
Celulele fesutului conjunctiv sunt :
-celule autohtone (de origine mezenchimatoasd)
-celule provenite din sdnge 9i din limfr (celule hematogene, alogene)
Celulele autohtone, specifice diferitelor fesuturi conjunctive sunt : fibrocitul, histiocitul, mastocitul,
plasmocitul, adipocitul, cromatocitul, condrocitul, osteocitul gi osteoclastul.

Fibrocitul

celuli cu prelungiri,

care poate veni in

contact cu prelungirile altor fibrocite. Citoplasma redusd prezintd
bazofilie variabill, iar nucleul ovalar, voluminos, poate avea 1-2

este o

nucleoli. Starea activd, denumitd fibroblast, prezintd bazofilie

citoplasmaticl constantd gi nucleul cu nucleoli.

Fig. I Fibrocit (schemi generali)

Fig. 2 Fibroblagti. Embrion. Col. Giemsa,

ob. X40. Fibroblastele apar cu prelungiri ale ciror
limite se pierd ln substanla fundamental[ din jur
Citoplasma are o bazofilie variabile, iarnucleul este
mare, ovalar, hipocrom.

58

iNSTOLOGIE

VOL.I

- LUCRj,RI PRACTICE

plelungiri variabile, citoplasma bogatii putAnd

-:zenta vacuole de secreJie, incluziuni, (lipide, pigmenli), sau corpi fagocitali.
\.rcleul este ovalar sau rotund. Histiocitul poate fixa in citoplasmd unii coloranti
;':o formi de coloizi electronegativi, ca de exemplu : tug de china, albastru de
::pan. Aceastd proprietate se numegte coloidopexie.
Histiocitul face parte din sistemul macrofagic.

Histiocitul,

este o celuld cu

nucleu

TESUTURI

incluziuni

corpitagocitati

fig.

3 Histiocit (schemi generall)

Fig. 4 lfistiocite, Plamin de fumitor Col H. E. ob.

incdrcate prin fagocitoze cu pulbere

\40. Histiocitele sunt

de cdrbune.

l.prafde cdrbune
2.histiocite

ff

lhtocitul

(heparinocit, labrocit), este o celulS care poate prezinta prelungiri foarte scurte gi groase
prelungiri are formd rotunde. Are nucleu mic, rotund $i intens cromatic, de obicei acoperit de
din citoplasmd. Aceste granulatrii sunt numeroase, de dimensiuni inegale, bazofile gi

1-lalrile

r--=OmatiCe.

Fig.5ln coloralie albastru de toluidini

se

identilici mastocitul ca o

de granulafii (citoplasma ti chiar nucleul).

aceste granule sunt colorate in albastru (ortocromazie)

Coloratie Albastru da Toluidlna

celuli acoperiti complet

Unele dintre
altele sunt colorate in rotu-violaceu (metacromazie).

ti

l.nucleu
2.

3.

granule albastre (ortocromrzie)

granule rolu-violet (metacromazie)

In colorafie llE aceste granule nu

se

vid.

(schemi generalS)

HE

59

vol,.

HTSTOLOGTE _ LUCRARI PRACTICE

Plasmocitul, are forma ovalari, (cAnd plasmocitele sunt grupate pot avea
formi poliedricd) cu citoplasmh bazofild, datorate bogatei ergastoplasme
necesare sintezei de ariticorpi (in vecinetatea nucleului aceasti bazofilie practic
dispare). Nucleul este situat excentric, cu cromatina dispusd radiar, (similar spilelor
de roatd), poate avea 1-2 nucleoli. Se poate colora specific cu verde-metilpironini: nucleul (ADN) se coloreazd in verde, iar citoplasma qi nucleolul (ARN)
in rogu.

TEstrTLRr

/\

usled\\.

6 Plasmocit, in colorafic verdc-melilnllonlrii. cit,)nlrsrnit si nuclcolul Jc colorrJz:i i'l

Fig.

ro5u. iar nuclcul in verde (schemi gcnerali).

t
J:

t'-

,-

Fig. 7 Plasmocit. Jcsut conjunctiv. Col H. E+ PAS. ob.

X40. Plasmocitele sunt ovalare cu nuclcul rotund, exccntric.

Citoplasma estc usor bazofila, (bazofilia lipscqte in preajma
nucleului). Cromatina nuclcare estc a9ezate radiar

*--jt-

-':L166-.- '!-rt

5.)

"'lti.

';

i:.

ll'

;5'

cil*
{:}

Adipocitul (celula grasi) - este o celuld mare, sfericd, care are cea nrai mare parte a citoplasmei
ocupatd de o bul5 de grlsime. Grdsimea impinge citoplasma la periieria celulei, unde gdsim qi nucleul
turtit. Adipocitul este fie de origine fibrocitari, fie de origine histiocitard. Dacd este de origine histiocitari,
grisimea

acurnuleazi sub fomrd de mici picEturi dispersate in citoplasmd, iar nucleul este situat central.
Dupd includera la parafinl grisimea se dizolvi (in solvenli organici), astfel cd adipocitul de origine
histiocitard, apare cu o citoplasmi spongioasS, iar adipocitul de origine fibrocitard ca o vacuoli mare, cu
pulind citoplasmd perifericd in care nucleul este turtit (imaginea de inel cu pecele).
Adipocitul poate fi pus in evidenll (dupi fixare in formol $i sectiuni la congelare), prin coloralii
specifice lipidelor :
-Sudan IV - se coloreazd in negru
-Sudan III - se coloreazi in rogu - portocaliu
-Scharlach Roth - se coloreazd in rogu
-sulfat de albastrLr de nil se coloreazi in roz (grisitrile neutre)
-diferite nuan{e de albastru (acizii gragi)
-acid osrnic (fixator gi colorant pentru grisin.ri - se coloteazi in ncgru-brun.
se

60

HISTOLOGIE

VOL.I

- LUCRiRI PRACTICE

TESUTURI

vacuola

Fig.

Fig.

Adipocit (scheme generah)

Adipocit. Tesut adipos alb. Col H. E. ob. X

40. Celula este ocupati de o vacuoli mare de grisime

(I

),care

impins citoplasma la periferie, in care se identificA nucleul

turrit (2).
a

Cromatocitul sau celula pigmentari, este o celulicu multe

prelungiri ramificate, cu nucleul central, iar citoplasma conline
gnrnule de pigment (frecvent pigment tip melanind), care poate
acoperi gi nucleul. Astfel de celule pot fi observate pe preparatele
bistologice uzual colorate, datoritd melaninei.

Fig. 10 Cromatocit (schemi generali).

6r

HISTOLOGTE

- LUCR,{RI PMCTTCE

VOL.I

TESUTURI

Fig. l6 Fibrc elastice, colorate spccific cu orceinn. Ob. X40.

Fibrele elastice sunt subliri, de culoare rolu-brun,( I uror ondulate
)

9i pot emire ramifica;ii. Se remarctr gi fascicule de fibrc de colagen

ce au fost colorate cu eozina Q).

Localizarc: in lesutul conjunctiv lax, perefii vaselor sanguine, plaman

ii

tegumente.

Substanfa fundamentali este amorfd gi nu se coloreazd decAt palid in tehnicile histologice uzuale.

64

HISTOLOGIE

VOL.

LUCRARI PRAC'IICI'

TESUTURI

LUCRARE PRACTICA NR.7

CONJUNCTIVE.
VARIETATI DE TESUT CONJUNCTIV
TESUTURI

PREPARATE DE DESENAT

l. tesut conjunctiv

dens, ordonat, tendon, col. HE

conjunctiv
dens semiordonat, derm profound, col. HE/ tricromic Masson
tesut
3. fesut conjunctiv gras, col. HE
4. tesut conjunctiv lax, col. HE
2.

PREPARATE DEMONSTRATIVE

apirare, intestin subfire, col. HE

2. Corion citogen, endometru, col. HE
3. tesut conjunctiv dens ordonat-capsuli, col. HE
4. tesut conjunctiv dens ordonat, aponevrozi, col. HE
5. tesut conjunctiv dens neordonat, (corion de mucoasi uterini), col. HE
6. tesut conjunctiv elastic Iamelar, aorti, col. Orceini
7. lesut conjunctiv mucoid- cordon ombilical, col. Tricromic Masson
8. tesut conjunctiv reticulat lamelar, membrani bazali, col. Impregnare argentici, PAS
9. f esut conjunctiv lax, col. Tricromic Masson
10.fesut conjunctiv de granulafie, col. HE
1l.tesut conjunctiv reticular spongios, stromi de splinA, col. Impregnare argentici
1. Corion de

65

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTI(]E

VOL.

TESUTURI

TESUTURI CONJUNCTIVE. VARIETATI DE TESUT CONJUNCTIV

fesuturile conjunctive se gAsesc in tot organismul, sub diferite aspecte,

la activitatea organismului din care fac parte.
Dupi componenta care predomini sunt impdrfite in :

I.

ca adaptdri

morfofunclionale

tesuturi conjunctive cu substanfi l'undamentali abundenti:

FJesut conjunctiv cu substanli fundamental6 lichidi : (sdnge, timfE), (vezi cap sAnge)
!Jesut conjunctiv cu substanli ftrndarnentali moale : (1esut conjunctiv lax, lesut conjunctiv mucos),
)lesut conjunctiv cu substanli fundamentald duri : (fesut cartilaginos gi lesut osos), (vezi cap.
lesut cartilaginos gi !esut osos)

Dintre lesuturile conjunctive, in care predomind substanla fundamentald, ne vom referi in special la
fesutul conjunctiv lax. in acest lesut se disting practic toate celulele conjunctive (fibrocit, fibroblast, histiocit,
n.rastocit, adipocit, plasmocit), rare celule alogene, (leucocite) 9i toate tipurile de fibre conjunctive (colagen,
reticulinA, elastice)
Pentru a demonstra mai bine structura tesutului conjunctiv lax, se practicd aga numita < bula de
r'der1.r )) . Bula de edern se obline prin injectarea unei cantitdli mici (i2 ml) de soluJie de colorant slab,
(r'iolet de Dahlia, eozina), in hipodermul unui animal de experienfd. Se lasi puJin timp pentru colorarea
diferitelor componente, se excizeazd, se disociazi, 9i se intinde pe o lami un fragment din Jesutul injectat,
pentm examinare la microscop.
Jesutul conjunctiv lax se gisegte in intreg organismul gi este foarte bogat vascularizat (capilare sanguine
9i limfatice).

Fig. I Tesut conjunctiv lax. inlr-o substanta fundamentali

abundenti se remarcd un nunrir nrare de fibrc ce formeazd o texturi fird
o anunlc ordonare. Uncle dintre fibrc se aranjeazd in fascicule, (fibrele
colage c)- P.intre fibre se gisesc capilare li o mare varietate de cclule

conjunctive identilicabilc prin aspectul lor morfologic 5i prin

colorabilitatc (schemi generali),
1. nuclcu de

fibrocit

2. adipocit
3. limfocit
4. mastocit
5. granulocit
6. substanl6 fundamentale
7. fibre colagcne
8. capilare saneuine

66

EISTOLOGIE

VOL.I

- LUCR,IRI PRACTICE

TESUTURI

Fig. 2 Tcsut conjurctiy lrx, col Giemse, ob X40.

Un alt tesut conjunctiv in care predomini substanla fundamentald, gelatina Warton, este un tesut
conjunctiv mucos, intalnit in structura cordonului ombilical. Este un fesut conjunctiv tindq cu celule
foarte rare, distanlate mult intre ele. Celulele pot prezenta prelungiri filamentoase ori apar stelete sau
chiar fuziforme.

Fig. 3 Terut conjunctiv mucos. Cordon ombilic.l. Este

un lesut conjunctiv in care predomini substanfa fundamentaln.( I ) ln
aceasta s gisesc numeroase celule (2) cu prelungiri filamentoase,
unele stelate, altele ftiziforme (schemi generall).

!
ti

Fig.4 Cordon ombilical. Col HE.. ob X40. Se

observe bogefa subsaanlei fundamenrale colorati roz pal (2)
9i numeroasele fibroblaste

(l).

I
.i

t.

ir

. :t
?

67

lr

rt

"J

s,

i\=t

i:

TESI.'TURI

HISTOLOGI [: - T,IJCRARI PRACTICE

lI. I esuturi conjunctive in care predomini

celulele :

Corionul endometrial (corion citogen),

Fig.5 Corion citogen. Endometru. Sub epiteliul cilindric

simplu (l) al nrucoasci uterine sc gese$te corionul siu caraclerizat
printr-o mare bogelic dc celule conjunctive(4), cu pulini substanle fundamentala (3) !iplline fibre. in corion, printrc celule sc gescsc glandc
!ubularc drcftc. (2) cu pcrctclc nctcd. (cidonretlu foliculinic),
(schemi generali).

fesutul gras (adipos).

Un lesut conjunctiv in care predornini celulelr'. .-.:i ;3sutul gras (adipos). Adipocitele apar pe
preparatele histologice de fonni sferoidal6, alipindu-..' '::.: de alta, dispuse in grupuri sau chiar in lobuli.
intre adipocite rimin spalii foarte reduse. ocupar!'di iesur conjunctiv lax, in care predomirri substanlS
fundamentald gi din loc in loc cite o celuld corljuncrir'a (de tip fibrocitar), fibre conjunctive (de reticulind gi
de colagen) 9i capilare sanguirre.
Vas capila.

Fig. 6 Tesul adipos alb. Se renrarci pnn b.,jilre dc adipocite,

ingramedile unele in altelc. intre cle se gdse5te subsranla iundamcntalA $i
nrultc capilarc, (schemi generali).

,."*

ii

ipocite

F-ig.7 Tesut adipos alb, col HE, ob X 20.

Capilar

68

HISTOLOGIE

YOL.I

- LUCRiRI PRACTICE

Fig. 8 fesut adipos brun, (schemi generali). Celulele adipoase au

nucleul rotund situatcentral, iargrisimeasub formi de piceturi rotunde se gise$te
in toati citoplasma.
l.nucleul celulelor adipoase
2.picAturidc grisimc i|l ciroplasma

Fig. 9 Grisime bruni. col HE, ob X20-

ilI.

fesuturi conjuncfive in cerc ptd.imini fibrele:

III.1.

Fibre colagene

lesut conjuncrir

dens

neordonat

(corionul mucoaselor).

Fig. l0 fesut conjuncri\ dens nordonat, (schemi generali). Tesului

conjunctiv este fomrar ar::a-.. i:ip.islire densi a fibrelor colagene prinrre care se
remarci celule conjuu.::\ 3. .:.inenle vasculare ti puine substanl, fuDd!n1r'nt3li.

l.

fibre colagc'r.:

2. celule conjuncrir

3. capilrre sanguine

69

TESUTURT

Htst oLo(;rE

vol,.

- l-ucRi,Rt PRACTtcE

'lEsu'IlJRl

>Tesut conjunctiv dens semiordonat : (dermul pielii),

Fig. l1 l'esut conjunctiv dens semiordonat. Estc alcetuit din fibre colagcDe
dcDs aranjate, cc sc grupeaz6 iD fascicule ce se intretaie intrc cle, dar pistrcaza o
anumitd orientare. Substanla fundamenlald Si ceiulele sunt pulin rcp.czcntatc.
l.fibre colagene secfionate in lung
2,fibre colagcne scclionate transversal
3,capilare sanguine

Ffesut conjunctiv dcns ordonat

(tendoane, aponevroze, lesut propriu cornean, capsulelc,

scleroticele)

Aponevroza este formatd din rnai multe plauuri suprapuse de fibre colagene (ca intr-o Jes6turd). in
fiecare plan fibrele colagelre, grupate in fascicule, sunt orientate paralel intre ele, formeazd unghiuri drepte
cu fibrele din planurile vecine (diversele planuri se observd manevrdnd microviza).

Planurile dintre fibre

sunt

solidarizate intre ele prin fibre de legdturd.

Celulele de tip fibrocitar apar lilite,

comprimate intre planuri, astfel ce pe
preparatul microscopic observdm de lapt
nucleii, citoplasma distingAndu-se greu.
fibre elastice

l2

Reprezentnrea in spaliu a unui

fragment microscopic dintr'-o aponcr'rozi formati
dio doui planuri de fibre.

Fig.

dintr-un plan in celalall

Tendonul.
l:ibrele conjLrnctive suut groase $i strens alAturate, grupate in fascicule $i orientate toate in acela$i
sens, paralele intle ele. intrc firscicrrle se pot delimita line spa(ii care con-tin un fin tesut conjunctiv
Iax '"= perite noniu intcrn, sLrbstanli 'lirrrcla lnentali Si rare celule tenoc ite ,- librocite nretamorfozate.
Toate fasciculele tendinoase surl cullrinse ilrlr-un lesut conjrurclir lax (peritenoniu extern).
'70

HISTOLOGIE

- LUCRiRI

PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Pe secliune longitudinali, celulele apar alungite, dispuse in monoame lungi, paralele intre ele,
despd4ite de fibrele conjunctive. Pe sectiune transversald, celulele apar cu fine prelungiri care se insinueazi
intre fibrele colagene. Prelungirile sunt expansiunile aliforme (in aripioari ) ale tenocitelor.

Fig. 13 Reprezentarea in spatiu a unui

fragment microscopic de tendon din imediata
apropiere a inserfiei musculare.

l.

celule tendinoase

2. prelungire aliformd a unei celule tendinoase

3.anaslomoza preiungirilor aliforme a doui

celule vecine

4,fibrd tendinoasi seclionati transversal

(punctele depe suplafafa de secfiune rcprezinti fibrilele
colagene sectionate transversal)
5. peritenoniu intem
6, fibre nervoasi trecand prin peritenoniu spre

corpusculul senzitiv
7. capilar sanguin
8. nucleu al celulei conjunctive

g.fibre elastice, orientate in lungul fibrelor

tendinoase.

Fig.

l4

Tendon, secfiune longitudinali, col HE, ob X40.

'71

*'&'

HISTOLOGIE

III.

- LUCR;.RI

2. Fibre

VOL.I

PRACTICE

TESUTURI

reticulinice

Flesut reticular spongios

limfoganglion, splini)

(stroma organelor gi formaliunilor hemolimfopoietice

Fig. 15 Tesut reticular spongios, (schemi generali).

- hemomeduli,

Tesutul conjunctiv este format din celule stelate cu nuclei mari,

ovalari, slab cromatici, $i cu prelungiri ramificate ce par a se
corrtinua cu celc ale altor cclule rcticularc . ill ochrurilr r L:Lclci asrfcl
constituite se gdsesc limfocite.
Lcelule reticulare

2.limfocite

Fig,

l6

fesut reticular spongios, Limfoganglion,

col. HE, ob X40.

l.celule reticulare

2-limfocite

Flesut reticular lamelar : (membranele b dzale ale epiteliilor

de acoperire, glandilem, nevrilem,

sarcolem).

La fibrele de reticulind se asociaze de obicei $i celule de tip histiocitar, alcdtuind sistemul

reticulohistiocitar

IIL3. Fibre elastice

Flesut elastic neordonat (in stroma pulmonar5,

in cartilagiul elastic)
Fig. 17 Tesut elastic neordonat, stromr pulmonari. Col Orceina,
ob X20. Conline fibie elastice pulin ramificate, orienlate in diferite direcfii
in funclie de direcia de acliune a factorilor mecanici.
Se gesesc li fibre de colagen $i celule conjunctive

12

HISTOLOCIE

VOLI

- LUCR,{RI PRACTICE

)fesut

TESUTURI

elastic ordonat (lamelar), in limitantele elastice ale vaselor, lamelele elastice din peretele

aortei qi aa. pulmonare, artere de tip elastic.

Fig. Terut elr3alc ordorat, peretel rortei, col orcelnl, ob X20.

73

IIISTOIOGIE

- LUCR.IRI

vol,,t

PRACTICE

LUCRARE PRACTICA NR.8

MUCOASE $I SEROASE

PREPARATE DE DESENAT

l.

2.
3.

Mucoasi bucall, col. HE

Mucoasi intestinali, colon, col. tricromic Masson
Mucoasi respiratorie, trahee, col HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE

1.
2.

3.
4.
5.
6.
7.

Mucoasi
Mucoasi
Mucoasi
Mucoasi
Mucoasi
Mucoasi

urinari, vezica urinari, col. HE

esofagiani, col . HE
gastrici, col. HE
respiratorie, trahee, col. HE
genitali masculini, epididim, col HE
vaginali, col. HE
Mucoasa veziculei biliare, colecist, col. HE

74

TEsuTuRr

IEilVOL.I

HISTOLOGIE _ LUCRiRI PRACTICE

TESUTURI

MUCOASE $I SEROASE
Mucoase
Mucoasele sau membranele mucoase sunt reprezentate de tunicile ce tapeteazd la interior organele
gi formaliunile cavitare ce comunici direct sau indirect cu exteriorul organismului.
O mucoasd este constituitd din:
-un epiteliu de acoperire,
-un corion situat imediat sub epiteliu de care este desplrlit dar qi solidarizat printr-o membrani
bazali continud.
Exemple de mucoase

1. Mucoasa digestivi, cu segmentele sale: (mucoasa bucald, faringian5, esofagiand, gastric[,

intestinal6).
Fig. I Mucoasi bucali, La suprafafi se constati un epiteliu
malpighian Iiri keratinizare iar in profunzime, sub epiteliu, se giseste
corionul, un tesutconjunctiv care trimite papile ce seridice spre epiteliu.
Membrana bazald apare sinuoasl, la limita epiteliu-corion.
l.-epiteliu

2.-papili
3.-corion

Fig.2 Mucoasi digestivi de la nivelul stomacului (mucoasa gastrici) din regiunea pilorice

lpiteliul simplu cilindric, monomorf trimite in corion adAncituri, (cripte) in fundul cerora

se

deschid

:lande tubulare mmificate

Corionul este un fesut conjunctiv bogat in celulc limfoide : (limfocite, plasmocite) de aceea
,a mai numelte corion de apdrare.

l.-epiteliu,
2.-gland5,

3.-criptd,
4.-corion.

'75

HISTOLOGIE

VOL.I

- LUCR.iRI PRACTICE

Fig. 3 Mucoasi digestivi de lN trivelul stomacului- regiuaea firndictr Col

tricromic M.sson, ob X10.

Fig.4 Muco.si digestivi de h nivelul itrtestirului subfire (schemi gererali)

Epiteliul est format dintr-uo singur r6nd de celule (epiteliu simplu) alcltuit din
entercciter printre care se gtrsesc celule calicifome. Corionul este itrfiltrat cu celule de
apirare (corion de aparare) 9i conline glande tubularc drepte Glaode Liebe*unk).

Fi& 5 Mucorsi intcstiodl, intcstin sublire, jejun (mucoase. Col trlcromid

Mlsson, ob Xl0).

76

TESUTURJ

-J-t
HISTOLOGIE

- LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

2, Mucoasa respiratorie, cu segmentele sale: (mucoasa nazald, rinofaringiani, laringiani,

rraheala etc),
Fig.6 Mucoasi respiratorie de la nivelul trahei (mucoasi traheali).
La suprafaF se gisestc un epiteliu
pseudostratificat cilindric cu cili gi cu celule
pllellu pseudqslrail{icll

caliciforme. Sub epiteliu segdsegte corionul

conlindnd glande.
Limita epiteliu-corion este netedd $i
indjcd zona in carc se gese$te membrana
bazald, (schemi

cllindrlc clllat

*lembrrrir bsrald

gnerali).

Cor,or (lcaul conjunctlv)

Lnmela elrslico

Fig. 7 Mucoasa respiratorie d la nivelul traheei.

(rnucoasi traheali). Col HE, ob X20.

3. Mucoasa genitali masculini, cu segmentele sale,

Fig. 8 Epididim Col HE. Ob X40.

l. epiteliu
2.

cili

3- corion

l7

Mucoost
trahesla

VOL.I

IIISTOLOCIE - LUCRARI PRACTIEE

4.

TESUTIJRI

Mucoasi urinari, cu segmentele sale.

Fig. 9 Mucoasi

tr,obX,l{|.

uritrari vezici urioari, col

l.uroteliu
2.

corion

Seroase
Seroasele sau membranele seroase reprezentate de tunicile ce tapeteazi la interior, cavitiilile inchise
ale organismului, ce nu comunici in nici un fel cu exteriorul.
O seroasi este constituitl din :

-un mezoteliu,
-un strat de lesut conjunctiv submezotelial
-o membrani bazald la limita mezoteliu-strat submezotelial (de unii autori contestatd)

Exemple :
-peritoneul cu epiplonul gi mezenterul
-pericardul
-pleula
-vaginala testiculari

78

TIISTOLOGIE

VOL.I

- LUCR;.RI PRACTICE

LUCRARE PRACTICA NR. 9

TESUTUL CARTILAGINOS

PREPARATE DE DESENAT

1. Cartilaj
2. Cartilaj
3. Cartilaj

hialin, col. HE
fibros, col. Tricromic Masson
elastic, col. Orceini

PREPARATE DEMONSTRATIVE

1. Cartilaj

2.
3.

hialin, col" HE
Cartilaj fibros, col. Tticromic Masson
Cartilaj elastic, col. Orceini

79

TESUTURI

HISTOLOGIE

VOL.

LUCRARI PRACTICE

Fig. 4 Cartilagiu hialin, col HE, ob X 40.

TESUTURI

leiJ

ii

tfr

Y*

a,
*"

$-,

2. Cartilagiul elastic

Cartilagiul elastic este gllbui, mai pulin transparent decdt cartilagiul hialin 9i foarte flexibil.
Este alcatuit din :
a) celule cartilaginoase (condroblaste, condrocite). Condrocitele se pot gdsi izolate in substanla
fundarnentald, dar mai ales in grupuri izogene axiale,
b) fibrele sunt reprezentate de fibre elastice dense, aqezate in mdnunchiuri,
c) substanfi fundamentali este in cantitate redusd, str[bdtutl de fibrele elastice.
Cartilagiile elastice nu se osific5.

Fig. 5 Cartilagiu elastic (schemi generali), Se identilici bogifia de fibre elastice printre
care sc obsen,i condrocite in condroplaste.

Fig. 6 Cartilagiu elastic. Col Orceina, ob X 20.

82

t-

IIISTOLOGIE

voL.r

- LUCR;,RI PRACTICE

TESUTURT

3.Cartilagiul fibros

Fig. 6 Cartilagiu fibros, (scheml generrli). S observtr abundente fibre colage'|e groase,
formtnd fascicule care lnconjoartr zone restrlnse de csrtilaj hialir.

Fig. 7 Cartilagiu libros, (fibrocartilaJ), disc

intervertebral, col IIE, ob X l0

Cartilagiul fibros; de reguld pericondrul este absent. Substanla fundamentaH este in cantitate redusd,
iar o mare cantitate de fibre de colagen, organizat in fascicule, sunt dispuse intre cordoanele de condrocite
cu dispozitie paraleltr. Condrocitele sunt de dimensiuni mai mici, comparativ cu cele din cartilagiul hialin 9i
elastic, fiind dispuse sub formd de coloane paralele printre fasciculele colagenice.
Localizare: meniscuri articulare, cartilagiul simfizei pubiene, discurile intervertebralg ligamentul rotund
gi articula{ia coxofemurald.

83

IIISTOI.OGIE. I,UCRARJ PRACTICE

VOL.

LUCRARE PRACTICA NR, IO

TESUTUL OSOS $I OSTEOGENEZA

PREPARATE DE DESENAT

1.
2.
3.

Osteon, os qlefuit
Os spongios, col. I{E

Osificare encondrall

PREPARATE DEMONSTRA'I'I VE

1. fesut osos compact, col. HE

2. Osteoclast, col. HE
3. Osteocit, col. HE
4. Os spongios, col. HE
5. Osificare encondrali, col. HE

84

TESUTURI

HISI'OI,OGIE

VOI,.

I-UCR;.RI PRACTI('I]

TESUTURI

Fig,3 Tcsut osos spongios in lumini polarizati.

osos haversian conlpact sau dur. localizat in diaflza ortsckrt lungi. cofticallt oasclor scullc.
Unitatea morfofuncl ionali a lesutului osos conr|act poarti d!-ltLtitlirea de sistcnr haYcrsian sau

-fesut
ostcon.

Fig. 4 C)steon (schenri generali). ('tnlrdl se identili(ir

canalul Ilarers, iar in jur, dispuse concLnlric, sc renrarcir

lantelele o,'oasc 5i inr ari:rbil incluzind t)\ltophstelo

:\

clrc iu

rronlinut u\leocilclc.

.lta.'
l

ig. 5 Sccliune prin dializa unui o,j lung.

Sisl0mo I Iirvcrsirne.

-'

4,()

vol-r

rrrsirol,()clE - Lucn,{nr pn^lcrrcB

TEsttruRr

O secfiune transversald prin diafiza unui os lung pune in evidentd:

-sub periost, o pdturl subfire de fesut osos lamelar, sistemul fundamental extem,
-in jurul canalului medular central o zoni osoasi lamelarl - sistemul fundamental intem,
-intre aceste doutr sisteme se gisegte zona mijlocie, alcituiti din sisteme havers (osteoane) 9i sisteme
interhaversiene.
Osteonul, este o formafiune tubulard de aspect cilindroid format din 5-19 lamele osoase a$ezate
concentric in jurul unui canal, numit canal Havers. in grosimea lamelelor osoase gi inte ele se gtrsesc
osteoplastele care prezinti num. eroase canalicule ce se leagd intre ele gi permit astfel osteocitelor (adipostite
in osteoplaste) si-gi trimit?i prelungirile pand la osteocitele vecine, in aceeagi lamell sau in lamelele osoase
invecinate, apadin6nd aceluiaqi osteon.
Sistemele interhaversiene sunt sisteme lamelare, situate in spatiile dintre sistemele haversiene. De fapt
sunt fragrr.ente din sisteme haversiene care au fost padial distruse in timpul edificlrii structurii osului. Aceste
sisteme au aspectul unor grupe de lame incurbate, formind arcuri, unite intre ele, ce constituie partea din
diafizi cu maximtr rezisten{i.
Sistemul fundamental extem este reprezentat de o pitura osoasd subtire, constituitlt din lamele, situatd
imcdiat sub periost gi insolesc circumferinta intregului os. Aceastd pitur6 osoastr este traversatii de fibre
colagene cu origine in periost, fibrele lui Sharpey.
Sistemul fundamental intem este tot o pdtura sublire de lesut osos (5-10 lamele oso.!se), dispuse
concentric fati de canalul medular, la limita cu acesta.

Fig. 5 Structurr uoui os lung, r4une lotrgitudindi

87

li trrnsvenlli.

HISTOLOGTE _ LUCR.4RI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

Fig. 7 Os ilefuit. Ob X 10.

1. canal Havers
2. osteodit iII osteoplast
3- lamele osoase

Fig. 8 Os $lefuit. Ob X 20.

Fig. 9 Os decalcificat, ob X20.

l. canal Havers
canal Volkmann
3.osteon
2.

VOI,.I

HISTOLOGIE _ LUCR-iRI PR,ACTICE

TESUTURI

Periostul
Este o membrand conjunctivd ce imbracd osul la exterior.
Aceastd pdturd conjunctivi prezintd doud straturi ce se continud unul pe altul :
-pdtura exteme, de naturl fibrilard, bogat vascularizati gi inervatd, are rol nutritiv,
-pdtura intemd, mai bogati in celule gi cu structurl mai laxd, cu funclie osteogena.

Pentru ca osul si poati fi studiat la microscop, el trebuie in prealatril prelucrat prin unul din
urmitoarele proccdee :
-decalcifiere - cu ajutorul acizilor (azotic, clorhidric, tliclolacetic), in uma cdreia el poate fi prelucrat
dupa tehnici l'tistologice uzuale. Aceastl rletodd se folosegte pentru studierea componentei neminerale.
-qlefuire - se efectueazi pe osul uscat, nedecalcifiat. Aceasti tehnici presupune secJionarea unui
fragment de os de maxim 1mm grosime din diafiza unui os lung. Apoi fragmentul se glef'uiegte pe o piatr[
de ascuJit pAnd devine transparent. Se spali bine cu apd, se deshidrateazd in alcool, apoi se trece prin
benzen gi se monteaze in Balsam de Canada. Preparatele de os glefuit sunt folosite pentru a demonstra
birefringenta lamelelor osoase. in lumini polarizatd, birefringenta osului haversian se manifestii sub forma
unei figuri, numiti "Cruce de Malta".

Osteogeneza gi osificarea
Osteogeneza reprezintX totalitatea proceselor osteofomatoare qi osteodistructive, ce conduc
:lificarea osului funclional, a osului ca organ. Ea poate fi :
-embrionard sau primard
-postnatald sau secundard.

ri

1a

Osificarea cuprinde procesul de formare a osului brut, de tip imatur, osul embrionar. Poate fi de
tipuri :

Osificarea conjunctivi, de membrand sau desmali

Acest tip de osificare constd in transformarea }esutului conjunctiv in lesut osos. Procesul
. : :. unctivd se intAlnegte la oasele craniului, unele oase ale fe1ei, claviculd.
Etapele osificirii conjunctive :
-faza de remaniere conjunctivd,
-faza de mineralizare.

89

de osificare

}IISToI,OGTE

- LUCRiRI

VOL.

PRACTICE

TESUTURI

Osificarea de tip cartilaginos, encondralS

Reprezintd procesul de substituire a cartilajului hialin din piesele scheletice ale organismului prin
tesut osos. Acest tip de osificare se intAlnegte la :
Oasele lungi, scurte gi o parte a oaselor late.
in acest tip de osificare asistdm la doud procese esenliale : remanierea gi distrugerea cartilajului hialin
9i concomitent, inlocuirea lui cu lesut osos.
Etapele (zonele) osificirii encondrale :
-zona dc cartilaj hialin,
-zona de cartilaj seriat,
-zona de cartilaj hipertroflat,
-zona dc vascular izalie gi eroziune.
-zona osteoidd,
-zona osiform6-os imatur,
-zona osificatd sau de os propriu-zis.

.?ona cartilaj hipert{of

Fig.

l0

iat

Osificare encondrali, (schemi generali).

Fig. ll Osilicare encondrall, col.

tricromic Masson, ob X20.

90

vol,.l

HISTOLOGI E - LUCRARI PRACllCE

TESUTUR|

Articulafiile
Articulafiile sunt formaliuni anatomice, alcdtuite din structuri morfbfunclionale oare leagd intre ele
doud sau mai multe piese osoase. Distingem doui rnari grupe de articulatii :
1. diartroze
2. sinartroze
Diartrozele sunt articulalii ce permit ample gi variate migciri qi sunt structurate din
-cafiilaj articular,
-capsula articulard,
-ligamente articulare,
-seroasa siuoviali,
-lesutul conjunctiv periarticular.

Cartilajul articular

tip hialin, lipsit de pericondru 9i este format din trei straturi :

-stratul superficial, care conline celule mici Si turtite, dispuse paralel cu suprafala articulard,
este de

-stratul intermediar, care conline celule mari gi rotunde, agezate in coloane perpendiculare pe stratul
superficial,
-stratul profurid, in care substanfa intercelulard este calcificatd.
Nutrilia cartilajului afiicular se face pe seama lichidului sinovial.

Capsula ligamentari este o structuri densd, fibroase, constituita din fibre de colagen, care asiguri
stabilitatea articulaliei.

Ligamentele articulare surrt structuri, fie inglobate in capsuld, fie independente de aceasta. In acest
caz intre capsuld gi ligamentul articularexistd o bursl seroasd. I-igamentele articulare sunt structuri tendinoase
care la locul inse4iei pe os prezint[ o modificare fibrocartilaginoasi.
Sinoviala articulari reprezintd o structura caracteristicl diartrozelor. Ea are structura unei membrane
seroase alcatuita din :
-stratul bordant, care delimiteazi cavitatea articulard $i reprezinta structura funclionald a sinovialei.
Este un strat bogat vascularizat qi este fonnat dintr-un epiteliu unistratifical sau bistratificat cu celule
rnari, sinoviocite, bazofile, cu prelungiri citoplasrnatice ce pot conline vacuole gi un nucleu voluminos
central.
-stratul subsinovial este de natura conjunctivo-grdsoasi. Este sirac vascularizat gi sirac in celule,
elementele celulare fiind reprezentate de adipocite, fibroblaqti gi histiocite.

9l

VOL.I

MSTOLOCIE - LUCRARI PRACTICE

TESUTLRI

LUCRARE PRACTICA NR. 11

r. SANGELE. MORFOLOGIA ELEMENTELoR FIGT,RATE
2. HEMATOPOIEZA

PREPARATE DE DESENAT
Elemente figurate ale singelui. Frotiu de singe periferic, aspect general-coL MGG
2. Frotiu de hemomeduli col. MGG
3. Liniile celulare in hematopoiezi
1.

PREPARATE DEMONSTRATIVE

Limfocit col. MGG

2. Monocit col. MGG
1.

3. Granulocit neutrofil, col. MGG

4. Granulocit bazofil, col MGG
5, Granulocit eozinofil, cot. MGG
6.Ilematii, col. MGG

92

HISTOLOGIE

VOL.I

- LUCRARI PRACTICE

TESUT{IRI

Morfologia normali a leucocitelor pe frotiurile de sAnge periferic

colorate cu May Grunwald Gimsa.

Citoplasma
Raportul intre

Tipul
celulei

volumul
Tal ie(p)

Culoare

citoplasnrei gi

Grrnulatii

Nucleu

volumul
nucleului

POLINUCLFAR

Granulocit
neutrofil

Numeroase,
9-15

Roz-pa1

Crescut

foarte fine,

Obignuit 2-5

discret purpurii

segmente

Numeroase, mari
gi rotunde, roqii

Obignuit 2

neulrolit

POLINUCLEARE

Granulocit
eozinofil

t2-17

Albastru-pal

(lrescut

portocalii

segmente

eozinolil
POLINUCLEARE

Granulocit
bazofil

Monocit

limfocit

Crescut

10-14

l5-30

Albastru-

Pulin numeroase,
mari gi rotunde

in numir variabil,

mic

segmente

Folme vadate

cenugiu

Modemt crescut

fine, rogii purpurii

(rotund, in formd de
C sau U, lobulat)

Albastru-pal

Scdzut/Foarte
scazut

Pu;ine, fine , rogii

Rotund, cu grdmezi
de cromatine

limfocit

Limfocit

Obi$nuit 2

t2-t6limfocit
mare

93

purpurii

condensatd

HISTOLOGIE _ I-UCRARI PRACTICE

1.

VOI,.

TESUTURI

SANGELE. MORFOLOGIA ELEMENTELOR FIGURATE

Din punct de vedere morfologic sdngele apare ca o varietate de lesut conjunctiv, a cdrui substanld
fundamentald lichidi este plasma, iar celulele-elementele figurate ale sAngelui.

plosmo
Fig. I Plasma ti elementele ligurate

figurote

Practic la histologia sAngelui studiem numai elementele figurate. Pentru aceasta executdm frotiul
sanguin 9i-l colordm prin metoda panoptici May Grunwald Gimsa.
Elementele figurate din sdnge sunt:

-hematiile sau globulele rogii

-leucocitele sau globulele albe
-plachetele sanguine sau trombocitele.
Pentru examinarea la microscop in vederea diferenlierii acestor celule 9i punerea unui diagnostic,
vom insista pe structura, dimensiunile qi afinitatea lor tinctorial[.
qrm

Hematiile (globulele roqii, eritrocitele)

frotiul sanguin hematiile reprezinti majoritatea elemetelor celulare gi
sunt rdspdndite pe toata lama. Ille nu au nucleu, au fomd de disc biconcav, cu
diametrul de 7,1-7,3 rnicroni. Migcdnd altemativ in sus qi injos viza micrometricd
observdm centrul hematiei mai sublire, mai palid colorat (la periferie hematia
Pe

este mai groasA).

Aceste aspecte de mai sus sunt datorate gi faptului cd hernatia conline in

citoplasmi her-noglobini, iu cantilate mai mare in zona perifericd (unde

94

HISTOLOGIE

VOL.

LUCR.IRI PRACTICE

TESUTUR]

:rosimea este mai mare) ; inclrcarea cu hemoglobin[ este uniformd gi propo4ionald

J'r cantitatea de citoplasmd. in aspectul normal denumim aceasta ca izocromie, iar
:ncdrcarea inegald cu hemoglobind (in stdrile patologice) anizocromie.
Dimensiunile hematiei sunt constante, (izocitozi), dar pot varia in plus sau in
ninus in diferite boli, (anizocitoz[). Forma poate gi ea varia, in stiri patologice,
':-ipect inelar, in racheti, (poikilocitozd).
Numirul hematiilor este constant (4-5 milioane hematii/ml desAnge), iar
rumdrdtoarea hematiilor se face prin diferite metode. Variatiile in plus, peste limita
supcrioari a numirului de hcuratii admis la omul normal le denumim poliglobulie ;
.rceasta poate fi fiziologici (la nou-niscut, la cei care triiesc la mare altitudine), sau
patologicd.
Sciderea nurnirului de hematii sub lirnita admisd ca normald - apare in stiri
de anemie, de obicei asociatd cu sclderea incdrcdrii cu hemoglobind sau cu modificdri
de formi celulari.
Uneori hematiile pot prezenta restwi nucleare, de exemplu corpi Jolly- l -3 granule
bazofile sau resturi de membrand nucleard, Inelele Cabot, mai numeroase in stiri
patologice.

Leucocitele (globulele albe)

Aceste elemente figurate prezintd nucleu, deci sunt celule. Pe un frotiu sanguin colorat May Grunwald
Gimsa, se pot observa aspecte de structurd, numdr $.a.

se

DupI forma nucleului gi prezenla (sau absenta ) in citoplasm[

clasifici in :
Jeucocite polimorfonucleare sau granulocite - neutrofile
- acidofile
- bazofile
-leucocite mononucleare sau agranulocite - limfocite

granulaliilor specifice, leucocitele

- monocite

Polimorfonuclearele neutrofile
Aceste leucocite aparpe frotiul colorat May Grunwald Gimsa

microni, cu
citoplasma acidofild care contine fine granulatii specifice, colorate in violet. Aceste granulatii au dimensiuni
mici, sunt lbarte dese gi rdspAndite egal in toate citoplasma. Nucleul lor este format din mai mulli lobi
unili intre ei prin filamente de cromatind. Numdrul lobilor unui nucleu aratd gradul de maturitate al
granulocitului. Cu cdt sunt mai mulli lobi , 5-6, cu atAt celula respectivi este mai bitrAnd (formula Ameth).
in sAngele recoltat de la femei, 807o din neutrofile prezintd un corpuscul cromatinian, sferic sau oval,
ata$at printr-un filament de unul din lobii nucleului. Acest corpuscul reprezinta cromatina sexuall, gi dupi
aspect, se nume$te ( drumstick > (be1i9or de tobd).

95

ca celule sferice, de 9-15

HTSTOLOCIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Numirul neutrofilelor dintr-o sutl de leucocite variaza

intre 62-68; cAnd aceasti propor{ie este mai mare, apare
neutrofilia ce caracterizeazd infecliile acute, iar cdnd numdrul
lors cade, apare neutropenia.
Polimorfonuclearele neutrofi le intervin activ in ap[rarea
organismului, in procesele inflamatorii. Rolul lor este, fie acela
de a excreta fermenJi proteolitici in focarul inflamator, ce vor
acliona distrugdnd microbii sau fesuturile alterate, fie prin
fagocitarea r.nicloorganisrnelor pe carc lc distrug apoi cu ajutoml
fermenlilor. Via{a unui polirnorfonuclear neutrofil este foarte
scurtd, se admite ci in sdngele circulant ele nu depdqesc 3-4
zile.

Iiig. 2 Polimorfonuclear neutrofil, col

]ICG,

ob X40

Polimorfonuclearul acidofi I (eozinofi lul)

Apare ca o celuli sferici, del2-17 microni. Nucleul este in general bilobat, cei doi lobi fiind legali
printr-o punte find de cromatini (aspect de nucleu in desagd). In citoplasmd observdm granulalii colorate in
rogu viu, egale intre ele, rotunde, unifonn rlspindite, rnai n.rarr decdt la neutrofile. Prin forma 9i culoarea lor,
aceste granulatrii amintesc de Icrele de Manciuria. Grarrulaliile conlin peroxidaze, diferite de mieloperoxidazete

neutrofilelor gi hidrolaze acide.

Mobilitatea lui este scezutd 9i are o slabd capacilate de
fagocitoz6.
Proporfia de eozinofile la suta de leucocite este de l-3.
Cresterea numirului lor poarti denumirea de eozinofilie, intalniti
in stdri alergice precum astmul, urticaria sau parazitoze, iar scdderea
numirului lor, eozinopenie.

Fig. 3 Eozinofil, trlE. in microscopie elecrronicS. granulaliile sunt voluminoase, de 0.5-1.5 Amin diametru li contin
o matrice granulari.

Aceste celule acioneaz| sinergic cu celelalte celule irr

reacliile de hipersensibilitate de tip imediat qi intirziat. Ele au rol
esenlial in distrugerea parazililor prin intermediul proteinelor
(Eosinophil Cationic Protein - ECP qi Major Basic Protein - MBP)
continute in cistalele din granulalii . Membrana plasmatici are
receptori pentru IgE 9i pentru histamind. Numdrul eozinofilelor
poate fi influenJat hormonal. Granulocitul eozinofil are o via16 mai
lungd decdt a neutrofilului, considerAndu-se cd ajunge pdnd la
9-12 zile.

Fig.4 Eozinolil, col iUGC,ob. X,l0

96

VOL.I

IIISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

Polimorfonucleatul bazofi l.
Este o celuld sferici de 10-14 microni. Nucleul
bazofilului este ovalar, mai pulin lobulat, apdrAnd ugor
scobit, uneori ca o frunzd de trifoi. Citoplasma deqi ugor
acidofili, contine granulalii r[spdndite in citoplasma de
culoare albastrd, de formd qi rnirime diferitd, deseori

TESUTURI

lilkrirt Saint Exupary

suprapuse pe nucleu, mascdndu-1.

Aceste granulaJii bazofile sunt metacromatice.

Bazofilul poate trece prin peretele capilar in tresuturi,
transformdndu-se in mastocit.

Fig. 5 Polimorfonucleatul bazofil., col. MGG, ob X40

Proporfia bazofilelor la suta de leucocite este de 0,25-0,50, creqterea numdrului lor, bazofilie, poate si
ne indice o leucemie mieloidd.
Mobilitatea lor este scazutd gi nu fagociteazd. Pot trdi in sdnge
12-15 zile.
Fig.6 Polimorfonucleatul bazofil, ME. in microscopia electronici granulafiile
apar omogeoe formate din mici granule dense inconjurate de o membrani. Aceste
granulafii bazofile confin histamini ti heparini, (glicozaminiglicani sulfatati).

Limfocitul
Este o celuld sferic5. de 7- 1 6 microni. cu nucleul mare ce ocupd aproape toati celula, sferic, intens
colorat cu coloranli bazici, datorita laptului cd prezintd o crornatind bogatd dispusd in grunji mari, conglomerali.
Citoplasma este mult redusi (apare ca o bandd

ingustd dispusd in jurul nucleului), iirtens bazofild,

coloratd in albastru. Obiectiml cu imersie poate detecta
inconstant in citoplasmd, rare granulalii mici, azurofile,
nespecifice.
DupI dimensiunile lor se clasificd in :
-limfocite mici ( 7-8 microni)
-limfocite mijlocii ( 8- 10 microni)
-limfocite mari ( l0- i4 microni)

Fiecare dintre aceste limfocite prezinti

caracteristici morfofunctionale (vezi cursul).
Fig.7 Limfocit, col. MGG, obx40

97

HISTOLO(;IE

VOL.I

LUCRARI PRACT]CE

Fig.8 Limfocit,

ME. In microscopia

electronici se observi

ci

TESUTURJ

nucleul prezinti

cromatina densi ti nu prezinti nucleol. Citoplasma este saraci in organite.

Monocitul
Este leucocitul cel mai mare din sAnge, l6-20 de microni, are forme
sfericd sau ovalari, cu citoplasmd abundentd, slab bazofil[, putAnd prezenta
granulaJii nespecifice, azurofile. Nucleul este mare, deseori reniform, sdrac

in cromatini, avand aspect spongios. Cromatina este dispusi sub forma

unor relele fine, slab clomaticd, nu conline nucleol. Este socotit histiocit sanguin.
Numfuul lor este de 6- 10 la 100 leucocite. Cregterea numdrului lor poartd denumirea de monocitozd,
apare in boli infeclioase : sifilis etc.

Fig. 9 Monocit, ME
Fig. l0 Monocig col MGG, ob.X40

o,Q,m

#H
q&tie,",,o
*ooft
eloctrete

OD

Nutrofll

o
rD
o
ory

,o

98

,-

Fig.ll

Frotiu sarguin. Schemi.

HISTOLOGIE

LUCRARI PRAC] I(]Ii

2.

VOI,.

SANGELE. HEMATO

TESUTURI

OTEZA

i4qouvn

6TOG\n

os sFofic.rcs

ji'- {

OS (Or\nPiCI

Fig. Maduva hematogeni.

Locul elementelor figurate ale sdngelui care imbitrAnesc Ai sunt distruse, este luat de altele noi, care
apar printr-un proces regenerativ activ ce poartd numele de
odlpocit
l"
hematopoiezi.
(opllorslnusold I
Pornite dintr-o celuli stem multipotentd (vechiul
hemocitoblast) aceste elemente trec prin etapele de
diferenliere, proliferare gi maturare, pentru ca in ultima etapA
sd fie indreptatd spre sAnge (citodiabazd).
Formarea eritrocitelor: in mdduvd - eritropoieza.
Se realizeazd astfel : proeriboblast -+ eriboblast bazofil-+
eriboblast policromatofil -> eriboblast ; ortocromatic-)
reticulocit.

Reglarea

Fig. Hemomeduli. Schemi.

ei se face prin eritropoietioni,

glicoproteind. Secretatd in special de rinichi gi stimulati de

diferili hormoni.
Formarea in mdduva hematogeni a leucocitelor
granulare poartd numele de granulocitopoiezd gi are

precursori identificali ca: mieloblastul, promielocitul,

mielocitul, granulocitul, la inceput nesegmentate, apoi segmentate. Reglarea se face prin granulocitopoietinl,
r.rn ,,factor reglator" asenidnikx eritr opoietinei.
99

HISTOLOGIE

- LUCRiRI PRACTICE

VOL

MRDWR OSORSR

BrlnoPorzn
GRRM,topoleR

6p *n-or.

-------------', ffitou"o.Fo,',*o.

l\ilopocfioPotz6

--.>
sl,yopoN@

,uoNocrT

utroctr

--*
rrlGncf,mocroporzn

---- ff

*o.l.t

ffi
I

ffi
-+-

..d,ffis"
t;r{*iF.;
'1r-Blilt'
mtoFtt

H(Um66r

#
fidDoHt

100

TESTIIURI

HISTOLOGIE

- LUCRiRI PRACTICE

VOL.

L in

fi;;:',ri*1,.;,,

.'

,1.'fi,t;
i

',r.

.1-*

i*, ,..- ..,. .,.- -

TESUTURI

ia e ritro c ita ra

tr'-.trrtt*I

tp'*il".bh{

.-.,

-.,-i

101

ritro blast policromato{il

HISTOLOGIE

- LUCRiRI

voL.I

PRACTTCE

LUCRARE PRACTICA NlL

TESUTULMUSCULAR

12

PREPARATE DE DESENAT
neted, secfiune longitudinall gi transversali, col. IIE
2. fesutul muscular striat, secfiune longitudinali gi transversali, col. HE

l, f,esutul muscular

PREPARATE DEMONSTRATIVE

l. Fibra musculari netedi,

2. Fibra musculari striati,

col. HE
col. HE
3. fesut muscular striat, col. HE
4. Endomissium qi perimissium, col. Tiicromica GS (Groldner-Szeckelly)

t02

TtisuTURr

HISTOLOGIE _ LUCRj.RI PRACTICT:

VOT,.

TESUTL-RI

TESUTUL MUSCULAR
Jesutul muscular realizeazd in totalitate musculatura olganismului qi prin structurile sale
microfibrilare cu funclie contractild asigurd mi$carea.
Jesutul nuscular este alcituit din fibre musculare (unitdlile morfofunclionale ale lesutului muscular.
Fibrele musculare pot fi : celule (fibra musculara netedd gi fibra musculard striatl cardiacl) sau plasmodii,
ifi bra musculari striatd scheletici).
In citoplasma (sarcoplasma) fibrelor musculare se gisesc diferenlieri fibrilare specifice cu func1ie
contractild, numite miofibrile, care se intind de-a lungul fibrei. La microscopul optic unele miofibrile
sunt omogene, iar altele au o structura heterogend (alcituite dintr-o serie de discuri clare qi intunecate,
care se succed cu regularitate, miofibrile striate).
Dupd caracterul structural gi funclional al fibrelor musculare, in organism gisim doui tipuri de
lesut muscular:
1. tesut muscular neted, alcituit din fibre musculare netede, (care conlin miofibrile omogene),
2. tesut muscular striat care la rdndul lui se prezintd sub doul aspecte:

-fesut muscular striat scheletal, format din fibre musculare stdate, - plasmodii (care conJin
miofibrile striate).
-fesut muscular cardiac-miocardul, alcituit din fibre (celule) musculare cu miofibrile striate.

l.fesutul muscular neted

qi

Jesutul muscular neted are ca unitate morfofunclionali fibra musculard netedd, care
miocit.

se rnai numeqte

Fibra musculari netedi (miocitul)

Fibra musculard netedd este o celuli uninucleati, de formd alungitd (fusiformd), cu extremitdlile efilate
(uneori ramificate scurt - ca la unelc fibre musculare din vase), iarpartea centrali, care conline nucleul este
cea mai ingrogati.
Lungimea miocitelor este cuprinsi intre 20 microni (exemplu, miocitele din peretele arteriolelor) 9i
200 microni. Cele mai lungi fibre musculare netede sunt in uterul gravid: 0,5- 1mm.
Diametrul porfiunii centrale este de aproximativ 7-10 microni.
fibra nervoasa

sinapsa

-*@.-:-_-:=.-:

-'

fibra musculara neteda

Fig.

I Fibre musculare netede

(schemi generali)

l0-l

vol..t

FISTOLOCIE _ LUCRA PRACTICE

TESUTURT

Fibra musculard netedd este alcatuit2i din:

1. citoplasmi (sarcoplasmi)
2. nucleu
3. membrana fibrei
Sarcopiasma este omogend (la celulele nefixate) sau fin granulard (dupa fixare) gi mai abundentd in
jurul nucleului. Fiind acidofild se coloreazi cu coloranli de tipul eozinei. in sarcoplasmi se gdsesc organitele
celulare, incluziuni (glicogen, lipide), mioglobini, AIP, enzime 9i diferenfieri fibrilare numite miofibrile,
care sunt specifice fibrei musculare netede.

Fig.2 Tesut musculrr neted, col IfE, ob X10.

Fig. 3 Miocite secfionate transversal, (schemi getrenli)

l.fibre musculars netede

2.nuclei
In fibrele in care nucleul nu este vizibil, secliunea transve$ala nu trece prin nucleu.

Miofibrilele sunt diferenlieri sarcoplasmatice filamentoase, fine, dispuse in jurul fibrei musculare,
paralele intre ele. Sunt omogene, birefringente in lumind polarizati, greu vizibile la microscopul optic in
coloratii obiqnuite. Apar insd colorate, evident in negru, dupd colorarea cu hematoxilini-fericd.
Nucleul unic, ag ezat cenftal, are formd alungitd, ca un bastonag, cu extremit[tile rotunjite. Contine
cromatind relativ abundenti.
Membrana fibrei, este inveligul foarte sublire al miocitului, formatl din plasmalema gi o sarcoplasml discontinui inconjuratd de glicocalix.
In jesutul muscular neted, fibrele musculare netede se asociazi prin intermediul Jesutului conjunctiv
(bogat in fibre de reticulini gi fibre elastice), rezultAnd:

t04

HISTOLOGIT,

_,

LT]CR;.RI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

a) pituri (straturi, tunici), in care toate ltbrele sunt orientate in aceeagi direclie. in asocierea lor
fibrele musculare netede se ageazd cu po4iunea centrald a uneia lAngd extremitatea sublire a fibrei vecine.
Aceastd organizare o gasim in tunicile musculare din organele cavitare:
tubul digestiv, incepind cu treimea medie a esofagului, pdnd la anus,
-aparatul urogenital (uter, trompd uterind, vagin, vezici urinare, uretet bazinet, calice renale),
-aparatul respirator (trahee, bronhii, bronsiole),
-in media vaselor sanguine (artere, vene) 9i limfatice.
b) fascicule
-in stroma unor organe (prostata).
Jesutul muscularneted este slab vascularizat
gi fibre neruoase parasimpatice).

ial ileryalia

este

vegetativi (fibre nervoase silnparice

2.fesutul muscular striat scheletal

Jesutul muscular striat are ca unitate morfofunclionall fibra musculard striati. in tesutul muscular
striat asocierea fibrelor musculare realizeazd fascicule de diferite mdrimi (fascicule primare, secundare,

te4iare, cuatemare). Asocierea paraleli a fibrelor intr-un fascicul se realizeazd, cu ajutorul unui lesut
conjunctiv lax, numit endomisium, care conline o bogati retea de capilare anastomozate gi termina{iuni
nervoase. Fasciculele musculare primare sunt grupate in fascicule secundare gi aga mai departe. Aceste
fascicule secundare sunt separate intre ele tot prin tesut conjunctiv lax (perimisium intem), care conline
vase gi nervi. in totalitate, fasciculele musculare formeazd mugchiul care este invelit de o membrani
conjunctivd (perimisium extem), dublatd de aponevrozd.
Pe ldngd bogata vascularizalie, mugchiul striat este bogat inervat. Inervatia senzitivd realizeazd
fusurile neuromusculare, iar cea m otoie realizeazd placa motorie.

Fig.4 Tesut muscular striat, sectiune transversali, (schemi

generali). Fibrele musculare secfionate transvcrsal apar sub formd de
campuri citoplasmatice acidofile, poligonaic, cu 2-3 nuclei rotunzi situagi
sub membmna sau IirAnuclei, in funclie de nivelul secgiondrii.La unele

fibre husculare se disting gruperi de puncte file, numite cinrpuri

Cohnheim.intre fibre se gise$te fesut conjunctiv lax
1. fibri musculard
2. tesut conjunctiv lax
3. campuri Cohnheim

105

HISTOLOCIE

VOL.I

I,UCR,i.RI PRACTICE

TESUTURI

Fig.5 Mugchi striat, secfiune transversali, coloratie H.E,,

ob X20. Fibrele musculare seclionate transveEal apar sub forma unor campuri
citoplasmatice acidofile, poligonale cu 2-3 nuclei rotunzi situali sub
memblani, sau
nuclei in funqie de nivelul sectionirii. intre fibre se

flri

gAseste lesut conjunctiv lax. Coloralia

metabolism dintre acestea.

diferiti

fibrelor indici diferenla de

Fibra musculari scheletici

Este o formatiune citoplasmaticl giganti,

(plasmodiu), ce conline mai multi nuclei. Ea are o formd
alungitd, cilindrice, cu aceeagi grosime pe toatd intinderea
sa. Lungimea fibrei musculare scheletice ajunge pAnd la
3-12 cm, iar grosimea ajunge la 100 microni. Fibra musculare striatd este alcatuitd din
-citoplasmi (sarcoplasmd),
-nuclei,
-membrana fibrei.

Fig. 6 Fibrn musculari striati, (schemi generali). Aspectul striat transversal qi longitudinal
apare foarte evident

Lsarcolemi
2.nuclei
3. striatii

Fig. 7 Mutchi striat , limbi, col HE. Ob X20.

106

HISTOLOGIE

LUCRARI PRAC'TICE

VOl,.

TESUTURI

Sarcoplasma apare fin granulari, dispusi mai abundent in jurul nucleilor gi conline organite celulare
comune, incluziuni gi diferenlieri specitice, miofibrile striate, (aga zisa sarcoplasmd functionald, spre
deosebire de sarcoplasma troficd).
Miofibrilele au aspect heterogen (dat de altemanla discurilor clare cu cele intunecate), qi se intind,
paralele intre ele, de la un capdt la celilalt al fibrei musculare striate.
Pe preparatele microscopice colorate cu metodele obignuite

(H. E. , tricromice) -

se observd slab

strialiile fibrelor musculare (se coloreazl de fapt doar discurile intunecate). Prin tehnici speciale (coloralia
cu Hematoxilind Fericd Heidenhain g.a.), se observi net alteman{a discurilor clare cu discurile intunecate la
nivelul rniofi lamcntelor.
Pe preparatele proaspete. la rnicroscopul cu
lur.r.rini polalizatd, se observd ci discurile clare sunt
nronorefringentc (izotrope, se noteazi cu I) in timp cc
discurile intunecate sunt birefringente, (anizotrope se
noteaza cu A).
Discurile clare sunt strebitute prin mijlocul lor
de o bandi intunecati, care se prelungeqte in afara
miofibrilelor, inserdndu-se pe plasmalemi. Aceastd
membrand numitS "stria lui Amici, sau stria Z),
solidarizeazd deci miofibrilele intre ele (solidarizarea
fiind necesari mai ales in contraclie), indeplinind
functia de telofragmd. in mijlocul discurilor intunecate
sc observd o bandi clard lbanda Hansen, H).
Prin mijlocul zonei H, trece o membrand
intunecatd, M.

s
.r

Segmentul de miofibrili cuprins intre doui

menrbrane Z vecine constituie sarcomerul sau cisula
Iui Krause, care este considerat o unitate de contrac;ie.
Nucleii sunt foarte numeroqi. au fonnd ovalari,
orientali in axul lung al fibrei, dispuyi sub plasmalemi
1

la periferia sarcoplasmei).

Nucleul este uneori risucit, in fibla musculari

contractat5-

Membrana fibrei este constituite din plasmalemi

;i dublati in afard de o structure reticulinicl continud,
numitd sarcolemd.

,tI
;l

I'

.H

Fig. 8 Organizarea mulchiului striat scheletic (l). Fascicul

nruscular: 2, fibra nrusculari: 3 ,niofibrili: 4,sarcomer: 5, 6 analiza
cupc lor transvcrsa le la nivelul sarcomcrului, 9 : sarcomer la microscopul
elc(tronic,7 filanrentc fine dc actinS, 8 - filamcntc dc miozini-

tol

HISTOLOCIE

vol-.t

- LUCRiRI PRACTICE

Legitura muqchi

TESUTURT

tendon

Legdtura solidd mugchi tendon se realizeazd prin fibreie tendinoase, care sunt in raport de contiguitate
cu plasmalema ce delimiteazd sarcoplasma gi miofibrilele gi in raport de continuitate cu sarcolema.
inveligurile conjunctive ale tendonului (peritenoniu intern gi peritenoniu extern) sunt in raport de
continuitate cu lesutul conjunctiv interstilial (endomisiu qi perimisiu) al mugchiului.
Fibrele colagene din structura tendonului, printr-un capdt fac legdtura cu mugchiul, iar prin capltul
celdlalt se ancoreazd in periostul osului prin fibrele Sharpey.

Fig.9 Legitura mutchi - tendon, (schemi generali). Se observi cum fibrclc conjunctiYc
in raport de contiguitate cu fibrele musculare striate $i in raport de continuitate cu
sarcolema.Tesutul conjunctiv care constituie peritenoniul este in raport dc continuitate cu lesutul
tendinoase, sunt

conjunctiv care alcetuieste perimisiumul $i endomisiumul.

l. fibri musculari
2- tendon

Fig.

l0 Legituri

r08

mulchi

tendon, col tricromici Masson, ob X40.

VOLI

HISTOIOGTE _ LUCRiRI PRACTICE

LUCRAREPRACTICAI{R 13
APARATTJL CARDIO -VASCULAR

PREPARATE DE DESENAT

1. fesutul muscular miocardic, secfiune longitudinali gi transvelsali,

2. Artere gi vene, col. HE
3. Capilar tipic, secfiune longitudinali 9i transversali, col. IIE
PREPARATE DEMONSTRATIVE

1. Arteri de tip elastig col. Orceini, IIE

2. Arteri de tip muscular, col HE
3. Arteriole 9i venulg col. HE

4. Capilar atipic, glanda suprarenali, col. IIE

5. Capilar limfatic, ganglion spinal, col. IIE
6. Tesut nodalo col. IIE
7. Endocard, col. I{E
8. Pericard, col. IIE
9. Ven6, coL Tlicromic Masson

109

col.

IIE

TESUTURI

HISTOLOGIE

LU(]RARI PRACTI(]E

VOL.

TESUTURI

APARATU L CARDIO -VASCULAR

Inima sau cordul organul central al aparatului cardio-vascular', este un organ cavitar, musculos,
situat in mediastinul anterior. Peretele sdu este fonnat preponderant din lesut muscular cardiac, care asigur6,
prin contraclii ritmice, circulafia singelui qi a lirnfei prin vase. Inima este deci organul propulsor, colector gi
distnbuitor al sdngelui 5i limfei.
Din punct de vedere histologic peretele inimii este structurat din trei tunici concentrice care se
continul cu tunicile vaselor sanguine, care vin sau pleaci de la cord, motiv pcntru care inima este consideratd
un vas sanguin cu perete modificat. Accste tunici sunt :
-endocardul
-miocardul
-pericardul

Endocardul, sau tunica intemA a cordului, tapeteaza perelii cavitdtilor cardiace $i se continue cu
tunica intemi a vaselor, care pleaci sau vin la inimd. Este constituit din : endoteliu, stratul subendotelial qi
stratul subendocardic. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu, agezat in strat continuu
pe o membrani bazald. Stratul subendotelial sau lamina propria este reprezentat de o lami de lesut
conjunctiv lax, in care se gisesc rare celule conjunctive, fibre de colagen fine orientate in toate direcliile,
rare fibre de reticulind gi fibre elastice. Stratul subendocardic este alcituit dit) Jesut conjunctiv lax, ce se
continud cu Jesutul conjunctiv interstifial al miocardului.

tesutul muscular cardiac sau miocardul

este alcetuit din fibre musculare striate (miocardocite

lucritoare) anastomozate intre ele. in ochiurile determinate de anastomoza lor se gdsegte un lesut conjunctiv

vascularizat 9i inervat.
Fibra musculard cardiacd are unele trdsdturi care amintesc de caracterele fibrei musculare netede,
altele care amintesc de fibrele musculare striate, dar prezinti gi caractere proprii.

Tabel nr.

Trisituri aseminitoare fibrei

Trisituri aseminitoare tibrei

musculare netede

muscular striate

-aspect unrcelular
-poziJia centrali a nucleului
-bifurcarea fi brelor musculare

-conductibilitate proprie
-nu se inserd De schelet

-existen[a constantd a sarcolemei

-heterogenitatea miofibrilelor cu
dubld strialie
-existenla cdsulei contractile a lui Kmuse

ll0

Trisituri proprii
-striiurile scalariforme ale lui Eberth

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Fig.l N'liocard, Schemi. Intr-o secli!ne Iongitudinali priD nliocard,

:::iele apar cir tli$te benzi mai iDguste dccet cclc alc fibrci striatc scheletice fi
ij:-'nu sunt frralclc inlrc elc. ci sc anrslonlozcazi . in axul accrlor bcnzi sc vid
: r.lei ovalari, irr in toata fibra apar sh iatii atdt Iongitudinalc cat $i tr.nsversalc,
i.estea din urme fiind mult mai evidenJiatc. Pe prcparatele coloratc cu
::matoxilind fericb sau cu impregnarc argcntici se vid $i striurile scalariforme.

in

structura miocaldului niai irltalninr un lesut

cardionector sau nodal, care microscopic prezintd caractere

particulare distincte de cele ale nTiocardului propriu-zis $i o
structuri variabild dupi dif'eritele regiuni ale acestui lesut,
Aceste elemente sunt grupate ir1 uodulul sinusal, atrio-ventlicular etc. Celulele Purkinje care alcetuiesc
ace$ti noduli sau fascicule, prezintd unul sau doi nuclei centrali, o sarcoplasnrd abundentd in jurul lor gi
puline miofibrile striate dispuse la periferie. Miofibrilele formeazd relele sau irnpisliri ce trec dintr-o celulI
in alta.
Aceastd dispozilie morfologicd explici transmiterea in toate directiile a excitaliei contracfiei. Celr.rlele
tesutului nodal se continud cu miocardocitele lucritoare prin forme de tranzitie.
ContracJia cardiacl gi automatismul ritmic sunt sub dependenla lesutului nodal.

) f"'

'{*

'r

rli

1..

Pericardul,

sau tunica externe a

{t*

Fig.3 Retea Purkinje, col HE, ob X40

organele din jur.

..

cordului este o seroasa care protejeazi cordul dar il 9i ancoreazd de

alcituit din doud foile :

-pericardul seros. sau foiJa intenid
Este

lll

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRAC'TTCE

VOL.

TESUTURJ

-pericardul fibros, sau foiJa externd

Pericardul seros poart5 denumirea de epicard. Este format de la exterior spre interior (spre miocard)

din

-mezoteliu
-membrana bazald a mezoteliului
-fesurul conjunctiv submezotelial.
Pericardul fibros sau foila exteml continud lp baza cordului pericardul seros. Are o structurd identici
pericardului seros, cu deosebirea cd in lesutul conjunctiv gdsim mai multe fibre de colagen 9i mai putine
vase sanguine qi Iimfatice .

Vasele sanguine

Arterele sunt caracterizate prin grosimea peretelui lor, care are o soliditate elastici. Ele nu colabeazl
cdnd vasul este golit de sdnge gi de aceea in sec{iune transversald, lumenul lor apare rotund. Peretele lor
este alcAtuit din 3 tunici : tunica intemd, tunica medie gi tunica extemd sau adventicea.
Tunica intemd sau intima, are un endoteliu obignuit, alungit in sensul torentului circulator. in afara
endoteliului se gdsegte o p[turd de lesut conjunctiv slab diferenliat, numitl endarteri. in afara acesteia se
gese$te o membrand elastici numitd limitanta elasticd interna, care pe sectiune transversali a vasului
apare ca o lameli elasticd fin, mai mult sau mai pulin ondulati.
Tunica medie este groasd, formati din elemente fibroase, elastice gi musculare netede a cirorpropo(ie
gi dispoziJie diferd de la un tip de arteri la altul. Aceaste tunice este delimitati, de asemenea, la periferie de
o membrani elasticd ondulat5, numitd limitanta elasticd externd prin care peretele arterial se leagd cu lesutul
conjunctiv periferic. Acest tesut conjunctiv periferic formeazd tunica externd a arterei sau adventicea.
Adventicea este alcetuite dintr-un fesut conjunctiv lax gi numeroase fibre elastice. in ea se gdsesc
vasa vasorum gi numeroase termina[iuni nervoase .
in raport cu repartilia cantitativd intre fibrele elastice gi cele musculare din tunica medie, arterele se
clasificd in : artere de tip elastic Ai artere de tip muscular.
1.

Tip de artera

Localizare

Intima

Media

Adventicea

Este groasd, formati din fibre Este fibroasi, forma-

Artera de
tip elastic

elastice cu dispozilie circuLimitanta elasti- lard, paralele, su prap u se

pulmonara, cA intemd nu este regulat,^ formdnd lamele
trunchiul brahio- net vizibild
elastice. In ochiurile formate
cefalic
de fibrele elastice se gisesc
rare fibre de colagen gi rare
fibre musculare netede .

Aorta,artera

t12

ti din fascicule conjunctive dispuse longitudinal sau oblic,

suslinute intre ele
prin puline fibre .

=.:I')LOGIE _ LUCRiRI PRAC 'I(]E

iirel.\r.2

VOL.I l TSTJTURI

C.racteristicile principrle ale arterelor de tip elasticti a arterelor de tip muscular.

Media nu are limitanta elestica

externa

elastice

Endartera este Bogatd in fibre rnusculare Este formatd din

redus[ la o pd- netede dispuse concentric, !esut conjunctiv
turd foarte sub- alcdtuind un adevdrat man$on lax in care gisim
Arterele mai inde.{ rtera de tip
{ire, dar Iimi- muscular. Printre fibrele musctt- fibre de colagen
pdrtate
de
cord
:
muscular
tanta elastica lare se gdsesc Ai rare fibre de gi clastice, dispufemurala, radiala, internd ia asse orizontal gi
cubitala, tibiala.

colagen $i elasdni. orientate gi ele

pectul unei mem-

oblic, celule con-

concentric. Limitanta elasticl

junctive, vasa
brane elastice net externe mai slab reprezentatd
vasorum gi termidistinctedec6t cea intemi.
naJii nervoa se
libere.

Fig. 4 Artera elastici. SchmI. O secliune transversald prin pereteie

aortei ne arata dispozilia in lamele suprapuse a fesutului elastic, care formeaze
nredia acestui vas. Endoteliul estc abia vizibil, cu nucleii turtili, proeminand
usor in lumenul vasului. Endartera este sublire, limitanta elasticA inleme slab
vizibili. Lamelele elastice aparcanitte linii ondulate, suprapuse, intrc ele gasim
Si fibre de colageD ti rare fibre musculare netede. Limitanta elastici extemi nu

hlt.n tisnlc. lnlaarr.) ::rr>r<1=:=<i:J_

existi.

Fig.5 Artera musculari. Schemi. O secliune transveNalS prin peretele

anerei de tip muscular ne arati un perete grcs, iD structuIa ciruia distingem
urmabarcle stucturi dinspre lumen spre exterior: limitanta elastice intemi, formdnd
o membrani ondulat'a pe a cirei fali inteme se disting nucleii endoteliului, care par
lipili de aceasd limitanti din cauzA ci endartera este foarte redusd. in afara limitantci
inteme se giseste o peture de fibre musculare netede dispuse circular, in carc
distingem nucleii bastoniformi dispuSi qi ei in cercuri concentrice. La periferia
fibrelor musculare gisim limitanta elasticl exteme li adventicea. Adventicea sc
continue fArA nici o delimitare cu fesutulconjunctiv al organului cAruia iiapa4ine

lnlin ltsolc. hlarrl,).--.rEr::-=a

ll.nlLot.

drtih.

tl.ntLlnll

cl''th!
advafillra

.,

vasul.

2. Venele, sunt caracterizate prin peretele lor mai sublire, mai mult conjunctiv, prin lumenul lor
relativ turtit $i prin prezenla in unele din ele a valvulelor venoase. Cele nrai multe valvule venoase sunt
perechi. in peretele venelor distingem, ca la orice vas trei tunici concentrice :

l t3

HISTOLOCIE _ LUCR-IRI PRACTICE

VOL,

TESUTURI

Tunica interni, cuprinde un endoteliu

obignuit, in afara ciruia gdsim o pdturd de lesut
conjunctiv, endovena, delimitatd la exterior de o
limitantd elastici inteme, inconstantA. Endoteliul
are celulele mai pulin alungite 9i mai largi decAt
cele ale arterelor. Endovena gi limitanta elasticd
intemd sunt mai reduse decdt la artere.

Frtero musculoro si veno corespondonto

Tunica medie contrine formaliuni

conjunctive, musculare gi elastice care in
ansamblu iau o directie circulari. La periferia
acestei tunici se distinge limitanta elastici
externd.
Tunica extemd este de naturi conjunctivoelasticd, avAnd o dispozilie longitudinald a fibrelor predominant colagene, intre care distingem uneori gi fibre musculare netede, precum gi vasa vasorum
gi terminalii nervoase libere.
VariaJiile cantitative ale fibrelor musculare sau conjunctive care intrd in alcdtuirea tunicii medii a
venelor permite clasificarea acestora in trei grupe : vene fibroase, fibro-elastice gi musculare.

Tabel nr-3

Tip de vend

Localizare

Tunica medie

Fibroase

Vene cerebrale

-fibre conjunctive colagene dispuse circular sau

oblic

Fibro-elastice

Venele jugulare, supraclaviculare

Musculare

Vena humeralS

-fibre de colagen dar qi fibre elastice

- fibre musculare ce tind
nu prea strdnse intre ele

sA se

grupeze in fascicule

3. Arteriolele gi venulele sunt conducte interpuse intre artere, vene qi capilare. Arteriolele sunt
alcdtuite dintr-un endoteliu, obignuit descris la artere, in afara cdruia la arteriolele mari se afld limitanta

elastici intemd foarte find, care la arteriolele foarte

mici lipsegte.Tunica medie a arteriolelor este
alcdtuiti din 2-3 p5turi de fibre musculare netede
dispuse circular. Adventicea este sublire, alcdtuitd
din hbre conjunctive qi rare fibre elastice.

Arteriolo

Fig.

lt4

Artrioli

$i

venuli, schemi.

HISTOLOGIE

VOL.I

- LUCRARI PRACTICN

4. Capilarele, prezintd varialii structurale care permit diferite

gradiente de schimburi metabolice intre sange $i lesuturi.

Clasificare capilare :
-capilare tipice
-capilare atipice (fenestrate gi sinusoide)
Capilarele tipice sunt cele mai numeroase din organism gi se
prezintS, sub formd de tuburi de calibru regulat, anastomozate in
retele variabile. Se gisesc in musculatura scheletici, lesutul nervos,
lesutul conjunctil', glalrde exocrine. Diametrul capilarelor cstc
variabil: unele sunt mai largi, 20-30 microni, altele sunt nrult rnai
inguste, 5-6 microni. HenT atiile avdnd un diametru mai mare dec6,t
al acestora din unnd trebuie sd se dcformeze cAnd le traverseazi.

'IESUTURI

contlnui

t(N=6

)
//

fenestrale

\
0

4
dlstontinui

\
)
/
Peretele lor este format drn:

-endoteliu
-membrana bazali
-periteliu
Endoteliul este continuu, fiind alcdtuit
dintr-un epiteliu simplu pavimentos, in care
celulele sejonclioneazd intre ele prin interdigitatii,
zonule ocludens gi macula adherens. in citoplasma
celulelor se gdsesc numeroase vezicule de
pinocitozd. Membrana bazald, de naturd reticu-

Fig,8 Structura diferitelor tipuri de

capilare. Schemi.

pericite

membrana

bazala

lard lamelard, este continuS. La periferia

capilarului se gdsesc numeroase pericite.
Pericitele sunt celule mezenchimale cu

prelungiricitoplasmaticelungi,careinconjoard

endoteliu

Fig.9 Structura capilarului tipic. Schemi

parfial celulele endoteliale. Sunt prezer.rte din loc
in loc. in cazul unor traumatisme locale, pericitele prolifereazd gi se diferenJiazd pentru a forma noi vase de sdnge sau alte celule ale lesutului conjunctiv,
care participi la procesele reparatorii.
Capilarele atipice au unele particularitiJi structurale :
Capilarele fenestrate, se caracterizeazd prin prezen{a unor fenestra}ii largi in peretele celulelor
endoteliale. Se intAlnesc in organe cu schimburi rapide de substanle, intre singe qi lesut : rinichi, intestin,
glande endocrine. Fenestraliile reprezintd un mecanism de transport mai rapid decdt transportul prin
pinocitozd.
Fenestraliile sunt acoperite sau nu de diafragme, care sunt mai subJiri decdt membrana bazali gi nu
prezintd structura trilaminar5 a acesteia. Membrana bazali are aceeagi structura ca gi la capilarele tipice.
Peritelinl poate lipsi.
Capilarele sinusoide au lumenul gi traiectul neregulat, Ia nivelul Ior viteza de circulalie a s6ngelui
.e reduce foarte mult. Endoteliul este discontinuu datoritI faptului ca celulele endoteliale lasd spalii

l5

HISTOLOGIE

VOL.I

- LUCR;.RI PRACTICE

foarte mari intre ele. Membrana bazali este aici discontinud, iar periteliul lipsegte.
Le intAlnim in ficat, medulosuprarenald, splind, mdduva osoasi.

Funcliile capilarelor

-func1ie de barierd cu permeabilitate selectivd

-funcJie de metabolizare a diferitelor substante organice
-fu nclie antitrombogenici.

l16

TESUTURI

HISTOLOGIE

VOL.I

- LUCR;.RI PRACTICE

LUCRARE PRACTICA NR. T4

TESUTUL NERVOS

PREPARATE DE DESENAT

l. Neuron multipolar, neurofibrile, miduva spinirii, col. Impregnare argentici

2. Neuron piramidal, corpii Nissl, col. Violet Cresyl
3. Nevroglie sateliti perineuronali, ganglion spinal, col. HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE
Neuron pseudounipolar, ganglion spinal, col. HE
2. Fibre mielinice, secfiune transversali, col. Heidenhein
3. Fibre mielinice, secfiune longitudinali, col. Heidenhein
4. Macroglie fibroasi, col. Impregnare argentici
5. Nevroglie sateliti perineuronali. Ganglion vegetativ, col. HE
6. Neuron stelat, coarnele anterioare ale miduvei spinirii, col. HE
7. Neuron piriform, cerebel, col. HE
8, Neuron pyramidal, scoarfi cerebrali, col.HE
1.

rt'7

TESUTURT

I{ISTOLOCIE

- LUCR;.RI PRACTICE

VOL,.

TESUTURI

TESUTUL NERVOS
Jesutul nervos, este un tresut puternic diferenfiat gi specializat, de origine ectodermicd fiind alcdtuit

din:

. Celule nervoase specializate, (neuroni),

o Celule nevroglice (celule gliale), cu rol auxiliar de suslinere, trofic, cdptugire

sau metabolic.

Neuronul
Din punct de vedere morfologic neuronii se clasificd astfel

ts

dupi numirul prelungirilor, in

unipolar e>--

-neuroni unipolari, (celulele amacrine din

retini - au numai axon ),

blpolar

-neuroni pseudounipolari, (neuroni

somatosenzitivi din ganglionul spinal),
-neuroni bipolari, (neuronii olfactivi ggl
Corti 9i Scarpa),
-neuroni multipolari (neuronii motori din

pseudounipolar

coarnele anterioare ale mdduvei spinirii,

n. granulari, celule Purkinje).

0,",""#fi ;.1G'H:l;;";:"";;:"u""dupinumirul

dupi lungimea axonului, in

-neuroni cu axon lung (Golgi I), la nivelul mdduvei spinirii in substanta albd, sunt numili 9i neuroni
proieclie
de
-neuroni cu axon scurt (Golgi II), la nivelul miduvei spinirii in substanla cenu$ie, sunt numili uneori
neuroni de asocialie.

in:

dupi forma pericarionului,

- neuroni piramidali (la nivelul

scoa4ei cerebrale),
- neuroni stelaJi (la nivelul scoa4ei
cerebrale gi cerebeloase, comul anterior
mdduva spinirii),

- neuroni piriformi

\
tusiform

a
granula.

A
pl.amldal

Fig. 2 Clasificarea nuronilor dupi forma pricarionului,

(schemi generali)

(celulele

Purkinje),
nivelul scoarfei cerebelului),
- neuroni fuziformi (la nivelul scoa(ei cerebrale).
- neuroni granulari (la

ll8

: 0(;IE -,I,IJCRARI PRA( TI(]F,

VOL.

TESIITURI

Structura neuronului
\euronul, unitatea morfofuncIi')nald a lesutului nervos este
.: ,:: i diu:
- corpul celular (pericarion),
- prelungiri citoplasmatice (axon qi dendrite).

.{) Corpul celular

Ca orice altd celulA, neuronul prezinti cele trei

.r ponente principale

-rnernbrana (neurilema).

-citoplasma (neuroplasma),
-nucleul, cu nucleoli.
Fig.3 Neuron, strucluri. SchemS.

Membrana neuronului sau neurolema, este o membrand trilaminari, de naturd lipoproteicd.

Citoplasma, sau neuroplasma, delimitatd de membrana celular6, este relativ viscoas[, slab colorabilI
toptic vidd) 9i conline :
-organite comune : (mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrul celular),
-structuri specifice : (corpii Nissl, neurofibrilele, neurotubulii),
-incluziuni : (pigmenl galben lipocrom, pigment feric, glicogen),
-echipament enzimatic.

Corpii Nissl, sunt structuri ergastoplasmice caracterizate

prin prezenla unui numdr mare de ribozomi liberi gi atagafi
reticulului endoplasmic. Ei sunt rlspdnditri in toati citoplasma
pericarionului gi in porliunea iniJiald a dendritelor, dar lipsesc
din axon, inclusiv de Ia nivelul conului de emergenld. in coloralii
uzuale nu se evidenJiazi.
Fig.4 Neuron, corp celular, corpii Nissl (schemi generali)

Dupd fixarea preparatelor in alcool qi colorare cu substanle bazice, albastru de cresyl, albastru de
toluidini, apar sub forrna unor granulatii bazofile.

ll9

HISTOLOGIE

.-

I,U(]RARI PRACTICE

VOL.

TESUTURI

Neurofibrilele sunt organite specifice neuronului gi apar sub lorma unor fllamente fine, prczente in
citoplasma pericarionului ca gi in cea a prelungirilor dendritice gi axonale. Releaua constituiti din aceste
neurofibrile sc pare ci ordoneazi $i determina dispozilia corpilor
Nissl. E,le reprezintd structuri dinamice, prezentdnd intense procese
de oxidoreducere, evidenliate prin coloralii speciale, vitale (albastru
de metilen).
Nucleul, in celula nervoasi este de cele nrai mai nrulte ori
unic. Neuronri spinali gi simpatici pot avea insa pi doi nuclei.
Nuclcii sunt vcziculogi, mali, au I'r'ccvcnt pozilic ccntlaiJr in ccluli.
PoscclS unu sru doi nucleoli.

prelungiri
(axon, dendrite)

Irig.5 Neulon, neurofibrile (schemi generali)

Fig.6 Neuron multipolar, coarnclc anlerioare alc

madu\'ei spinarii. Col. lnlpregnare argcnlica.

Fig, ll Nerron

grlnulaI strrlul inlcrn

120

ccrebel. Col, Inrpregnrre argcnlicir.

: I!TOLOGIE

vol-.

LUCRARI PRA(-TICE

Prelungirile citoplasnatice

TESUTT RI

Axonul
Prelungire unicd mai lungi gi mai groasd, pornegte din citoplasrnd cu conul de emergenli. Emite pe
:rrcurs colaterale in unghi drept, iar in porJiunea terminala nurneroase ramuri scurte ce constituie
::lodendrium. Axonul este format din axoplasmd, in care se glsesc neurofibrile si alte organite celulare.
:ar nu corpi Nissl. La exterior se gasegte axolema, continuarea neurolemei. Axonul conduce influxul
:.iervos spre celulele efectoare in sens centrifug.

Dendritele
Sunt prelungiri citoplasmatice cu rol dc a recepliona influxul neruos gi de a il conduce spre corpul
celular, centripet. incep cu o po4iune rnai groasd qi apoi se divid iu ramuri tot mai sublirr. Pe suprafafa lor,
dendritele prezintd un aspect spinos (spinii dendritici), detenninat de contactele sinaptice pe care acestea le
realizeazi cu axonii. Prezintd la suprafaF dendrolema, ce acoperi dendroplasma, ce conline organite cornune
5i organite specifice (neurofibrile gi corpi Nissl).

Dupi prezenfa sau absenfa tecii de mielini prelungirile citoplasmatice (axoni, dendrite) se
clasificr in

oxoNri{rEl*rzA'

-fibre nervoase mielinice (cu

teaca de mielinn). fibrele albe.

-fibre nervoase

firi

mielini

(Remak), fibre cenugii.

Fibrele cu mielind 9i cele fErd

mielind au anumite particulariteli de
structurA, in funclie de felul cum sunt
situate in sistemul nervos central sau
periferic.

Fibrele cu mielinl de la nivelul

sistemului nervos periferic prezintl
urmdtoarele componente :
-fibra nervoasi,
teaca de mielini

Seliun. tr.nsv!6!la

-teaca Schwan,

-nevrilemul.

Fig.9Axoni mielinizati, comparative : Sistem Nervos Central, Sistm Nrvos Periferic, alcituire.

t2t

VOL,I

HISTOLOGIE, LUCRARI PRACTICE

TESUTURI

Fibrele cu mielind de la nivelul sistemului nervos central au urmS.toarele componente

-fibra neruoasd,
-teaca de mielind,
-oligodendroglia

Fibrele fdrd mielind

(Fibre Remak) din sistemul
nervos periferic prezi ntd
unnitoarele stlxcturi :
-fibra neruoas6,

AXONI NEMIELINIZATI

S"ctiune longitudinla
L-_--

__---::=--_--r-]r-t

-teaca Schwan,

LJ-

t-E

Fibra nervgasa

-nevrilemul

89s
ObO

Sectiune transversala

Fig. I0 Axoni nemielinizati comparatie :Sistem Ncn'os Central,

Sistem Nervos Periferic, alcituire.

Fig. ll Fibri nervoasi mielinici, sectiune transyenali prin nerv. Fixarea cu acid osmic pune in evidenfl teaca de mielinA.
Mielina apare sub forme de cercuri unice sau concentrice (cu aceeagi grosime sau de grosimi diferite, dupi cum secliunea a trecut mai
aproape dc marginea liber6 a unei incizuri Schmidt-Lantermann).

L tcaca de mielini
2. secliunc prin teaca de

mielini la nivelul incizurii Schmidt-Lantsrman.

r22

rfls't oLoGtE

- l,ucRARl

vol-_I tfrsljluRI

PrrA( r {( r'

Oclule nevroglice (nevroglia)

Aceste celule se gisesc prirrtre neuroni gi fibrc' ne r:r,oase. Prin coloralii uzuale (hematoxilin-eozini),
in evidenli nurnai nrrclcii cclulelor nevroglice ;citclplasnra ;i plelungirile celulale ale nevrogliilor
apar nuurai prin tehnici speciale (irnprcgnare argentic.l sau sdruri de aur).
se puu

Dupd topografia lor, celulelc nevroglice pot li clasificate astfel

-nevroglia sistemului nervos central,
-nevroglia sistemului nervos periferic.

Ncvloglia sistcnrului ner\,os ccntl'al

a) nracroglia

-ncvroglia protoplasmaticir. se glseqte in substanJa cenugie. ca rrevroglie

sateliti a pcricarionului, se caracterizeazd plin prelr,rngiri scurte gi ramificate.
-nevroglia fibroasd, se giseqtc in substanfa albi a sistcuiuhri nelos
(ca satelit al fibrelor nervoase). ln citoplasmi 1)rezinti drfereugicri fiblilare
numite gliofibrile, car se continui gi in prelungiri. Unele preluueiri vin irr
contact cu capilarele sanguine prin irrgrogdri ale extrcmitalilor, nur n ite tlornpe
vasculare (cu rol trofic) sau picioruge vasculare.
-nevroglia epiteliali, (ependimo-ventriculari), tapeteazi canalul
ependimaq ventriculii cerebrali gi plexurile coroide, au lbrrnd prisnraticd sau
pilanridall gi prezinti la un pol cili, iar la polul opus au o prclungile ramificatd.
care se duce pAnd la substanla albd.

b)

ol igoden

droglia, se giseqte atat in substanla cenuqie (satelitd

neuronilor), dar rnai ales in substanla albi, dispusi in giraguri lungi. in uronom,
de-a lungul fibrelor newoase. Sunt cclulc n.rici cu nucleu rotund qi cu plehurgiri
rare qi pulin ramificate.

Macroglia

Microglia

c) microglia, (celula lui Del Rio- Hortega), se gdsegte nrai ales in

substanta cenugie (sateliti a pericarionului), cit 9i in substanta altra (satelita
perifibrilarn) a sisten.rului nervos ceutral. Este singura nevroglie de origine
mezenchimatoasl. Sunt celule mobile, ou proprietili fagocitare, ficdnd parte
din sistemul reticulo+istiocitar.
Ele secretd un polipeptid, cunoscut sub numele de factor de proliferare gliald, cu rol probabil in
glicogencza.(Diculescu, I 9ll7).

t23

IITSTOT,OGIE

- LUCR;.RI PRACTICE

VOL,

TESUTURT

Fig. 13 Ncvroglii protoplasm.ticc, impregolre

argentici. Se caracterizeazi prin prelungiri scurte

Fig. l2 Nevroglii tibroase, albastru de toluidinl.

in citoplasm[ prezint! diferenlieri fibrilare
numite gliofibrile, care se continua $i in prelungiri.

ii

ramificate-

Fig. 14 Oligodendroglii, imprnare rrgerticl.

Sunt celule mici cu oucleu rotund li cu
prclungiri rare 9i pulin ramificate.

Fig. 15 Micrologii, tmpregnare argertlctr. Micrologia are

corpul celular mic ovalar 9i prclungiri bogat ramificate.
Aceste

ramificafi au aspect spinos.

Fig. 16 G.nglionul spinal. Col HE Neuronii pseudounipolari apar mari,

alezali central, (2), in jurul lor o coroana de ncvroglii satelite.

t24

(I

HISTOLOCIE

- t,UCRARI

PRAC fICF]

VOL.

TESUTURI

Nevroglia sistemului nervos periferic

a) nevroglia perineuronali (sateliti). Sunt agezate in juml neuronilor din ganglionii spinali 9i
ganglionii simpatici, formAnd injurul fiecdrui neurot.t o pdtura de celule, care pe sec{iune aparcunucleii
ovoizi, agezali in cerc (corpii neuronali au fornrd sfericd).

Fig. l7 Neuron pseudounipolar, se intilnegte in ganglionul spinal.

Cclulclc nctvoasc apar nrari, cu nuclcu caraclcristic cclulci ncrloase, rrrrrc.
rorund. veziculos. a5czat central, cu nucleolr. in junrl ncuronilor
ncvroglice satclitc. ca o coroani li lcsur conjunctiv.

se

giscsc celulc

l.ncuroll pscudouuipolar
2.

ncvroglic satclitA (schemi gcncrali)

b) celulele lui Schwan, constituie un inveli$ (teaca lui Schwann) peste

teaca de mielini, la fibrele nervoase mielinice periferice. Celula Schwann
este mare, cu nucleu turtit. Are rol in formarea mielinei.
c) lemnocitele

Fig.l8 Celula Schwann. (schemi generali)

Sinapsa
Legdturile dintre neuroni se fac prin intennediul sinapselor
Fsinapse axo-somatice.
Fsinapse axo-dendritice,
Fsinapse axo-axonice (rare).

Neuronii pot stabili legituri de tip sinaptic Ai cu alte lesuturi , de exemplu, joncfiunile neuro-musculare
sau leglturile cu epiteliile senzoriale.
La microscopul optic, dupd prelucriri histologice speciale (impregnare argentic[), s-au evidenliat
tenninalii axonale cu butoni sinaptici pe suprafaja dendritelor sau pericarionului.

t25

vol-.I

HISTOLOGIE _ LUCR,ARI PRACTICE

TESUTURT

CUPRINS

TEHNICA DE OBTINEREA PREPARATIJLUI HISTOLOGIC

MrcRoscoPul

$r UTtLtzAREA LUr ............

.......18

CELUTA - CONSTITUENT TISULAR

.......29

TESUTURI CONJ UNCTIVE. ELEMENTE COMPONENTE

TESUT CONJUNCTTV VARTETATI DE TESUT CONJr.JNCTIV.............................

MUCOASE $r SEROASE .............

....................................74

TESUTUL OSOS $I OSTEOGENEZA

SANGELE. MoRI'oLoGTA ELEMENTELOR FIGURATE
SANGELE. HEMATOPoIEZA

APARATUL CARDIO-VASCULAR
TESUTUL NERVOS ............................

..........__ll7

127