Domeniile biologiei

Biologia este stiinta vietii(studiaza materia vie )

-bios=viata, logos=stiinta( in lb. greaca)
Francois Iacob, laureat al premiului Nobel pentru medicina in 1965: “Viul se reduce la o
gramajoara de materie pe care viata vine sa o mangaie o clipa”
1. Botanica studiaza plantele; biologia vegetala studiaza morfologia, anatomia si fiziologia
plantelor
2. Zoologia studiaza animalele; biologia animala studiaza morfologia, anatomia si fiziologia
animalelor
3.Anatomia studiaza structura interna a organismelor(anatomia plantelor, anatomia animallelor,
omului)
4.Fiziolgia studiaza functiile organelor plantelor si animalelor(omului)
5. Morfologia studiaza aspectul exterior al organismelor(morfologia plantelor, animalelor)
6.Ecologia studiaza relatiile dintre organism si mediu
7.Genetica studiaza ereditatea si variabilitatea organismelor
8. Citologia studiaza celulele
9.Histologia studiaza tesuturile
10. Taxonomia(Sistematica) este stiinta clasificarii organismelor, incadrarii lor in unitati de
clasificare: regn, increngatura, clasa, ordin, familie, gen, specie
11. Microbiologia studiaza microorganismele
12. Evolutionismul studiaza originea si evolutia vietii
-ontogenia reprezinta dezvoltarea unui organsim din momentul conceperii sale pana la
maturitate
-filogenia este procesul de evolutie al unei specii
-ontogenia este o recapitulare sumara a filogeniei(Ernest Heckler)
13. Embriologia studiaza dezvoltarea embrionara
14. Biologia moleculara studiaza materia vie la nivel molecular
Domeniile de granita ale biologiei: biofizica(mecanismul fotoreceptiei), biochimia (chimismul
digestiei), biomatematica, bioinformatica, biogeografia
15. Cosmobiologia studiaza modificarile organismelor la actiunea facorilor cosmici
15. Ingineria genetica cuprinde metodele si tehnicile de lucru cu materialul genetic(ADN, ARN)
ij scopul obtinerii unor organisme cu insusiri noi
16. Biotehnologia studiaza folosirea microorganismelor in procesele tehnologice; astfel s-au
sintetizat: insulina, interferonul, vaccinurile
17. Bionica foloseste structurile si principiile de functionare ale organsimelor pentru a crea
masini, aparate, mecanisme
Dati exemple!
-retelele cibernetice au ca model retelele neuronale, radaurile functioneaza dupa sistemul de
comunicare al liliecilor, submarinele au avut ca model forma hidrodinamica a pestilor,
construirea avioanelor avand ca model pasarile, periscopul submarinelor avand ca model ochiul
melcului
-luand ca model “organul auditiv al meduzei” a fost creat un aparat pentru prognosticarea
furtunilor cu 10 ore inainte de declansarea lor
18. Criobiologia are aplicatii in conservarea tesuturilor, organelor
19. Cosmobiologia studiaza influenta factorilor cosmici asupra vietii pe Pamant si conditiile in
care organismele pot trai in cosmos
Care este viitorul stiintelor biologice?
Raspunsul trebuie sa tina cont de urmatorul avertisment”A fi e o intamplare, a nu mai fi sta in
puterea noastra”
Celula-unitatea structurala si functionala a vietii
Teoria celulara
-notiunea de celula a fost folosita pentru prima data de Robert Hooke; el a observat cu ajutorul
microscopului inventat de Zacharias Jansen o sectiune printr-o bucata de pluta, imaginea unei
celule(cella=camera)
-treptat s-a perfectionat microscopul fotonic(optic) si au putut fi observate componente celulare:
membrana, citoplasma, nucelu, vacuole, cloroplaste
-in 1838 Mathias Schleiden, pe baza studiilor microscopice asupra componentelor celulelor
plantelor si Theodor Schwann in 1839 elaboreaza independent teoria celulara:
1. toate organismele vii (de la bacterii la om) sunt formate din celule
2. celula este unitate structurala si functionala a unui organism
3.celula se reproduce( se divide)
4.celulele realizeaza permanent schimburi de materie si energie cu mediul conservandu-si
structura si functiile
5.celulele au metabolism
-absorb substantele de care au nevoie din mediu si le utilizeaza in sinteza moleculelor biologice
noi, necesare cresterii si reinnoirii
-celulele acumuleaza si transforma energia
-sintetizeaza compusi proprii dupa un anumit cod
-au reactii adaptative fata de conditiile variabile ale mediului
6. celulele organismelor pluricelulare comunica intre ele si realizeaza integralitatea structurilor
pe care le formeaza
-descoperirea microscopului electronic a permis cercetarea componentelor celulare cum ar fi
macromoleculele care au dimensiuni de ordinul nanometrilor(1 nm=10-9m)
-descoperirea microscopului electronic a dus la descoperiri de mare importanta pentru care s-a
dat si premiul Nobel( mecanismul respiratiei celulare-Krebs, mecanismul fotosintezei-Calvin,
structura ADN-ului-Watson, Crick, Wilkins, ribozomii si mecanismul sintezei proteice-Palade
Compozitia chimica a materiei vii
-celulele tuturor organismelor sunt alcatuite din aceleasi substante, dar in proportii diferite
-elementele chimice intalnite in materia vie sunt:
-macroelemente: C, H, O, N, P, S, Cl, Si, K, Na, Mg, Fe
-microelemente: Cu, Al, B, Zn, I, Mn
-in corpul organismelor 99% din numarul de atomi sunt cei de hidrogen, carbon, azot si oxigen;
aceste elemente se combina in molecule anorganice si organice
Apa
-este o molecula polara(incarcata electric) cu sarcini negative la nivelul atomilor de oxigen si
sarcini pozitive la atomii de hidrogen
-solvent si mediu de dispersie al diferitelor substante
-transporta substante
-regleaza echilibrul termic al celulei si al organismului
-molecula este polarizata(negativ la oxigen, pozitiv la hidrogen) si se leaga electrostatic(legaturi
slabe de hidrogen care se desfac usor) cu moleculele vecine=>un bun dizolvant
-atractia electrostatica dintre moleculele de apa determina coeziunea si adeziunea acestora la
diverse substraturi
-apa in alge-98%, in meduze 95%
-apa in corpul uman 60%, iar in corpul plantelor 70-80%
-apa in sangele uman-79%
-apa in seminte uscate-5-9%
Sarurile minerale
-se gasesc in solutii sub forma de ioni sau intra in combinatii: cloruri, bicarbonati, fosfati de Na,
K, ca, Mg
-impregneaza unele membrane(Ca, Si)
-polarizeaza membranele celulare (Na+, K+, Cl- )
-permeabilizeaza mebranele, regleaza presiunea osmotica a membranelor si vascuozitatea citoplasmelor
-schimba starea fizica a protoplasmei(intreaga substtanta vie din celula se numeste protoplasma)
- sunt in numar mare in schelet
-Glucidele(carbohidrati): C, H, O
-rol nutritiv si energetic(glucoza-C6H12O6)
-sunt in cantitati mari in celulele plantelor in comparatie cu cele ale animalelor
-sunt produsi de asimilatie ai celulelor fotosintetizatoare
-unele glucide au rol structural intrand in alcatuirea peretilor celulari
-polizaharide(mai multe molecule de glucoza): celuloza( in peretele celulelor vegetale),
amidonul(substanta de rezerva la plante) si glicogenul(substanta de rezerva la animale, bacterii,
ciuperci), chitina in exoscheletul unor animale)
-monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza; sunt oxidate in celule pentru sustinerea functiilor
vitale
-dizaharide: maltoza (2 molecule de glucoza), zaharoza(glucoza + fructoza; sub forma de
zaharoza sunt transportate glucidele in corpul plantelor
-glucidele( din sucul de fructe) por fi identificate cu reactivul Fehling; se incalzeste sucul de
fructe, se adauga reactivul Fehling si se obtine un precipitat rosu ca urmare a reactiei dintre
zaharul din fructe si reactiv
Lipidele(grasimi)
-contin: C, H, O
-sunt compuși nepolari (hidrofobi, neicarcati electric), insolubili în apă, dar solubili în solvenți
organici
Roluri
1.rol energetic: lipidele reprezinta o sursa importanta de energie
-arderea unui gram de lipide elibereaza de 2 ori mai multa energie decat un gram de glucide
2. rol structural (plastic): lipidele(fosfolipidele si colesterolul) intra in structura membranelor
- se pot gasi sub forma de emulsii
3. rol functional: o parte din hormoni si vitamine sunt lipide
Categorii de lipide
Lipide simple
-constau numai din 2 componente
1. trigliceride (grasimi neutre)
-reprezinta o sursa importanta de energie
-se gasesc in: uleiuri vegetale, grasimi animale (lipide de rezerva)
-sunt esteri ai acizilor grasi si glicerolul
 Triglicerid

-acizii grasi sunt lanturi de carbon cu o grupare carboxil hidrofila la un capat

-glicerolul(glicerina) este solubil in apa si are 3 grupari polare hidroxil (-OH)
-acizii grasi pot fi: saturati, cu legaturi covalente simple (diete animale=>boli cardiovasculare) sau
nesaturati, cei cu legaturi duble
-formula unui acid gras este : CH3-(CH2)n-COOH
Glicerol:

2. Ceride (ceruri)
-esteri ai acizilor grași și un alcool altul decît glicerolul
-protejeaza corpul plantelor si animalelor si sunt impermeabile in apa
-se gasesc la suprafata florilor, frunzelor, fructelor(rol protector), iar la animale in ceara de balena, ceara
de albine
-sunt esteri ai acizilor grasi cu alcoolii, altii decat glicerolului
3. fitosteroli
-se gasesc în semințele plantelor oleaginoase și leguminoase
Lipide complexe
-constau din mai mult de două componente
1. fosfolipide
-sunt compuse din: acizi grasi, glicerol si acid fosforic
-se afla in membranele celulare
-un fosfolipid contine: o regiune hidrofilă polară: acidul fosforic si o regiune hidrofobă nepolară
reprezentata de fragmentele de acizi grași
-in membranele celulelor porțiunile polare ale fosfolipidelor vor fi orientate spre exteriorul
bistratului, iar porțiunile nepolare se vor amplasa în interior
2. glicolipide
-se gasesc pe fata externa a membranelor
3.steroizii
-cel mai important steroid este colesterolul
-colesterolul este constituient al membranelor celulare si reprezinta materia prima pentru hormonii
steroizi(exemplu: hormonii sexuali)
-sunt indispensabili celulei nervoase
-lipidele se depoziteaza in cantitati mari in celulele adipoase, celulele din semintele de rapita, de floarea
soarelui, etc
Proteinele(C, N, H, O)
-sunt substante macromoleculare complexe constituite din aminoacizi
-substante macromoleculare care se coaguleaza la temperaturi mari(+50C)
-se gasesc in celule, in proportie mai mare fata de celelalte substante organice
- se formeaza prin polimerizarea aminoacizilor
-aminoacizii se leaga intre ei prin legaturi peptidice formand lanturi lungi de polipeptide
-o proteina poate contine unul sau mai multe lanturi de polipeptide in care pot intra sute de aminoacizi
-exista doar 20 tipuri de aminoacizi care se pot lega intre ei diferit intr-o infinitate de combinatii
rezultand o varietate foarte mare de proteine
-ordinea aminoacizilor in proteine este determinata genetic
1.holoproteine
-sunt proteine alcatuite numai din aminoacizi
-albuminele: lactalbumina din lapte, ovalbumina din albus, seralbumina din sange
- prolaminele si gluteinele: semintele cerealelor
-keratinele: in par, unghii, copite, pene, coarne-rol protector
-colagenul din oase
-actina si miozina care sunt proteine contractile din muschi
2.heteroproteine
-sunt alcatuite din aminoacizi si grupari neproteice:
- cazeina din lapte: fosfoproteina
-glicoproteine: cartilagii, ser sangvin, corp vitros, lichid sinovial
-fosfoproteinele si glicoproteinele sunt caracteristice celulelor animale
-cromoproteine:
-au ca grupare neproteica un pigment organic
-exemple: hemoglobina din sange, mioglobina din muschi, clorofila din celulele frunzelor
-hemoglobina: pigment rosu sangvin
- clorofila : pigment verde din cloroplastele celulelor vegetale
-nucleoproteine: au ca grupare neproteica acizii nucleici(ADN si ARN), si se gasesc in
cromozomi, structuri ce contin informatia genetica a organismelor
-AND este componentul esential al cromozomilor si contine informatia genetica a majoritatii
organismelor
-proteinele pot fi globulare(in membranele celulelor, in sange) sau fibrilare(colagenul din oase)
-calcinarea oaselor duce la degradrea proteinei numita oseina, in urma acestui proces formandu-
se cenusa ce contine saruri minerale
Rolul proteinelor
-sunt constituientii cei mai importanti ai materiei vii
1. proteine structurale: tubulinele si actinele care intra in constitutia microtubulilor si
microfilamentelor din citoscheletul celular, inclusiv a firelor fusului de diviziune( este descris
mai departe in material)
2. proteine enzime( biocatalizatori)
-accelereaza (catalizeaza) si controleaza reactiile chimice care au loc in celula
-substratul se leaga de enzima in situl activ
-enzimele catalizeaza reactii de scindare (rupere) a substantelor sau de sinteza de substante
-dupa ce enzima elibereaza produsul ea poate lega o noua molecula de substrat
-catalizeaza reactiile chimice determinand viteza, directia si succesiunea acestora
-enzimele au grad mare de specificitate recunoscand cu precizie substratul asupra caruia
actioneaza (principiul broasca si cheia dupa care functioneaza substratul si enzima)
-vitaminele au rol important in reactiile enzimatice(alcatuiesc grupari active ale unor enzime)
-formeaza in citoplasma celulara retele tridimensionale formate din filamente proteice alcatuite
din micele organice; in ochiurile retelelor sunt retinute moleculele de apa, ioni, diferite molecule
organice
-proteinele constituie elementul de constructie al materiei vii (biostructura)
-intra in alcatuirea membranelor celulare alaturi de lipide, au rol energetic, regleaza diferite
activitati(hormoni, enzime), transporta diferite substante
3. proteine hormoni
-“mesageri” care modifica activitatea unor celule specifice
-sunt substante produse de glandele endocrine care regleaza si coordoneaza functiile organelor
4. proteine care apara corpul de infectii: imunoglobulinele(anticorpi)
Acizii nucleici
ADN(acidul dezoxiribonucleic)
-sunt localizati in principal in nucleu
-sunt substante macromoleculare polinucleotidice alcatuite din unitati structurale numite
nucleotide ; sunt polimeri ai nucleotidelor
-o nucleotida este alcatuita din: o baza azotata (purinica sau pirimidinica), o pentoza(glucid), si
un radical al acidului fosforic
-o nucleosida este alcatuita doar dintr-o baza azotata(purinica sau pirimidinica) si o pentoza(fara
grupare fosfat); de exemplu adenina+pentoza=adenozina(apare in structura ATP-ului, acid
adenozin trifosforic)
-bazele azotate purinice sunt: adenina(A) si guanina(G); aceste baze azotate contin 2 cicluri
alcatuite din 5 atomi de carbon si 4atomi de azot(vezi imaginile de mai jos)
-bazele azotate pirimidinice sunt: citozina(C) si timina(T) in ADN si citozina(C) si uracil(U) in
ARN; aceste baze contin un ciclu alcatuit din 4 atomi de carbon si 2 atomi de azot
- in structura ARN locul timinei este luat de uracil

-bazele azotate se leaga unele de altele pe baza de complementaritate

-ADN are o structura bicatenara, legaturile dintre catene realizandu-se prin punti
de hidrogen formate intre o baza azotata purinica si una pirimidinica
-adenina formeaza 2 punti de hidrogen cu timina, iar citozina formeaza 3 punti de
hidrogen cu timina
-pentoza, un zahar format din 5 atomi de carbon( C5 H10O5) este riboza in ARN si dezoxiriboza
in ADN
-diferenta apare doar la atomul de carbon 2’ la riboza gasindu-se gruparea –OH, iar la
dezoxiriboza un atom de hidrogen)
-molecula de ADN este formata din 2 catene( 2 lanturi) de polinucleotide rasucite helicoidal in
jurul unui ax comun
-scheletul glucido-fosforic se afla la exteriorul helixului, iar bazele azotate la interior
-cele 2 catene polinucleotidice dintr-o moleculă dublu catenara se dispun spaţial una faţă de
cealaltă într-o formă de elice (dublu helix), învârtindu-se una în jurul celeilalte şi amândouă în
jurul unui ax central.
-molecula de ADN prezinta aspectul unei scari in spirala, cele 2 balustrade fiind reprezentate
printr-un schelet glucido-fosforic , iar treptele scarii prin bazele azotate intre care se stabilesc
urmatoarele tipuri de legaturi de hidrogen: A=T, T=A, C≡G, G≡C
-bazele azotate din ADN sunt: A, G, C, T
Parametrii dublului helix al ADN-ului(parametri helicali)
-n=numarul de nucleotide per tur de spira(de elice)=10 perechi de baze azotate per tur de spira
-p = pasul elicei şi este distanţa traversată de-a lungul axei helixului de un tur complet de
spiră(adică de o rotaţie de 3600)=3,4nm; in pasul care are 3,4 nm se gasesc 10 perechi de baze
azotate
-diametrul macromoleculei de ADN(diametrul dublului helix) = 2 nm

Exista mai multe forme ale macromoleculei de ADN : ADN A, ADN B, ADN Z
-cel mai des intalnita este conformatia ADN B care are parametrii helicali mentionati mai sus
-in macromolecula de ADN se formeaza legaturi de hidrogen intre bazele azotate si legaturi
fosfodiesterice intre atomul de carbon 5' al unei dezoxiriboze și atomul de carbon 3' al
dezoxiribozei următoare
-intre gruparea PO43- de pe carbonul 5 (poziția 5') al unei nucleotide și gruparea -OH de pe
carbonul 3 (poziția 3') al altei nucleotide se poate elimina o moleculă de apă cu formarea unei
legături fosfodisterice (-O-P-O-). Se pot astfel forma astfel catene lungi de nucleotide
-aproape toate moleculele de ADN au două capete diferite: capătul 5' cu o grupa -PO4 liberă si
capătul 3' cu o grupare -OH liberă
-prin convenție, secvența de nucleotide a ADN-ul se notează în direcția 5' → 3'
Secvența de nucleotide GTCCAT se referă la o catenă cu structura:
5' PO4-Glucid-PO4-T-PO4-C-PO4-C-PO4-A-PO4-T-OH 3' si nu la 5' PO4-T-PO4-A-PO4-C-
PO4-C-PO4-T-PO4-G-OH 3' care este o moleculă diferită
-si in ARN se intalnesc legături fosfodiesterice care se realizeaza in acelasi mod(intre atomul de
carbon5' al unei dezoxiriboze și atomul de carbon 3' al dezoxiribozei următoare)
-grupele fosfat din componența legăturilor fosfodiesterice prezintă sarcină negativa(PO43-)

-cele 2 catene polinucleotidice dintr-o molecula de AND dublu catenar sunt

complementare(succesiunea de baze azotate dintr-o catena este complementara celeilalte catene)
si antiparalele
-o catenă polinucleotidică are două capete: la un capăt se află carbonul din poziţia 5’ (C5’) al
unei pentoze, iar la celălalt capăt se află carbonul din poziţia 3’ (C3’) al unei alte pentoze
-in interiorul unei celule o asemenea catenă polinucleotidică este sintetizată chiar în această
direcţie: 5’ → 3’.
-cele 2 catene polinucleotidice ale unei molecule dublu catenare sunt în orientări inverse una
faţă de cealaltă: capul 5’ al fiecăreia corespunde cu capul 3’ al celeilalte; cele 2 catene sunt
antiparalele

Problema:
O molecula de ADN bicatenar contine 1200 de nucleotide, dintre care 200 contin adenina.
Stabiliti numarul nulceotidelor care contin citozina.
Rezolvare: in macromolecula de ADN numarul nucleotidelor care contin adenina este egal cu
cel al nucleotidelor care contin timina si, in mod similar, numarul nucleotidelor care contin
citozina este egal cu cel al nucleotidelor care contin guanina(puntile de hidrogen ce se stabilesc
in ADN sunt: A=T , T=A si C≡G, G≡C)
=>200 nucleotide contin adenina inseamna ca vor fi si 200 de nucleotide care contin timina=>
200+200=400 de nucleotide contin adenina si timina=>1200-400=800 de nucleotide contin
citozina si guanina =>400 de nucleotide contin citozina si 400 de nucleotide contin guanina
Raspuns: 400 nucleotide contin citozina
b.Numarul nucleotidelor din ARNm rezultat in urma transcriptiei,
c.Numarul de aminoacizi dintr-o catena polipeptidica codificata de acest ARNm.
Replicatia ADN-ului
-inainte de diviziunea celulara are loc interfaza, etapa cand se dubleaza cantitatea de ADN
-dintr-o macromolecula de ADN(2 catene polinucleotidice) se formeaza 2 macromolecule de
ADN(4 catene polinucleotidice)
-transmiterea informatiei ereditare de la o generatie la alta se realizeaza datorita procesului de
replicare a ADN-ului
-in cursul replicarii cele 2 catene ale ADN-ului se separa progresiv pentru ca se rup punti de
hidrogen si functioneaza ca model pentru sinteza a 2 noi catene complementarere catena veche se
ataseaza nucleotide libere din citoplasma ce se unesc in noi catene rezultand 2 molecule de AND
bicatenar
-pe fiecare lant(catena) de ADN se aseaza la nivelul nucleotidelor vechi, in mod complementar
din citoplasma, nucleotide formandu-se cate un nou lant(catena); astfel la nucleotidele care
contin adenina din catena veche vor ajunge din citoplasma si se vor fixa nucleotide care au
timina, iar la cele care contin guanina vin si se ataseaza nucleotidele cu citozina)

-rezulta 2 molecule fiice de ADN identice, in fiecare molecula una dintre catene este catena
veche ce a servit ca model(matrita) pentru catena noua
-replicarea se realizeaza dupa modelul semiconservativ: din cele 2 catene ale ADN-ului care au
intrat in replicatie se formeaza 4 catene de ADN( in cele 2 molecule de ADN formate) fiice, din
care 2 catene sunt catenele vechi, iar 2 catene sunt catene noi
-ordinea bazelor azotate in ADN reprezinta inscrierea informatiei ereditare(informatiei genetice)
in aceasta macromolecula
-ordinea bazelor azotate in ADN determina ordinea aminoacizilor in proteine, iar proteinele , la
randul lor, stau la baza reactiilor metabolice( multe proteine celulare sunt enzime) ce asigura
realizarea tuturor caracteristicilor organismului
-ADN joaca rol de material genetic, iar proteinele rol structural si enzimatic
-replicarea ADN-ului sta la baza autoreproducerii sistemelor vii, cele 2 molecule fiice de ADN
fiind repartizate in 2 celule fiice
-orice celula ajunsa la maturitate se divide in 2 celule fiice ; de aceea are loc replicatia ADN-
ului(dublarea cantitatii de ADN) pentru a asigura materialul genetic in cele 2 celule fiice
ARN
-este localizat in nucleu si citoplasma
-ARN viral se gaseste in structura ribovirusurilor si contine inregistrata informatia genetica
-este monocatenar si nu contine timina ci uracil
-bazele azotate din ARN sunt: A, G, C, U
-intervine in procesul de sinteza a proteinelor
-exista 3 tipuri de ARN implicate in sinteza proteinelor
1. ARN mesager(ARNm)
-contine mesajul genetic pentru ordinea aminoacizilor in molecula proteica
-copiaza, in mod complementar, mesajul genetic dintr-o singura catena a ADN-ului(numita
catena sens) si il aduce la locul sintezei proteice, in citoplasma, la nivelul ribozomilor(locul
sintezei proteice); cealalta catena numita non sens nu este copiata de ARNm
Problema1:
O catenă de ADN prezintă următoarea succesiune de nucleotide: ACGTATGGTAAC.
Stabiliți:
a. succesiunea nucleotidelor din catena de ADN complementară catenei de ADN dată
Raspuns: catena complementara de ADN este: TGCATACCATTG
b.succesiunea nucleotidelor din catena de ARNm care copiază catena de ADN inițială
Raspuns: catena de ARNm care copiaza catena de ADN data(ACGTATGGTAAC) este:
UGCAUACCAUUG; in ARNm nu exista timina, de aceea daca in catena de ADN apare o
nucleotida cu adenina(A) in ARNm va fi atasata, in mod, complementar, o nucleotida cu
uracil(U)
Problema 2
O catenă de ARNm conține 1800 nucleotide, dintre care 300 nucleotide conțin adenină și 400
nucleotide conțin uracil. Stabiliți următoarele:
a)numărul de nucleotide din molecula de ADN bicatenar pe baza căreia a fost transcris ARN-ul
mesager
Raspuns:
Daca ARNm are 1800 de nucleotide si el copiaza o singura catena a ADN-ului A=T, T=A, C≡G,
G≡C ADN-ul bicatenar are 3600 de nucleotide
b)numărul de nucleotide din ADN bicatenar care conțin timină
Raspuns:
O catena de ADN are 300 de nucleotide cu timina (pentru ca in ARNm sunt 300 de nucleotide cu
adenina) si 400 de nucleotide cu adenina(pentru ca in ARNm sunt 300 de nucleotide cu adenina)
Cealalta catena de ADN va avea, tinand seama de complementaritatea bazelor(A=T, T=A, C≡G,
G≡C), 300 de nucleotide cu adenina si 400 de nucleotide cu timina => numarul de nucleotide cu
timina din ADN-ul bicatenar va fi 700
-ARNm se formeaza in nucleu, traverseaza membrana nucleara si ajunge in citoplasma, la
nivelul ribozomilor
-procesul de copiere se numeste transcriptie(transcriere)
-replicarea si transcrierea sunt 2 procese ac are au loc in interfaza, inainte de diviziuneaq celulara
-ARN-ul se sintetizeaza folosind ca matrită(model) ADN-ul
2. ARN de transport(ARNt)
-transporta aminoacizii din citoplasma la suprafata ribozomilor, locul unde sunt asamblati in
proteine (locul sintezei proteinelor)
3. ARN ribozomal(ARNr)
-intra, alaturi de proteine, in structura ribozomilor, organite celulare la nivelul carora se
realizeaza sinteza proteica
-ribozomii sunt particule ribonucleoproteice formate din ARN si proteine (nucleoproteine)
-pentru sinteza unui anumit ARN(ARNm, ARNt, ARNr) cu o anumită secventă de baze azotate,
este folosită, ca matriță(model), o singură catena din molecula de ADN. Aceasta este denumită
catena sens, iar complementara sa, catena antisens
-pentru sinteza tuturor tipurilor de ARN sunt folosite ambele catene ADN, cu alte cuvinte, o
catenă de ADN poate fi sens pentru un tip de ARN şi antisens pentru altul

ATP(acid adenozintrifosforic)

-este” moneda energetica” universala, deoarece este utilizata de toate fiintele vii ca susa de
energie
-este o molecula care contine adenina, riboza si 3 radical fosfat
-intre radicalii fosfat sunt legaturi macroergice
-ruperea unei singure grupari fosfat elibereaza 30,6 KJ
-molecula de ATP este o molecula instabila care tinde sa cedeze usor un grup fosfat reactionand
cu apa si transformandu-se in adenozin difosfat(ADP)
ATP+H2O=ADP+P+Energie
-energia eliberata este utilizata de celule pentru: sinteza de noi substante, miscare, transport de
substante prin membrane, etc
-ATP se sintetizeaza prin fosforilarea ADP pe baza energiei eliberate din degradarea enzimatica
a diferitelor substante organice celulare:
ADP+P+Energie=ATP
-ATP este sintetizat si in cadrul procesului de fotosinteza, cu ajutorul energiei luminoase

Forma celulelor
-depinde de functia indeplinita
-este mai putin variata la plante decat la animale
-forma celulelor poate fi:
1.sferica: alga verde Chlorella, ovulul, celula-ou
2.ovale: alga verde Chlamydomonas
3. cilindrice: epiteliul de acoperire (tesutul ce formeaza mucoasa intestinului subtire, vasele
conducatoare ale plantelor vasculare)
4. cubice: epiteliu de acoperire (tesut ce formeaza mucoasa bronhiolelor)
5. fusiforme: celule musculare netede (fibrele musculare netede), fibrele lemnoase ale plantelor
ce insotesc vasele lemnoase si liberiene ale plantelor
6. discoidale: globulele rosii din sange
7. stelate: neuronii stelati si celulele mezenchimatice, celule din maduva de pipirig, celule din
tesutul aerifer al plantelor acvatice
9. poliedrice: in parenchimul asimilator(tesut al frunzei unde se face fotosinteza)
10.prismatice
11. parenchimatice, izodiametrice sau aproape izodiametrice: parenchim asimilator al plantelor ,
parenchim hepatic (tesut hepatic)
12 prozenchimatice: celule cu forma alungita, cu diametrul longitudinal mult mai mare (fibrele
liberiene de in si canepa)
Organismele pluricelulare se reproduc majoritatea sexuat si iau nastere din zigot, celula sferica;
celulele zigotului se divid in dezvoltarea ontogenetica astfel incat numarul celulelor creste si se si
diferentiaza, adica forma si structura lor se modifica in concordanta cu locul pe care il vor avea
in organism si cu functia pe care o vor indeplini

Dimensiunile celulelor
-majoritatea celulelor vegetale si animale nu se vad cu ochiul liber (microscopice) avand
dimensiuni medii de 10-100 µm
-exceptii: spermatozoidul -5 µm, hematiile 7-7,5 µm, bacteriile cele mai mici-0,0005 µm, ovulul
uman 150 µm
-sunt si celule care se vad cu ochiul liber: celulele din fructul de pepene verde, portocala, lamaie,
tomata, fibrele de in sau canepa, celulele musculare striate, unii neuroni, precum si celulele
gigante cum sunt ovocitele de la pasari si reptile(ovocitul de la strut are un diametru de 9 cm)

Clasificarea celulelor dupa numarul nucleilor

1. celule mononucleate(uninucleate): majoritatea celulelor
2. celule anucleate: hematii adulte
3. celule binucleate: hifele unor fungi, celulele hepatice
4.celule polinucleate: fibre musculare striate

Clasificarea celulelor dupa structura

Celulele se impart dupa prezenta sau absenta unui nucleu individualizat in: celule procariote si
celule eucariote
Celula procariota
-pro=înainte de; karion = nucleu(limba greaca)
-bacterii, alge albastre-verzi(cianobacterii)
-toate procariotele sunt grupate in Regnul Monera
-sunt primele organisme aparute pe Pamant(acum 3, 5 miliarde de ani)
-reproducerea procariotelor se realizeaza prin diviziune directa
-celulele procariote nu au un nucleu individualizuat delimitat de citoplasma printr-o membrana
nucleara
-au o masa nucleara numita nucleoid(un cromozom)
Structura celulei procariote: bacteriile
-celulele sunt adesea sferice sau cilindrice
1. Capsula
-este invelisul extern, gelatinos al celulei procariote
-acest invelis este adesea insotit de mucus (polizaharide) si impreuna formeaza glicocalixul
-capsula este compusa din polizaharide si polipeptide (glicoproteine: catene polipeptidice de care
sunt atasate glucide)
-prezenta glicocalixului confera bacteriilor o serie de avantaje: atasarea mai buna de substrat,
rezistenta la apararea imuna a gazdei, protectia la uscaciune
-pentru bacteriile patogene prezenta capsulei indica un grad ridicat de virulenta
2.Peretele celular
-este rigid si mentine forma celulelor
-compoziţia chimică: lipopolizaharide, lipoproteine şi o serie de substanţe specifice procariotelor,
ca: mureina(un complex de zaharuri, acizi organici si aminoacizi care confera rigiditate), acid
mureinic, diaminopimelic, teicoici, care lipsesc complet din celula eucariotă.
3.Membrana citoplasmatică (plasmalema)
-are structura lipoproteică
-se invagineaza si formeaza mezozomul cu rol in respiratia celulara si in ancorarea moleculelor
de ADN
-regleaza schimburile de substante dintre celula si mediu
-nu este permeabilă pentru macromolecule; singurele particule care o pot traversa sunt
fragmentele de ADN şi enzimele extracelulare care sunt sintetizate la suprafaţa ei.
3.Citoplasma
-este constituită din: proteine, glucide, lipide, iar într-o proporţie mai mică, ribonucleoproteine,
fosfolipide şi ioni de metale grele, în special de magneziu dispersate in apa
-este un sistem coloidal complex, în compoziţia căruia se afla substante organice: ARN acidul
ribonucleic, nucleoproteine, fosfolipide, glicogen
-in citoplasmă se găsesc organite celulare: ribozomi, vacuole gazoase, granule de substanţe de
rezervă si corpusculi clorofilieni la procariotele fotosintetizante
-nu are un citoschelet format din microtubuli si microfilamente si nu are curenti citoplasmatici
-la unele procariote, numite fotosintetizatoare , citoplasma contine vezicule aplatizate(tilacoide)
cu pigmenti clorofilieni.
- nu are organite inconjurate de membrana
4.Nucleoid (materialul genetic, genomul bacterian, cromozomul bacterian)
-este un material nuclear difuz din citoplasma
-este reprezentat de o moleculă circulară, dublu catenară de ADN fiind ancorat de membrana
plasmatica prin mrzozom
-nu este delimitat de un înveliş echivalent membranei nucleare de la eucariote.

Ultrastructura celulei bacteriene

-uneori, in citoplasma bacteriilor se pot intalni plasmide, ce formeaza un material genetic
accesoriu
Lucrari practice:
1. Structura celulei la ceapa(Allium cepa)
-se prefera ceapa rosie
-se desprinde o frunza carnoasa a bulbului
Daca este ceapa alba se desprinde un fragment din epiderma superioara(partea concava), iar daca
este ceapa rosie se desprinde un fragment de epiderma dupa partea convexa
-se observa la microscop cu obiectivul cel mai mic(6X, 10x) si apoi cu obiectivul 20X sau 40X si
se identifica componentele celulare:
-peretele celular apare ca un invelis transparent prevazut din loc in loc cu punctuatiuni care
inlesnesc schimburile dintre celule
-intre celulele invecinate se poate observa lamela mijlocie care leaga celulele
-pe una din partile laterale ale fiecarei celule se observa nucleul turtit
-la prepararele de ceapa rosie se pot observa si vacuolele de dimensiuni mari, pline cu suc celular
colorat in rosu aprins
2.Evidentierea celulelor stomatice
-se desprinde o frunza de pe partea externa a bulbului de ceapa, se taie un fragment din epiderma
superioara( daca este cazul se coloreaza cu rosu de Congo); daca se utilizeaza frunze de ceapa
rosie nu este necesara colorarea
-se etaleaza pe lama intr-o picatura de apa
-se examineaza la microscop cu obiectivul 40X
-se observa celule prozenchimatice, intre care se disting din loc in loc cate 2 celule mai mici
reniforme(celule stomatice), cu o deschidere intre ele(ostiola)
-in fiecare celula stomatica se afla cate un nucleu inconjurat de citoplasma cu numeroase
cloroplastele
3. Examinarea la microscop a frunzelor tinere de ciuma apelor(Elodea canadensis)
4. Structura microscopica a celulei animale
-cu ajutorul unui ac spatulat sau cu capatul slefuit al unei lame microscopice, se recolteaza un
fragment din mucoasa bucala(prin razuirea peretilor laterali ai cavitatii bucale)
-celulele se aseaza pe lama intr-o picatura de carmin acetic, apoi se acopera cu lamela
-preparatul se incalzeste usor la flacara si se inlatura excesul de colorant cu hartie de filtru
-inainte de utilizare se sterilizeaza la flacara spirtierei acul spatulat sau lama slefuita folosite
pentru recoltare
-se observa membrana celulara foarte subtire, nucleul intens colorat si citoplasma fara vacuole
Celula eucariota
-se intalneste in organismele unicelulare si pluricelulare
-are nucleu bine individualizat delimitat net de o membrana
-materialul genetic(ADN) este grupat intr-un numar variabil de cromozomi, intodeauna par(
omul are in celulele corpului enzime46 de cromozomi, ceapa are 16 cromozomi, etc)
Structura celulei eucariote
-majoritatea organismelor sunt alcatuite din celule eucariote: protiste, fungi, plante, animale.
-celula eucariota este alcatuita din componente protoplasmatice (partea vie a celulei) si
neprotoplasmatice (partea nevie a celulei), care impreuna formeaza protoplastul
-componentele protoplasmatice sunt: membrana celulara, citoplasma, nucleul, reticulul
endoplasmatic, ribozomii, dictiozomii, mitocondriile, plastidele, centrul celular, cilii, flagelii,
corpusculii Nissl, neurofibrile, miofibrile.
-componentele neprotoplasmatice sunt: peretele celular, vacuolele, incluziunile ergastice(granule
cu substante de rezerva)
Membrana celulara (plasmalema)
-delimiteaza celula si separa continutul celular de mediul inconjurator
-protejeaza celula
-permite schimbul de substante dintre celule si mediul extracelular
-are permeabilitate selectiva (semipermeabilitate), membrana fiind permeabila pentru apa, ioni,
diferite molecule cum sunt O2 si CO2(gazele respiratorii) si impermeabila pentru substantele cu
molecula mare (macromolecule); dintre moleculele mari, acizii nucleici(ADN, ARN) si enzinele
pot traversa membrana celulara
-permeabilitatea selectiva asigura homeostazia celulara(mentinerea constanta a parametrilor
celulari)
-este polarizata electric(incarcata electric)
-este fluida si are consistenta uleiului vegetal
-este formata din fosfolipide (dublu strat fosofolipidic) si proteine
-fosfolipidele si proteinele sunt in permanenta miscare, proteinele deplasandu-se de-a lungul
lipidelor, schimbandu-si locul, ceea ce determina modelul mozaicului fluid al membranei
Fosfolipidele
-sunt formate dintr-o moleculă de glicerol, esterificată cu 2 acizi grași și o grupare fosfat
-fosfolipidele au structura asemanatoare trigliceridelor, cu deosebirea ca un acid gras este înlocuit de o
grupare fosfat
-fosfolipidele sunt formate din 2 acizi grasi legati la 2 grupari hidroxil(–OH ) ale glicerolului si
o grupare fosfat legata la a 3-a grupare hidroxil(-OH)
-aceasta compozitie confera polaritate fosfolipidelor( incarcare electrica)

-fosfolipidele au o portiune hidtofila ce contine gruparea fosfat si o portiune hidrofoba

reprezentat de acizii grasi
-fosfolipidele sunt dispuse in 2 straturi(bistrat lipidic), unul cu gruparea fosfat spre exterior si al
doilea cu gruparea fosfat spre interior
- membrana este alcatuita dintr-un dublu strat fosfolipidic si proteine
-proteinele extrinseci: se prind de partea polara a fosfolipidelor fiind situata fie pe fata externa a
membranei, fie pe cea interna
-proteinele intrinseci: sunt scufundate in cele 2 straturi fosfolipidice
-proteine transmembranare, globulare: traverseaza dublul strat fosfolipidic si proemina pe fata
externa sau interna a membranei
-proteinele membranare reprezinta componenta functionala esentiala a membranelor
-proteinele realizeaza functiile specifice ale membranei: schimb de substante, transport,
receptionarea diferitelor substante, etc.
-membrana permite un schimb permanent de substante cu mediul ambiant din care retine
moleculele necesare proceselor metabolice si elimina produsele reziduale
-schimbul de substante dintre celula si mediul extracelular se face prin mecanisme de transport:
pasive, active

L=lipide(fosfolipide), P= proteine(transmembranare, pe fata externa, pe fata interna),

G=glucide(glicolipide, glicoproteine situate pe fata externa)
-proteinele sunt asociate cu bistratul fosfolipidic si sunt foarte variate;
-unele proteine sunt atasate pe suprafata membranei (proteine periferice), altele strabat ambele
straturi lipidice(proteine integrate=transmembranare=globulare care reprezinta componenta
functionala a membranelor)
-proteinele participa la transportul substantelor prin membrana; acest transport se desfasoara contrar
diferentelor de concentratie dintre mediul extern si citoplasma necesitand consum de energie (transport
activ)scufundate in ambele straturi lipidice ale membranei leaga la suprafata externa glucide prin care se
recunosc celulele intre ele sau functioneaza ca loc de recunoastere a virusurilor, hormonilor, etc.
-unele proteine formeaza canale(pori) prin care unele substante traverseaza membrana
Transportul membranar
-trecerea diferitelor substante prin membrana plasmatica se face pasiv si activ
Transportul pasiv (fara consum de energie)
1. Difuziunea(difuzia)
-moleculele mici(O2, CO2, H2O) si ionii unei solutii se deplaseaza din zona in care concentratia
lor este mai mare spre zona cu concentratie mai mica(conform gradientului de concentratie);
drept urmare se va produce deplasarea moleculelor sau ionilor celor doua substante pana la
egalizarea concentratiilor

-se realizeaza pe seama energiei cinetice a moleculelor si ionilor(moleculele si ionii au energie

cinetica si se misca necontenit)
-temperatura ridicata si dimensiunile mici ale moleculelor care traverseaza membrana faciliteaza
difuziunea
-ori de cate ori exista o diferenta de concentratie intre mediul extern si intern celular moleculele
sau ionii se deplaseaza din zona cu concentratie mai mare spre zona cu concentratie mai mica
-este un proces lent care asigura aprovizionarea celulelor cu anumite substante si eliminarea din
celula a altor substante
2.Osmoza
-deplasarea moleculelor de apa din solutia mai diluata spre solutia mai concentrata
-se realizeaza prin acelasi mecanism ca si difuziunea
-sensul de difuzie al apei este din mediul cu concentratie mare de apa(solutie mai diluata) spre
mediul cu concentratie mai mica de apa(solutie mai concentrata)
-exemplu de osmoza: preluarea apei din sol de catre perisorii absorbanti
-osmoza contribuie la pasajul apei, de la o celula la alta, in corpul plantelor
-moleculele dizolvate in apa produc o presiune din interior asupra membranei plasmatice numita
presiune osmotica
-daca o celula este plasata intr-o solutie hipertonica ( solutie concentrata-saramura) ea va pierde
apa prin osmoza pana la echilibrarea concentratiilor mediilor intern si extern; pierdera apei prin
osmoza se numeste plasmoliza
-cand celulele sunt introduse intr-o solutie hipertonica concentratia apei din acestea va fi mai
mare decat in exterior(celule au solutie diluata comparativ cu saramaura in care au fost
introduse); astfel apa iese din celula, iar aceasta isi micsoreaza volumul; ex. celule de castravete
introduse in saramura (apa trece din solutia diluata a celulelor castravetilor in solutia
concentrata a saramurii)
-celula isi revine cand concentratia apei din mediul extern este mai mare decat concentratia
solutiei intracelulare
Experiment
-se aseaza un fragment din epiderma superioasra de ceapa(partea concava a frunzelor bulbului de
ceapa) pe o lama de microscop, intr-o picatura de apa
-se observa celulele la microscop
-se depune, apoi, pe marginea lamelei o picatura dintr-o solutie concentrata de zaharoza sau de
clorura de sodiu
-trebuie facilitata patrunderea solutiei de zaharoza sau sare intre lama si lamela prin atasarea unei
bucati de filtru pe latura opusa a lamelei
-pe masura ce apa este absorbita solutia ii ia locul
-se observa preparatul la microscop si se observa desprinderea treptata a protoplastului de
peretele celular, mai intai la colturi dupa care si de peretii laterali; fenomenul poarta numele de
plasmoliza si se datoreaza scaderii volumului vacuolar, prin pierderea unei anumite cantitati de
apa, datorita fenomenului de osmoza
- apoi se procedeaza in sens invers, adica se depune pe o latura a lamelei o picatura de apa si se
absoarbe cu o bucata de hartie de filtru solutia de zaharoza( sau salina) pe latura opusa
-se examineaza la microscop si se observa ca protoplastul revine la forma initiala, vacuola isi
mareste volumul, iar plasmalema se atasaza strans la peretele celular; procesul se numeste
deplasmoliza si se datoreaza tot fenomenului de osmoza
-fenomenele de plasmoliza si deplasmoliza se datoreaza activitatii plasmalemei care are o
permeabilitate selectiva lasand sa treaca in exclusivitate apa(solventul) nu si substanta solvita
-daca celulele epidermei de ceapa sunt omorate prin imersarea fragmentului epidermic in alcool
etilic aceste procese nu se mai produc, demonstrandu-se astfel ca plasmoliza si deplasmoliza sunt
rezultatul permeabilitatii selective a membranei
-intr-o solutie hipotonica(solutie diluata) apa difuzeaza din solutia din afara celulei in celula
pana la echilibrarea concentratiilor
-celulele animale, care nu au perete celular ci numai membrana celulara, odata plasate in apa
distilata(solutie hipotonica) isi maresc volumul ceea ce poate determina chiar spargerea celulei
datorita osmozei
-plasarea unei celule intr-o solutie hipotonica va determina cresterea volumului celulei, proces
numit turgescenta; are loc cresterea presiunii asupra continutului celular si asupra
membranei(aceasta este elastica si se intinde)

-cand apa patrunde in vacuole, acestea isi maresc volumul si apasa asupra citoplasmei, care la
randul ei exercita o presiune asupra peretilor celulari care se extind
-se spune ca vacuola exercita o presiune de turgescenta, iar celula in aceasta stare se numeste
turgescenta
Completare manual cla sa IX-a ED. Corint, Aurel Ardelean, pg 88-89
Transportul activ (cu consum de energie)
-bistratul lipidic este impermeabil pentru majoritatea moleculelor polare(incarcate electric) si cu
dimensiuni mai mari
-aminoacizii, nucleotidele, unele glucide si chiar unii ioni se leaga de proteine
transportoare(“caraus”) din membrana pentru a o putea traversa
-fiecare proteina transportoare are o mare specificitate, adica poate transporta numai un anumit
compus
-proteina transportoare recunoaste substanta pe care urmeaza sa o transporte , pe care o leaga,
rezultand o combinatie”cheie-broasca”
-odata cu legarea substantei proteina isi modifica conformatia, drept urmare substanta este
translocata si eliberata pe fata opusa a membranei

-proteina caraus transporta substanta de la o solutie mai diluata spre o solutie mai concentrata(
de la concentratie mica la concentratie mare), impotriva gradientului de concentratie; de
aceea, acest transpot necesita un consum de energie
-este un transport selectiv
-proteinele caraus functioneaza similar unei pompe
-una din pompele cele mai importante pentru buna functionare a celulei este pompa Na+/K+
-ionii de Na sunt pompati in afara celulei, iar cei de K in interior
-pompa Na+/K+ realizeaza un schimb ionic impotriva gradientului de concentratie si cu consum
de energie

-la nivelul membranei se gasesc:

1.canale ionice
2. pompe Na+//K+ care transporta Na+ la exteriorul celulei si K+ in interiorul celulei. Na+ are
tendinta de a patrunde usor in celula, iar K+ de a iesi usor din celula
4. receptori proteici
-datorita repartitiei inegale a ionilor pozitivi si negativi pe cele doua fete ale membranei, aceasta
este polarizata electric
-in repaus sarcinile pozitive sunt dispuse la exterior, iar cele negative in interior; in stare de
activitate polaritatea se inverseaza
-dispunerea sarcinilor electrice pozitive spre exterior si negative spre interior se realizeaza cu
ajutorul unor proteine de transport din structura membranei cum sunt de exemplu pompele ionice
-in membrana exista pompe Na+/K care sunt proteine ce transporta Na+ la exteriorul celulei si
K+ in interiorul celulei
Transport cu ajutorul veziculelor
-macromoleculele(polizaharide, proteine, agregate moleculare, particule materiale, inclusiv
microorganisme(bacterii) nu pot traversa membrana prin mecanismele amintite anterior ci prin
citoza, fenomen ce consta in formarea unor vezicule in care sunt inchise o gama larga de
substante care vor fi fie eliberate din celula(exocitoza), fie aduse in celula(endocitoza)
-substantele ce urmeaza a fi excretate(secretate) sunt impachetate in vezicule formate de
cisternele reticulului endoplasmic sau de cele ale aparatului Golgi
-odata formate veziculele sunt transportate spre plasmalema cu care vin in contact
-veziculele fuzioneaza cu membrana plasmatica in care se integreaza, iar continutul sau e
deversat la exteriorul celulei(exocitoza)
-astfel sunt eliberate din celula numeroase substante anabolice: polizaharidele si proteinele
peretelui celular, unii hormoni, enzime, corpii reziduali ai lizozomilor
-endocitoza se desfasoara in sens invers: unele substante solvite, particule sau microorganisme
sunt incorporate in celula
-in cazul macromoleculelor solvite membrana celulara se invagineaza si formeaza o vezicula
care inglobeaza o mica parte din solutia din jur
-vezicula se desprinde de plasmalema si transporta continutul sau spre interiorul celulei
-incorporarea acestor solutii se numeste pinocitoza, iar veziculele formate se numesc pinozomi;
lb. greaca “pinein”=a bea
-unele celule pot incorpora particule materiale mici, microorganisme(bacterii, alge unicelulare)
-celula formeaza expansiuni(un fel de pseudopode) in jurul acestora, dupa care membrana
plasmatica fuzioneaza si formeaza o vezicula in care va fi “sechestrata” particula sau
microorganismul
-procesul se numeste fagocitoza, iar veziculele fagozomi
-fagozomii fuzioneaza cu lizozomii si continutul lor va fi digerat
-este un transport activ
-fagocitoza este intalnita este intalnita la protozoare(amiba), mixomicete si la unele celule
animale, leucocitele din sange (in special macrofagele)
Endocitoza: formarea unor vezicule in care sunt incluse substante din afara celulelor si
introduse in celula; cele 2 forme ale endocitozei sunt pinocitoza si fagocitoza
Exocitoza:formarea unor vezicule in care sunt incluse substante din celula si apoi sunt scoase in
afara celulelor
-substantele secretate de catre unele celule ale corpului(enzime, hormoni, anticorpi) sunt
eliberate din celule prin exocitoza

Citoplasma
-este substanta fundamentala a celulei
-ocupa spatiul dintre membrana plasmatica si membrana nucleului
-citoplasma este alcatuita din:
1.citoplasma fundamentala nestructurata (citosol, hialoplasma matrix, matrice)
2.citoplasma structurata care cuprinde organite celulare
1.Citoplasma fundamentala(citosol, hialoplasma)
-este o solutie apoasa de consistenta gelatinoasa in care sunt scufundate organite celulare si
incluziuni citoplasmatice
-contine: apa(90%), proteine(enzime), lipide, glucide, acizi organici, ioni(in special deNa, K, Ca,
Mg), saruri, glucide, aminoacizi(proteine), acizi grasi(lipide), nucleotide(ATP), acizi nucleici
(ARN mesager, ARN ribozomal, ARN de transport –intervin in sinteza proteinelor celulare),
vitamine
-este o solutie coloidala caracterizata prin regiuni apoase(starea de sol) de obicei spre periferie
cu regiuni predominant vascoase(starea de gel)
-solutia coloidala prezinta apa ca mediu de dispersie, adica solventul pentru celelalte substante;
cele mai importante sunt substantele organice, iar dintre acestea proteinele-enzime au importanta
in activitatile metabolice
-proprietatile sale fizice depind de starea fiziologica a celulei si de conditiile de mediu; ea poate
fi relativ fluida (stare de sol), prezentand curenti citoplasmatici sau poate manifesta un anumit
grad de vascuozitate (stare de gel)
-cele 2 stari(sol, gel) sunt reversibile
-starea de sol este caracteristica celulelor cu o activitate fiziologica intensa, in timp ce starea de
gel e caracteristica celulelor cu metabolism latent
-citoplasma celulelor semintelor negerminate se afla in stare de gel; in momemtul germinarii
semintelor citoplasma trece in starea de sol
-este transparenta( hialina), mai mult sau mai putin granulara in care se afla in suspensie
componentele vii sau nevii ale celulei
-la microscopul electronic apare ca o retea complexa de fibre proteice(citoschelet)
-citoscheletul este o retea densa de microfilamente si microtubuli de natura proteica
-are in structura lui cel putin 3 tipuri de fibre care mentin forma celulei si participa la realizarea
miscarilor celulei: microtubuli, microfilamente si fibre intermediare
-citoscheletul confera forma celulei, determina o anumita pozitie in celula a organitelor pe care le
ancoreaza si asigura transporturile intracelulare de vezicule
-contractiile muschilor scheletici si a celulelor muschilor netezi se datoreaza unor proteine
contractile prezente in aceste celule numite: actina si miozina
-elemente ale citoscheletului participa, de asemenea, la formarea pseudopodelor si a fusului de
diviziune , structura care determina transportul cromozomilor din planul ecuatorila(placa
ecuatoriala) la polii celulei, aflata in proces de diviziune
-este sediul unor procese metabolice
-prezinta curenti citoplasmatici care antreneaza in miscare organitele celulare
2. Citoplasma structurata

Organitele celulare:
-sunt compartimente celulare delimitate de o membrana simpla sau dubla; exista si
organite(ribozomii) care nus sunt delimitati de membrana
-functioneaza ca niste organe in miniatura
-indeplinesc functii specifice
Organite comune
-organite cu membrana proprie: reticul endoplasmatic, aparatul Golgi, lizozomi, vacuole,
mitocondrii
Reticulul endoplasmatic:
-este componenta principala a sistemului endomembranic(sistem de membrane celulare)
-este un sistem de canalicule ramificate
-este un sistem membranar de tuburi extins ca o retea care leaga membrana nucleara cu
membrana celulara
-este cu atat mai dezvoltat cu cat activitatea celulei este mai intensa
-este considerat sistemul circulator intracitoplasmatic
-exista reticul endoplasmatic neted (REN) lipsit de ribozomi avand rol in sinteza lipidelor
-exista si reticul endoplasmatic rugos (RER) care are atasati ribozomi pe suprafata lui si rol in
sinteza proteinelor
-la microscopul electronic apare ca fiind format din 2 membrane paralele separate de un spatiu
luminos
-RER e implicat in sinteza de citomembrane si in secretia de proteine in timp ce REN in sinteza
de lipide si degradarea unor substante nocive(detoxifierea celulei)
-in plante ar putea functiona ca un sistem de comunicare intre celule, deoarece acesta este asociat
cu plasmodesmele.
-asigura transportul intracelular( reprezinta aparatul circulator intracelular); in interiorul
reticulului endoplasmatic se afla o substanta in continua miscare
-are si rol mecanic
-conecteaza nucleul cu periferia celulei
-detoxifica celula de substante nocive
-are functii specifice: in celula musculara regleaza nivelul ionilor de calciu, iar in celulele
glandulare participa la sinteza hormonilor steroizi
Ribozomii(corpusculii lui Palade)
-George Emil Palade a obtinut premiul Nobel) pentru descoperirea acestor particule foarte mici(
diametrul are aproximativ 20 nm; 1nm=10-9m)
-organite foarte mici, sferice prezente in numar mare atat in celula PK cat si EK
-sunt liberi sau atasati RE
-contin ARN si proteine
-au 2 subunitati, una mare si una mica, ambele alcatuite in mare parte din ARN, dar si din
proteine
-au rol in sinteza proteinelor celulare; in timpul procesului de sinteza ribozomii realizeaza
legatura dintre ARNm si catena polipeptidica din care se va construi o anumita proteina
-in ribozomi sunt localizati factorii implicati in initierea, alungirea si incheierea catenei
polipeptidice sintetizate
-uneori se poate observa in citoplasma sau pe membranele reticulului plasmatic grupe ordonate
de ribozomi intr-o succesiune lineara numite polisomi; acestia sunt formati din ribozomi atasati
de ARNmesager activi in sinteza proteica
-intr-o celula eucariota ribozomii pot fi in numar foarte mare(peste 50.000)
Aparatul Golgi(dictiozomii, corpii Golgi)
- aparatul Golgi reprezinta totalitatea dictiozomilor dintr-o celula
-un dictiozom este format dintr-un “teanc”(“pachet”) de cisterne turtite(aplatizate) suprapuse si
strans solidarizate din care se desprind vezicule golgiene
-veziculele se afla la marginea”pachetului”; in ele vor fi impachetate substante care vor fi
transferate in alte parti ale celulei sau excretate(secretate) la exterior ; veziculele care s-au
desprins si circula prin citoplasma se numesc vezicule de secretie
-este un ansamblu de saci aplatizati(cisterne din care desprind permanent vezicule(micro- si
macrovezicule)
-este format din cisterne golgiene si vezicule golgiene
-intr-o celula sunt de regula mai multi dictiozomi, iar totalitatea lor formeaza aparatul Golgi
-celulele vegetale contin adesea mai multe astfel de ansambluri, in timp ce in celulele animale,
de obicei se afla unul singur
-are rol in procesele de secretie celulara, in sinteza de membrane si a unor substante
polizaharidice, prelucrarea proteinelor si lipidelor, sortarea si translocarea substantelor
acumulate, sintetizate sau procesate
-are rolul de a transporta si transforma substantele chimice pe care le contine
-dictiozomii celulelor plantelor si fungilor sunt implicati in biogeneza(formarea) peretelui celular
-la plantele carnivore dictiozomii sunt specializati in secretia de mucilagii si enzime digestive,
substante cu ajutorul carora sunt imobilizate si digerate insectele
-este foarte bine dezvoltat in celulele glandulare ale organismelor animale, fiind responsabil de
producerea secretiilor acestora
Lizozomii:
-sunt vezicule sferice delimitate de o membrana simpla si cu un continut omogen
-sunt corpusculi foarte mici care stocheaza peste 40 de enzime digestive
-contin enzime digestive(hidrolaze) si asigura digestia intracelulara(sunt considerati”maturatori
ai celulelor”)
-au rol in degradarea enzimatica a unor substante aduse de la exteriorul celulei, proces numit
heterofagie sau a unor substante proprii proces numit autofagie
-prin capacitatea lor degradativa lizozomii indeplinesc 2 functii: nutitiva(“bucatarii celulare”) si
de protectie a celulei fata de actiunea nociva a unor substante toxice si a agentilor patogeni
-cand membrana lor impermeabila se rupe, enzimele sunt puse in libertate si devin active; ele
distrug particulele straine si unele componente celulare
-se gasesc in numar mare in leucocite si celulele imbatranite
Mitocondriile
-sunt prezente in celulele tuturor organismelor aerobe(oxibionte) si lipsesc din celulele
organismelor anaerobe
-contin multe enzime capabile sa degradeze substantele organice pana la CO2 si H2O si de a pune
in libertate o mare cantitate de energie; de aici si numele de “uzinele energetice ale celulei”
-se pot evidentia la microscop prin colorare cu solutie Lugol sau cu verde de Janus avand forma
de granule sau bastonase
-sunt organite cu forma sferica, de vezicule alungite sau de bastonas cu lungimi cuprinse intre
1,5-10 µm si diametrul sub 1 µm
-intr-o celula sunt numeroase mitocondrii, ansamblul lor formand condriomul(condriozomul)
celulei
-sunt asezate, de regula, in jurul nucleului
-forma mitocondriilor depinde de specie
-numarul mitocondriilor variaza direct proportional cu intensitatea activitatii acesteia: se gasesc
in numar mare in celulele hepatice (peste 1000 de mitocondrii), in fibrele musculare striate,
celulele epidermice ale radacinilor, etc
-sunt sediul respiratiei celulare,
-sunt considerate “uzinele energetice ale celulei” sau centrale energetice ale celulelor
-eliberarea energiei din substantele organice se realizeaza prin oxidare
-pentru ca oxidarea se desfasoara in celulele vii se numeste oxidare celulara sau respiratie
celulara
-in mitocondrii se realizeaza transformarea energiei chimice din substantele organice in energie
utilizabila de catre celule si organismhimica, iar respiratia utilizeaza aceasta energie
-energia utilizabila eliberata in respiratia celulara este, de fapt, energia solara prelucrata de catre
plantele verzi
-ziua plantele produc prin fotosinteza substanta organica(glucoza) si oxigen din apa, CO2 si cu
ajutorul clorofilei
-noaptea si ziua plantele respira consumand substanta organica si oxigenul produse prin
fotosinteza; in urma respiratiei rezulta CO2
-fotosinteza si respiratia sunt procese inverse
-plantele, prin fotosinteza transforma energia solara in energie chimica
- la nivelul mitocondriilor, substantele organice sunt oxidate, iar energia rezultata este
convertita(inmagazinata) in legaturile macroergice ale moleculelor de ATP
-ATP(acidul adenozintrifosforic) se sintetizeaza prin fosforilarea ADP(acid adenozindifosforic)
sub actiunea unei enzime localizata pe cristele mitocondriale
-energia inmagazinata in moleculele de ATP alimenteaza toate procesele metabolice celulare

Alcatuire:
-invelis si matrix mitocondrial (condrioplasma)
1. invelisul mitocondrial
-separa condrioplasma de hialoplasma(citosol)
-este format din 2 membrane(membrana dubla)
-membrana externa neteda prezinta numerosi pori si e mult mai permeabila decat cea interna
-membrana interna se pliaza si formeaza numeroase cute numite criste cu diferite forme
(lamelara, tubulara, etc)
-prin formarea cristelor suprafata membranei interne( care este, de fapt, suprafata de reactie a
mitocondriei) se mareste de pana la 10 ori
-membrana interna trimite transversal spre interiorul mitocondriei, in substanta fundamentala,
prelungiri numite criste (de forma lamelara) sau tubuli (de forma tubulara)
-spre deosebire de membrana externa cea interna este inalt impermeabila si energizanta, adica are
rol in conversia si stocarea energiei sub forma de ATP
-membrana interna contine mecanismele biochimice care functioneaza in respiratia aeroba, adica
asa numitele catene respiratorii
-pe membrana interna sunt localizati oxizomii, corpusculi sferici cu un bogat echipament
enzimatic
2. Matrixul(substanta fundamentala, stroma)
-contine: substante organice(enzime, ADN, ARN) si minerale, ribozomi; materialul genetic
specific e reprezentat de ADN mitocondrial extranuclear, adica informatie genetica necesara
pentru sinteza enzimelor care participa la realizarea functiilor proprii: respiratia celulara
-dominante sunt enzimele care catalizeaza degradarea acidului piruvic in cadrul unei serii ciclice
de reactii cunoscuta sub numele de ciclul Krebs; acidul piruvic se formeaza in citoplasma
celulelor din glucoza
-in matrix se afla un intreg material genetic de tip procariot, reprezentat de molecule de AND,
ARN, ribozomi, enzime si alti factori implicati in replicare, transcriere, translatie, ceea ce
constituie un puternic argument in sprijinul ipotezei endosimbiotice
-ipoteza endosimbiotica afirma ca mitocondriile sunt de origine bacteriana si ca odinioara au
fuzionat cu celulele gazda si au ramas ca structuri permanente in aceste celule
-datorita materialului genetic propriu(ADN mitocondrial) se considera ca mitocondriile sunt
organite semiautonome (sunt si autodivizibile pentru ca ele se pot multiplica independent de
momentul de diviziune celulara dictat de ADN-ul nuclear) si sunt capabile sa-si sintetizeze multe
din moleculele structural-functionale proprii
-mitocondriile se perpetueaza prin diviziune(condriotomie), fragmentare sau inmugurire
-se transmit de la o generatie celulara la alta, manifesta continuitate genetica si nu se formeaza
niciodata” de novo”
Rolul mitocondriilor
-functia esentiala a mitocondriilor este cea de a realiza respiratia celulara
-mitocondriile, prin compozitia chimica strict specializata pe care o au, sunt capabile sa
catalizeze reactiile fazei aerobe(oxigenice) a procesului de respiratie
-respiratia celulara este un proces complex prin care substantele organice sunt degradate pana la
substante minerale, prin reactii oxidative, cu eliberarea energiei in interiorul celulei
-enrgia chimica inclusa in moleculele organice nu poate fi utilizata direct pentru diversele
activitati celulare, de aceea este necesar ca aceasta energie chimica sa fie transformata intr-o
forma mai accesibila de “cheltuit”
-aceasta transformare are loc in timpul respiratiei cand energia rezultata din degradarea
substantelor organice este utilizata pentru sinteza unei molecule speciale ( o nucleotida)
denumita adenozin trifosfat(ATP) din adenozin difosfat(ADP) si fosfat anorganic(P) conform
reactiei:
ADP+P+E(energie conservata)=>ATP
-ATP este numita “moneda energetica” a celulei
-odata sintetizat, ATP-ul e transferat de la locul de sinteza in alte compartimente ale celulei, unde
energia e utilizata in diverse procese celulare: absorbtia substantelor nutritive impotriva unui
gradient de concentratie, substante de noi substante(proteine, lipide, glucide, acizi nucleici, etc),
edificarea unor structuri celulare(microtubuli, citoschelet, fus de diviziune), transportul
intracelular, miscarea organitelor locomotorii(flageli, cili, pseudopode)
-energia ATP-ului este eliberata prin hidroliza acestuia la ADP+P printr-o reactie inversa celei
anterioare
ATP=ADP+P+E(energie metabolica)
-respiratia celulara consta intr-o serie de reactii de oxidare si reducere cuplate
-in timpul unei reactii de oxidare o molecula sau un atom pierde un electron
-intrucat in natura nu exista electroni in stare libera ei vor fi luat de alti atomi ai altor molecule;
achizitia unui electron constituie o reactie de reducere
-reducerea este o reactie care absoarbe energia, iar oxidarea o reactie care degaja energie
-in celule orice reactie de oxidare formeaza “o pereche” de reactii interdependente cunoscuta sub
numele de reactii de oxido-reducere
-molecula(atomii) care pierde electroni se oxideaza, iar cea care accepta se reduce
-moleculele organice care un numar mare de atomi de hidrogen sunt surse eficiente de
energie(tind sa piarda electroni si H+); asa este molecula de glucoza(C6H12O6)
-degradarea glucozei in respiratie poate fi sintetizata prin urmatoarea reactie oxidativa
C6H12O6 +6H2O=6CO2+6H2O+36 moli ATP(686Kcal)
-astfel este eliberata energia din moleculele organice
-in forma cea mai simplificata, oxidarea implica unirea unor substante cu oxigenul, fenomen
cunoscut sub numele de ardere
-reactiile oxidative din respiratie sunt arderi lente, cu degajare progresiva si in cantitati foarte
mici ale energiei; se evita astfel arderea celulei si se ofera posibilitatea ca celula sa conserve
energia
-unele procese oxidative respiratorii se pot desfasura in absenta oxigenului, acceptorul final de
electroni fiind un compus anorganic, mai rar organic; aceasta este respiratia aeroba
-in cadrul proceselor de respiratie, procesele oxidative prin care se elibereaza energie sunt
cuplate cu reactii care absorb energie
-respiratia celulara are 2 etape: etapa citosolica, anaeroba si etapa mitocondriala ,aeroba
1.prima etapa a respiratiei
-se numeste glicoliza, se deasfasoara in citosol si nu e dependenta de prezenta oxigenului
-in aceasta etapa molecula de glucoza( are 6 atomi de carbon) este rupta in 2 molecule de acid
piruvic(acidul piruvic are 3 aromi de carbon ) cu ajutorul unor enzime
-in urma ruperii glucozei se elibereaza energie pe baza careia se sintetizeaza 2 molecule de ATP
1 mol glucoza+ enzime degradative=2 moli acid piruvic + 2 moli ATP(energie)
2. a doua etapa a respiratiei
-odata format acidul piruvic intra in mitocondrie si se transforma intr-o substanta: acetil
coenzima A(acetil CoA) care mai departe intra intr-o succesiune de reactii de oxido-
reducere(ciclul Krebs)
-in matrixul mitocondrial(substanta fundamentala), in urma mai multor reactii de oxido-reducere
succesive(ansamblul lor formeaza ciclul Krebs) acidul piruvic este degradat enzimatic complet
pana in substante minerale: CO2 si H2O
-in urma acestor reactii degradative rezulta multa ewnergie care va fi conservata prin sinteza
altor molecule de ATP (pe langa cele 2 molecule de ATP rezultate din prima etapa)
-in total, prin degradarea respiratorie a unei molecule de glucoza se obtin 36 molecule de ATP in
care sunt stocate 686 Kcal

total: 36 moli ATP

Nucleul:
- a fost descoperit in 1831 de R. Brown in celulele de orhidee
-privit la microscopul optic, nucleul apare ca un corpuscul mai refringent decat citoplasma
-forma si dimensiunea nucleului variaza in functie de specie, de tipul de celula, etc
-exista un raport constant intre volumul nuclear si cel al citoplasmei pe care-l tine sub control
-dimensiunile sunt de ordinul micronilor(10-40µ); cei mai mici nuclei sunt la fungi, iar cei mai
mari la oosferele si zigotii unor gimnosperem(ex. Cycas)
-forma sferica este cea mai frecventa si caracteristica celulelor tinere embrionare si cu viata
latenta
-in celulele cu activitate metabolica intensa nucleul este adesea lobat, aspect ce asigura un
contact mai amplu cu citosolul(citoplasma) si implicit un schimb mai intens de substante intre
nucleu si citosol
-structura nucleilor de la celulele plantelor, fungilor, animalelor este relativ uniforma, dar acestia
isi modifica aspectul structural, in mod constant si drastic, in timpul ciclului celular
-ciclul celular este ciclul de viata al unei celule care se formeaza, creste si ajunge la maturitate
urmand sa se divida in 2 celule fiice; ciclul celular cuprinde interfaza(etapa dinaintea diviziunii)
si diviziunea celulara.
-fiecare nucleu trece in cursul ciclului celular prin 2 etape fundamentale: interfazica si diviziune
propriu-zisa
-depoziteaza cea mai mare parte a informatiei genetica a celulei(ADN), o mica parte fiind
prezenta in mitocondrii si in cloroplaste(numai la plante)
-este coordonatorul intregii activitati celulare; este centrul coordonator al tuturor functiilor vitale
ale celulei
-declanseaza procesele de diviziune celulara
-in diviziunea celulara intai se scindeaza nucleul si apoi citoplasma, separandu-se in cele 2 celule
fiice
-contribuie in mod fundamental la transmiterea caraterelor ereditare
- celula fara nucleu are o viata foarte scurta si nu se mai poate divide
-hematiile adulte sunt celule anucleate, care traiesc aproximativ 120 de zile si nu se mai divid din
vasele conducatoare liberiene si lemnoase(fascicule conducatoare ale sevei brute) ale plantelor
-majoritatea celulelor au un singur nucleu, dar exista si celule binucleate(hepatocitele) sau
polinucleate(fibra musculara striat)
-forma caracteristica este de obicei sferica, iar dimensiunile sunt de ordinul milimicronilor(3-
40µm), nucleul fiind insa in raport constant in raport constant de 1/3-1/4 cu citoplasma
-este de obicei sferic, situat central si unic
Invelisul nuclear(anvelopa nucleara)
-este compus din 2 citomembrane(membrana nucleara dubla), separate de un spatiu ingust, dar
conexate din loc in loc formand aperturi mici(deschideri mici) numite pori nucleari
-prin pori se fac schimburi intense intre carioplasma si citosol(citoplasma)
-prin pori trec si moleculele de ARNmesager (pentru sinteza proteinelor), ARNribozomal(pentru
formarea ribozomilor) ca si subunitatile ribozomale din carioplasma spre citosol
-membrana externa este conexata cu membrna reticulului endoplasmic si este, ca si aceasta, de
tip rugos (are atasati ribozomi)
-membrana externa este strabatuta de pori prin care se face schimbul intre nucleu si citoplasma;
-membrana externa prezinta atasati ribozomi si se continua cu membrana reticulului endoplasmic
-membrana are o fata externa, o fata interna si un spatiu intermembranar
Nucleoplasma(substanta nucleara, carioplasma)
- se afla in interiorul nucleului)
-nucleoplasma(carioplasma) are o parte lichida(cariolimfa) si o parte solida dispersata in
cariolimfa numita cromatina
-cromatina(lb greaca chroma=culoare): se coloreaza usor pentru a putea fi observata la
microscop
- cromatina se fprezinta sub forma unor structuri fibrilare formate din: ADN, ARN si proteine
bazice numite (histone)
-fiecare fibra de cromatina reprezinta un cromozom puternic despiralizat
-fibrele de cromatina se condenseaza in timpul diviziunii celulare si devin cromozomi; se poate
spune ca fibrele de cromatina sunt cromozomi interfazici(cromozomi decondensati,
despiralizati), iar in timpul diviziunii aceste fibre de cromatina, acesti cromozomi despiralizati se
scurteaza si se ingroasa( se condenseaza, se spiralizeaza)
-la microscopul electronic fibra de cromatina apare sub forma unui sirag de margele(perle)
format din proteine pe care se infasoara molecula de ADN
-fiecare perla este o unitate repetitiva numita nucleosom care prezinta un miez format din
proteine histonice inconjurat de un fragment de ADN
-proteinele histonice protejeaza macromolecula de ADN de atacul enzimelor si inhiba expresia
genelor
-in alcatuirea nucleosomilor exista si proteine nonhistonice care induc expresia genelor
-nucleosomii sunt conectati intre ei prin alte segmente de ADN

-nucleosomul are forma unui mic cilindru constituit din proteine histonice in jurul caruia se
infasoara(ca intr-o bobina) un fragment din molecula de ADN; nucleosomii sunt particule
dezoxiribonucleoproteice
-nucleosomii sunt legati intre ei printr-un alt segment al macromoleculei de ADN numit ADN de
legatura(ADN linker)
-in timpul diviziunii celulare cromatina se coloreaza mult mai intens, este mai evidenta deoarece
se condenseaza formand cromozomii
-cand celula nu se divide, cromatina prezinta regiuni laxe, eucromatina, care se coloreaza mai pal
si regiuni mai dense cu cromatina rasucita, heterocromatina, care se coloreaza mai intensina
corespund segmentelor de AND in curs de copiere care contin instructiuni pentru sinteza
proteinelor necesare celulei
-regiunile de eucromatina contin gene active, adica fragmente de ADN care vor fi transformate
in proteine, iar regiunile de heterocromatina gene inactive, adica fragmente de ADN care nu vor
fi transformate in proteine
-fiecare fibra de cromatina reprezinta un cromozom despiralizat, care la inceputul diviziunii
celulare se condenseaza si astfel poate fi vizualizat la microscop
-in nucleoplasma(carioplasma) exista filamente subtiri, lungi si incolacite, formate din ADN,
ARN si proteine ce formeaza cromatina
-nucleoplasma este o solutie coloidala cu aspect omogen in care sunt dispusi unul sau mai multi
nucleoli
-nucleoplasma este o substanta gelatinoasa compusa din diferiti ioni, proteine, nucleotide; unele
dintre proteinele nucleoplasmei sunt fibrilare, organizate in retea, cu rol in mentinerea formei
nucleului, a arhitecturii complexelor ADN-proteine si in ancorarea elementelor implicate in
copierea informatiei genetice
-la inceputul diviziunii celulare , cromatina se condenseaza si sunt evidentiati cromozomii,
purtatorii zestrei ereditare
Sinteza proteinelor
-in nucleoplasma au loc procesele de replicare si transcriere(copierea unei catene de ADN intr-o
catena de ARNm) a informatiei genetice
-sinteza proteinelor se realizeaza in 2 etape: transcripția, procesul de copiere a informației
genetice dintr-o catenă de ADN de către un ARNm(se desfasoara in nucleu) si translatia care
consta in decodificarea ARNm si transformarea nucleotidelor lui in proteine(se desfasoara in
citoplasma)
-altfef spus, informatia genetica inscrisa in AND este copiata(transcrisa) sub forma de mesaj genetic in
ARN mesager si tradusa la nivelul ribozomilor in proteine

Nucleolul(nucleolii)
-in nucleoplasma se gasesc 1-2 nucleoli, corpusculi densi, sferici sau elipsoidali, lipsiti de
membrana proprie si cu indice de refractie mai mare decat restul nucleului
-nu sunt delimitati printr-o membrana de carioplasma
-nucleolii contin ADN, ARN si proteine; ei se dezorganizeaza inaintea declansarii diviziunii
celulare si se reasambleaza la sfarsitul acesteia
-nucleolii au rol in diviziunea celulara precum si in biogeneza(formarea) ribozomilor
-nucleolii se coloreaza intens datorita continutului ridicat de acizi nucleici (ADN si ARN)
-intre diviziuni nucleolii au aspect mai putin dens in centru si granular spre periferie, unde sunt
partial asamblati ribozomii care vor fi eliberati prin porii nucleului
-nucleul contine mai mult de 90% din cantitatea de acizi nucleici din celula si poarta informatia
pentru sinteza proteinelor
Rolul nucleului:
-nucleul reprezinta “centrala informationala si de control”a celulei si “sediul”ereditatii
-prin continutul de acizi nucleici, nucleul poarta si transmite informatia pentru sinteza proteinelor

Acizii nucleici:
-sunt substante macromoleculare formate din unitati structurale numite nucleotide7
-sunt substante polinucleotidice
O nucleotida contine:
-o baza azotata: purinica(adenina, timina) sau pirimidinica(citozina si timina in ADN si
citozina si uracil in ARN)
-un glucid: riboza in ARN si dezoxiriboza in ADN
-un radical fosfat (radical al acidului fosforic)
ADN-ul:
-contine infromatie genetica sub forma codificata
-molecula de ADN este formata din 2 catene de polinucleotide rasucite helicoidal in jurul unui ax
comun(dublu helix=”elice dubla”)
-prezinta aspectul unei scari in spirala: cele 2 balustrade sunt reprezentate printr-un schelet
glucido-fosforic, iar treptele scarii prin bazele azotate intre care se stabilesc urmatoarele tipuri de
legaturi de hidrogen: A=T, T=A, C=G, G=C
-legaturile(puntile) de hidrogen se stabilesc intre o baza purinica si una pirimidinica
-bazele azotate intalnite in nucleotide sunt: adenina , guanina, citozina, timina
-glucidul este dezoxiriboza (pentoza)
-cele 2 catene de ADN sunt complementare(succesiunea bazelor azotate dintr-o catena este
commplementara in cealalta catena(datorita legaturilor de hidrogen duble intre Asi T si triple
intre G si C)
-inainte de diviziunea celulara a unei celule mama in 2 celule fiice, in etapa numita interfaza, se
realizeaza dublarea cantitatii de ADN, proces numit replicarea ADN-ului(replicatia ADN-
ului); astfel se asigura materialul genetic pentru cele 2 celule fiice
Replicatia ADN-ului =sinteza macromoleculelor de ADN
-transmiterea informatiei ereditare de la o generatie la alta se realizeaza datorita capacitatii de
replivcare a ADN-ului
-se face dupa modelul semiconservativ
-cele 2 catene de ADN din celula mama se separa progresiv pentru ca, la un moment dat, se rup
legaturile de hidrogen intr-o anumita regiune(mai usor se vor rupe intre A si T decat intre C si G)
- cele 2 catene devin independente si fiecare va servi ca model(matrița) pentru formarea unei noi
catene complementare
-prin atasarea de nucleotide libere din citoplasma la cele vechi se formeaza la finalul replicarii 4
catene(lanturi) de ADN din 2 catene(lanturi) cate au fost initial
-se obtin in final 2 molecule fiice de AND identice, fiecare avand o catena veche si una nou
sintetizata
-replicarea ADN-ului sta la baza autoreproducerii sistemelor vii, cele 2 molecule fiice de ADN
fiind repartizate in cele 2 celule fiice
-in celule ADN-ul se afla de obicei legat de proteine(complexe nucleoproteice)
ARN-ul
-se gaseste in nucleu si in citoplasma;
-este o substanta polinucleotidica alcatuita din unitati structurale numite nucleotide
-este monocatenar, iar nucleotidele acestui acid nucleic contin riboza(pentoza) in locul
dezoxiribozei si uracil in loc de timina
-exista ARN viral in ribovirusuri=virusuri care sunt alcatuite din proteine si ARN viral: virusul
gripal, virusul mozaicului tutunului(VMT)
-dupa rolul indeplinit in celula eucariota exista mai multe tipuri de ARN:
-ARN mesager(ARNm): contine mesajul genetic pentru ordinea aminoacizilor in molecula
proteica
-ARN m copiaza informatia genetica din ADN in procesul sintezei proteice celulare; procesul de
copiere se mai numeste transcriptie si reprezinta prima etapa a sintezei proteice
-informatia copiata in molecula de ARNm este apoi decodificata, adica transformata intr-o
anumita succesiune de aminoacizi pe baza codului genetic
-procesul de decodificare a informatiei cuprinse in ARNm se numeste translatie si asigura
asamblarea aminoacizilor adusi la nivelul ribozomilor(locul sintezei proteice)
-ARN de transfer(ARNt): transfera aminoacizii la locul sintezei proteice, adica pe suprafata
ribozomilor
-ARN ribozomal(ARNr): intra alaturi de proteine in compozitia ribozomilor
-acizii nucleici au un rol hotarator in sinteza in organism a celor mai importante substante
organice, proteinele, atat a celor care au rol structural cat si functional(enzime, hormoni,
anticorpi) din aminoacizii preluati prin absorbtie intestinala
Centrul celular(centrozomul):
-se intalneste la celulele animale, alge, ciuperci si in celulele plantelor inferioare
-este situat in apropierea nucleului
-are rol in diviziunea celulara
-e alcatuit din 2 centrioli dispusi perpendicular unul pe altul; un centriol are 9 grupuri de cate 3
microtubuli, compusi la randul lor din proteine globulare numite tubuline; fiecare microtubul
contine 2 tipuri de tubuline: α si β dispuse in forma de cilindru
-cei 2 centrioli sunt inconjurati de o centrosfera
-inainte de diviziune centriolii se autoreplica si migreaza cate o pereche la polii fusului de
diviziune
-microtubulii centriolilor controleaza anumite faze ale diviziunii celulare
Peroxizomii
-sunt mici sfere(0,3-1,5µm) derivate din reticulul endoplasmatic care contin enzime detoxifiante

Incluziunile citoplasmatice
-sunt produse anorganice sau organice rezultate in urma procesului de metabolism
-sunt produsi rezultati din activitatea metabolica a celulei: picaturi de grasime, grauncioare de
amidon, cristale minerale, rasini, etc
-se gasesc si in celula procariota si in celula eucariota
-in citoplasma se acumuleaza diverse granule sau incluziuni
-sunt substante de rezerva ca glucidele(glicogenul) sau grasimile(acid polibeta-hidroxibutiric)
-uneori(la procariote) incluziunile sunt izolate de membrane continue(pigmenti)
-in celulele vegetale unii acizi organici care ar putea produce efecte toxice se combina cu cationii
si precipita sub forma de cristale insolubile; astfel acidul oxalic, acidul pectic se combina cu ioni
de calciu sau mangan formand cristale de oxalat de calciu sau pectat de calciu depuse in
citoplasma ca incluziuni
-incluziunile pot fi de natura anorganica: cristale minerale de carbonat de calciu, dioxid de
siliciu, oxalat de calciu
-incluziunile pot fi si de natura organica: amidonul, inulina, cauciucul, gutaperca, grasinile,
grasimile, taninurile, mucilagiile si glicogenul(la animale, unele plante inferioare, bacterii,
ciuperci)
Peretele celular
-este situat peste membrana la celulele plantelor, fungilor(ciupercilor) precum si ale unor
procariote si protiste
Organite specifice:
1.neurofibrilele:
- se gasesc in celulele nervoase
-sunt filamente fine care formeaza o retea in corpul neuronal si patrund in pelungirile sale
-au rolul de a consolida citoscheletul; au rol mecanic, de sustinere si de a facilita transmiterea
influxului nervos
2. corpusculii Nissl
-corpi tigroizi(datorita aspectului)
-sunt organite neuronale(se gasesc in celulele nervoase)
-se afla in corpul celular si la baza dendritelor
-sunt mase compacte de ARN si proteine care se coloreaza puternic cu coloranti bazici
-au rol in metabolism(sinteza proteica)
-numarul lor variaza in functie de starea fiziologica a neuronului
3.miofibrilele
-sunt specifice celulei animale si constituie suportul morfologic al contractiei
-in celulele musculare striate miofibrilele au aspect striat datorita alternantei discurilor clare cu
cele intunecate
-miofibrilele sunt alcatuite din 2 tipuri de proteine actina, miozina
-cele 2 proteine sunt unitati mici numite miofilamente de actina in discurile clare si miofilamente
de miozina in discurile intunecate(aceasta structura se vede la microscopul electronic)
-in timpul contractiei miofilamentele de actina gliseaza printre cele de miozina si miofibrila se
scurteaza; deoarece miofibrilele sunt legate intre ele si ancorate la membrana celulara, scurtarea
miofibrilelor este urmata de scurtarea celulei
-in timpul contractiei miofilamentele de actina si miozina se intrepatrund
Constituientii celulari specifici plantelor: plastidele, vacuolele si peretele celular
Plastidele
-sunt organite specifice organismelor vegetale: alge si plante
-sunt organite celulare vii sferice, ovale(elipsoidale), lenticulara, cilindrica, spiralata specifice
celulei vegetale, dar sunt prezente si in celulele unor protiste(fotosintetizatoare)
-ansamblul plastidelor formeaza plastidomul celulei
-exista 3 tipuri de plastide specializate functional: cloroplaste, cromoplaste, leucoplaste
-in celulele meristematice(celule din tesuturile embrionare numite si meristeme) sunt plastide
tinere, mici, nediferentiate numite proplastide care au unica functie de a se divide asigurand
astfel inmultirea si perpetuarea acestor organite
Plastide fotosintetizatoare
Cloroplastele
-sunt cele mai raspandite plastide
-contin pigmenti verzi, clorofilieni(clorofila a ), singurii pigmenti capabili de conversie a
energiei luminoase in energie chimica
Experiment
-se realizeaza preparate microscopice cu fragmente de tal apartinand diferitelor specii de alge
marine sau de apa dulce(talul este corpul algelor); se observa cloroplaste( la alge se mai numesc
si cromatofori) verzi, brune, rosii in functie de pigmentii dominanti pe care ii contin
-se poate examina un fragment de tal din alga Spirogyra(matasea broastei) si se constata prezenta
unui cromatofor spiralat
-daca se examineaza un preparat microscopic ce contine verzeala zidurilor se observa un
cromatofor cu forma de potcoava

-la algele verzi si plante pigmentii clorofilieni a si b sunt dominanti de aceea culoarea acestora e
verd, la algele rosii pigmentul clorofilian a este mascat de pigmentii fiecoritrina si ficocianina,
iar culoarea plastidelor este rosie si se numesc rodoplaste
-la diatomeme(alge aurii0 si algele brune pigmentii clorofilieni a si c sunt mascati de pigmenti
xantofilieni(diatomoxantina si ficoxantina), drept urmare plastidele acestor alge au culoare bruna
si se numesc feoplaste
-numarul si forma cloroplastelor variaza; la plantele verzi ele sunt numeroase, mici, sferice sau
elipsoidale care se gasesc mai ales in celulele frunzelor
-la protistele fotosintetizatoare(alge) cloroplastele sunt mari si se numesc cromatofori
Alcatuirea cloroplastelor
-un cloroplast are 3 componente de baza: invelis, stroma si sistemul tilacoidal
1. Invelisul
- ca si la mitocondrii, invelisul este format din 2 membrane lipoproteice
-membrana dubla este permeabila pentru O2, CO2, diferiti ioni(Fe3+, Mg2+), glucoza
2. Stroma
-este substanta fundamentala a plastidelor avand numeroase molecul, cele mai importante fiind
enzimele care catalizeaza reactiile de intuneric ale fotosintezei(ciclul Calvin)
-contine material genetic(ADN cloroplastic, ARN cloroplastic), ribozomi, enzime si alti factori
implicati in replicarea, transcrierea si translatia informatiei genetice( la fel ca la mitocondrii)
-cloroplastele ca si mitocondriile se multiplica si se perpetueaza prin diviziune(pentru ca au
ADN)
-materialul genetic este de tip bacterian ceea ce sustine originea procariotica a acestor organite si
ipoteza endosimbiotica(ca la mitocondrii)
-originea procariota a cloroplastelor este un stramos fotosintetizator, de tipul cianobacteriilor
actuale, care a devenit in urma unor procese de citosimbioza o plastida(un cloroplast)
-perpetuarea acestui endosimbiont a dus la aparitia eucariotelor fotoautotrofe, mai intai a algelor
si apoi a plantelor
-cloroplastele sunt organite cu rol metabolic si ecologic deosebit de important atat pentru
indivizii vegetali cat si pentru toate celelalte organisme vii de pe pamant
-energia stocata in substantele organice ale plantelor deriva din energia radianta a soarelui pe
care plantele o absorb, o transforma si o depoziteaza in permanenta sub forma de energie chimica
3. Sistemul tilacoidal
-reprezinta cea mai importanta componenta a cloroplastelor fiind format din vezicule aplatizate
numite tilacoide
-tilacoidele sunt asociate si asezate unele peste altele sub forma unor fisicuri cilindrice numite
grane(tilacoide granale)
-granele sunt interconectate printr-un sistem de tubuli anastomozati(uniti) ce formeaza sistemele
intergranale
-aceasta diferentiere a sistemului tilacoidal in grane si zone intergranale reprezinta un stadiu
avansat de evolutie si este prezent la cloroplastele plantelor
-la alge tilacoidele sunt saculi aplatizati, solitari sau asociati, ce strabat cea mai mare parte a
cloroplastului; aceste tilacoide sunt denumite lamele fotosintetizatoare
-membranele tilacoidale se deosebesc de celelalte citomembrane prin faptul ca prezinta pigmenti
clorofilieni(asimilatori, fotosintetizanti) si datorita lor sunt capabil de conversie a energiei
luminoase in energie chimica in cadrul reactiilor de lumina ale fotosintezei; membranele
tilacoidale sunt membrane energizante
-plastidele, ca si mitocondriile, nu se formeaza niciodata” de novo”; ele se multiplica si se
perpetueaza prin diviziune
-ADN cloroplastic(plastidial) are un rol foarte important in biogeneza cloroplastelor, pentru ca el
codifica multe din proteinele structural-functionale din alcatuirea acestor organite
-membrana interna formeaza numeroase plieri lamelare(tilacoide) prin invaginare
-tilacoidele formeaza 2 tipuri de structuri: unele asamblate ca monedele in fisicuri formand
structuri numite grana si celelalte sunt lamele intergranale puternic aplatizate pe care sunt
dispuse formatiunile granale
-stroma(substanta fundamentala) contine: ADN, ARN, proteine,lipide, unele metale, diferiti ioni)
-pigmentii clorofilieni convertesc energia luminoasa in energie chimica in cadrul procesului de
fotosinteza; pigmentii clorofilieni absorb radiatiile luminoase
- contin clorofila si au rol in fotosinteza( au rol in nutritie)

Fotosinteza
-este procesul prin care plantele au absorbit din trecutul geologic al pamantului si continua si azi
sa capteze energia luminoasa a soarelui pe care o utilizeaza pentru sinteza de substante organice
din substante minerale
-petrolul, gazele naturale, carbunii depoziteaza energie care deriva din soare; ea a fost absorbita
de plante si datorita unor conditii geologice speciale a fost depozitata in scoarta pamantului
pentru sute de milioane de ani
-in fotosinteza energia solara este inmagazinata sub forma de energie chimica in substantele
organice sintetizate
-fotosinteza este un proces de depozitare a energiei cosmice, in cadrul caruia, din substante
anorganice simple(apa si dioxid de carbon) se sintetizeaza glucoza si este eliberat oxigenul
molecular in atmosfera; primele substante sintetizate sunt glucidele cu molecula mica ce duc la
formarea glucidelor de rezerva(amidonul), proteinelor si lipidelor
6CO2+6H2O+energie solara=C6H12O6(glucoza)+6O2
-fotosinteza se desfasoara numai in celulel care au cloroplaste, exceptie fac algele albastre-verzi
si bacteriile purpurii care realizeaza fotosinteza in absenta cloroplastelor
-aceste microorganisme procariote poseda molecule de clorofila a integrate in membrane
fotosintetizatoare(tilacoidale)
-este un proces complex, un lant de reactii de oxidoreducere, cu finalitate opusa respiraiei aerobe
-prin fotosinteza se sintetizeaza substante organice si se depoziteaza energie, in timp ce in
respiratie procesele sunt inverse
-in cadrul reactiilor de oxido-reducere apa este donator de elctroni si protoni(substanta care se
oxideaza si elibereaza oxigenul), iar dioxidul de carbon este acceptorul de electroni si protoni
(substanta care se reduce)
-unele bacterii anaerobe folosesc ca donatori de electroni si protoni nu apa ci hidrogenul,
hidrogenul sulfurat sau compusi organici
-reactiile oxido-reducatoare care se desfasoara in cloroplaste si conduc la sinteza glucozei se
petrec in 2 faze: faza de lumina si faza de intuneric
1. faza de lumina
- in aceasta faza au loc reactii de oxido-reducere ce se desfasoara in membrana tilacoidala strans
legata de activitatea pigmentilor clorofilieni si carotenoizi(uneori si ficobilinici) si a moleculelor
ce formeaza catenele transportoare de electroni
-pigmentii clorofilieni absorb o mare parte din energia luminoasa si contribuie in mare masura la
conversia acesteia in energie chimica
-in membranele tilacoidale ale tuturor organismelor vegetale, inclusiv la cianobacterii exista 2
fotosisteme simbolizate I si II care functioneaza seriat
-interactiunea functionala a acestor fotosisteme poate fi asemanata cu un joc de “ping-pong”,
pentru ca in fotosinteza electronii”zboara” de la un fotosistem la altul precum mingea in timpul
jocului
-fiecare fotosistem are un complex antenal format din sute de molecule de pigmenti clorofilieni
si carotenoizi
-se spune asa pentru ca in mod similar unei antene radio/tv in care undele sunt sincronizate
pentru a receptiona semnale de lungime de unda specifica, tot asa moleculele de pigmenti
receptioneaza o anumita lungime de unda din spectrul vizibil(380-760 nm)
-moleculele care au captat energie luminoasa interactioneaza trecator cu moleculele vecine
carora le transmit energia
-fenomenul se repeta si astfel energia captata de moleculele antenale este transmisa in final
moleculelor de clorofila a din centrul de reactie
-transferul de energie(electroni) este facilitat de faptul ca nivelul energetic al centrului de reactie
este mai scazut decat cel al moleculelor de pigmenti din jurul acestuia
-moleculele de clorofila a din centrul de reactie al fotosistemului, in momentul primirii energiei
moleculelor din antena captatoare dobandesc o stare de excitatie
-”golul electronic” astfel format in fotosistemul II exercita o forta suficient de mare pentru a
realiza oxidarea moleculelor de apa, adica scindarea acestora in oxigen , electroni si protoni;
procesul se numeste fotoliza apei si e schematizat in reactia de mai jos
2H2O+ energie luminoasa=>4H+(protoni)+4 e+(electroni)+O2
-electronii rezultati vor fi atrasi in golul electronic format; moleculele de clorofila revin la starea
lor normala, fiind apte acum de a primi o noua cantiate de energie de la moleculele antenale
-electronul energizat expulzat de molecula de clorofila a a centrului de reactie a fotosistemului II
va fi transferat printr-un lant(catena) de molecule cu capacitate oxido-reducatoare pana in “gaura
electronica a moleculei de clorofila a din centrul de reactie al fotosistemului I
-electronii expulzati din centrul de reactie al fotosistemului I sunt preluati de un alt lant(catena)
transportoare de electroni
-fiecare pas facut in traversarea de catre electroni a celor 2 catene transportoare este insotit de o
pierdere treptata de energie (electronul trece la un nivel energetic inferior)
-aceasta energie”pierduta”de electroni este de fapt utilizata pentru sinteza de ATP si reducerea
unui compus chimic notat NADP(nicotinamid adenin dinucleotid fosfat) la NADPH
-reactiile de lumina au loc la nivelul membranelor tilacoidale( tilacoide granale ce formeaza
grana si tilacoide stromatice), unde sunt localizati pigmentii clorofilieni si constau in principal
din: absorbtia luminii, fotoliza apei cu ajutorul energiei luminoase, conversia acesteia in energie
chimica prin sinteza de ATP si NADPH
-cele 2 substante, ATP si NADPH, sunt utilizate in cadrul reactiilor de intuneric
-apa este scindata treptat:
2 H2O ---------------------->2H+ + 2 HO-
-ionii de H+ desfac moleculele de CO2(in faza de intuneric) si elibereaza astfel carbonul care va
putea intra in combinatii de sinteza
- radicalii HO- vor elibera oxigenul care va fi eliminat la exterior
2 HO-------------->H2O2-----------> H2O + ½ O2
2. faza de intuneric
-cuprinde reactii care se desfasoara in in stroma cloroplastului sub actiunea enzimelor care se
gasesc aici; ansamblul acestor reactii formeaza ciclul Calvin
-reactiile din cadrul ciclului Calvin realizeaza fixarea carbonului, proces care consta in reducera
dioxidului de carbon si transformarea acestuia in glucoza
-in acest proces ATP furnizeaza energia necesara , in timp ce NADPH protonii de hidrogen(H+)
si electronii pentru a reduce carbonul din forma sa oxidata din CO2 la cea redusa din molecula de
glucoza
-moleculele de glucoza formate vor fi utilizate ulterior pentru:
-obtinere de energie, prin degradarea glucozei in procesele respiratorii
-transformarea in alte tipuri de carbohidrati inruditi: zaharoza, amidon, celuloza
-transformarea in substante lipidice
-transformarea in substante mai simple(acizi organici, alcooli, fenoli, aldehide)
-ATP-ul este folosit pentru reducerea CO2 si obtinerea glucozei; formarea glucozei are loc prin
reactii inverse glicolizei
-glucoza va lua drumul unor chei metabolice precum: depozitare, conversie in alte
glucide(amidon, celuloza, fructoza, etc.) lipide sau proteine
-fotosinteza si respiratia sunt procese care se completeaza reciproc
-fotosinteza transforma energia solara in energie chimica care va fi utilizata in respiratie
-in fotosinteza energia solara este ”inchisa” in moleculele organice, iar in respiratie este
”inchisa” in cea mai mare parte in moleculele de ATP
-prin fotosinteza se elimna O2 in aer si se consuma CO2 , iar in respiratie se elimina CO2 si se
consuma O2
Plastidele nefotosintetizatoare
Cromoplastele
-sunt plastide colorate in galben ,portocaliu sau rosu intens datorita pigmentilor
carotenoizi(xantofile si carotine) pe care-I contin
-culoarea petalelor unor flori(ex. caltunas) si a unor fructe carnoase mature(ex gogosar), mai rar
a organelor vegetative(radacina de morcov) se datoreaza prezentei cloroplastelor

Experiment
-se aseaza pe o lama de microscop, intr-o picatura de apa un fragment dintr-o petala de caltunas
-se examineaza la microscop si se observa ca in toate celulele existente intre cele 2
epiderme(mezofilare) ale fragmentului de petala sunt numeroase structuri sferice de culoare
galbena sau orange(cromoplaste) care dau culoare petalelor; petalele astfel colorate sunt stimuli
pentru insecte care vor face polenizarea
-la fel se poate proceda si cu fructele mature, rosii de gogosar; cromoplastele rosii portocalii
observate provin din transformarea cloroplastelor prezente in fructele tinere, verzi
-se pot observa la microscop si cromoplastele din radacina de morcov
-rodoplastele sunt plastide de culoare rosie prezente in fructe si petale care atrag prin culoare
diverse animale care vor contribui la polenizare, respectiv la diseminare
-leucoplastele
-sunt plastide incolore, fara pigmenti, cu rol in sinteza si depozitarea substantelor nutritive de
rezerva: amidon(amiloplaste), uleiuri vegetale(oleplaste, lipidoplaste) sau proteine(proteoplaste)
-se gasesc mai ales in portiunile albicioase ale tulpinilor si frunzelor, precum si in radacinile si
tulpinile tuberizate ca si in endospermul seminal(tesut hranitor al semintei)
-pot fi observate in celulele epidermei inferioare a frunzelor plantei Tradescantia(popular
telegraf, o planta curgatoare)
Experiment
-se desprinde de pe fata inferioara a frunzei un fragment de epiderma cu ajutorul unei pense sau
al unui ac spatulat, se pune pe lama intr-o picatura de apa la care se adauga un strop de solutie
Lugol; se analizeaza cu obiectivele 10x si 20X
-in jurul nucleilor din clulele epidermale se observa numeroase formatiuni granulare incolore sau
galbene care sunt, de fapt, leucoplastele
-in celulele stomatice se evidentiaza numeroase cloroplaste cu aspect lenticular sau granular
Vacuolele
-sunt vezicule delimitate de o membrana simpla numita tonoplast
-totalitatea vacuolelor dintr-o celula formeaza vacuomul
-vacuomul este caracteristic celulelor vegetale mature
-vacuomul cuprinde totalitatea vacuolelor din celula
-vacuolele sunt dilatari ale reticulului endoplasmatic pline cu suc vacuolar( o solutie apoasa de
substante organice si minerale)
-sunt vezicule pline cu suc vacuolar: o solutie de saruri minerale, glucide, acizi organici, enzime,
etc.
-se gasesc si in celulele animale, dar sunt mai mici si au carcater temporar; exceptie fac
vacuolele digestive de la unele protozoare si spongieri
-in celulele vegetale si fungale vacuolele sunt mari(ocupa pana la 90% din spatiul celular) si au
caracter permanent
-sunt numite adevarate “lacuri” in peisajul celular
-pozitia, forma si numarul vacuolelor variaza cu varsta si tipul de celula
-in celulele imbatranite numarul lor se reduce si ocupa aproape intraga celula, impingand nucleul
la periferie
-au rol in nutritie, depozitand apa,ioni minerali, substante de rezerva, substante organice diverse
anabolice si catabolice (produsi metabolici); prin aceasta functie joaca un rol important in
realizarea homeostaziei celulare( mentinerea constanta a tuturor parametrilor celulari: presiune
celulara, concentratia diferitelor substante, etc.)
-in vacuole se acumuleaza pigmenti cunoscuti si cu denumirea de antociani care dau culoarea
rosie, purpurie sau albastra petalelor florilor sau a altor parti ale plantelor
-tot in vacuole se acumuleaza unii produs catabolici deosebiti de toxici; prin sechestrarea lor in
vacuole este protejata in primul rand celula, dar si planta impotriva consumarii sale de catre
erbivore si insectele fitofage, astfel vacuolele jucand si un rol ecologic
-are rol si in circulatia apei si eliminarea unor deseuri celulare
-totalitatea vacuolelor dintr-o celula vegetala formeaza vacuomul
-o vacuola este delimitata de o membrana plasmatica care prezinta o structura asemanatoare
plasmalemei(membranei celulare)
-vacuolele se pot forma din reticulul endoplasmatic sau aparatul Golgi
-au rol in absorbtia apei si a sarurilor minerale in celula, reprezentand rezervorul de apa al
acesteia
Microcorpii(peroxizomii si glioxizomii) sunt organite celulare mici cu rol in fotorespiratie si in
metabolismul lipidelor
Peretele celular
-este specific celulelor plantelor, algelor, bacteriilor si ciupercilor
-este dispus la exterior peste membrana celulelor vegetale, fungice si a unor procariote
--confera celulelor vegetale forme regulate in comparatie cu formele celulelor animale; confera
rigiditate, iar in medii cu concentratii mai mici decat concentratia citoplasmei se opune bombarii
si exploziei celulelor
-este un invelis rigid, predominant polizaharidic
-coopereaza cu plasmalema in realizarea functiei de protectie si informare a celulei
-este considerat un exoschelet, contribuind in mare masura la mentinerea formei celulei
-peretii celulari sunt cimentati impreuna de o structura intercelulara, formata in principal din
pectine, numita lamela mijlocie
-primul strat parietal(al peretelui) care se formeaza e compus in principal din miofibrile de
celuloza; acestea interactioneaza si formeaza o retea tridimensionala de microfibrile ce reprezinta
un adevarta schelet parietal
-celuloza este cea mai abundenta substanta organica din natura
-la fungi structura scheletica microfibrilara este formata din chitina, celuloza fiind absenta
-in structuta peretelui bacteriilor intra pe langa lipopolizaharide, lipoproteine si o serie de
substante specifice procariotelor
-este compus din polizaharide cu structura fibrilara: mureina la procariote, chitina la
fungi(ciuperci) si celuloza in celulele vegetale
- de fapt, peretele celular al procariotelor contine pe langa mureina si acid mureinic, acid
diaminopimelic, acizi teicoici care lipsesc complet din celula eucariota
-peretele celular a suferit modificari la plantele din mediu arid sau din zone cu intemperii; ca sa
impiedice eliberarea apei celulele de la suprafata corpului plantei(celulele epidermale) s-au
acoperit cu substante grase(ceruri, cutine) care formeaza un strat impermeabil la apa numit
cuticula
-la plantele lemnoase epiderma se distruge odata cu cresterea in grosime a organelor
vegetative(radacina, tulpina); rolul protector al epidermei este preluat de un tesut de dedesubt(
din scoarta) numit tesut suberos format din celule moarte, cu pereti puternic impreganati cu o
substanta grasa, numita suberina care il face impermeabil pentru gaze si apa
-tesuturile vasculare(vasele lemnoase si liberiene) au in jurul lor un tesut mecanic rigid care sa le
asigure protectia, rezistenta la furtuni; celulele tesuturilor mecanice au pereti cu lignina, o
substanta hidrofoba care cimenteaza fibrele de celuloza
-peretii celulari au pori ce se numesc punctuatiuni
-la plante multe din tesuturile corpului au celule moarte , care sunt formate in exclusivitate din
pereti celulari
-punctuatiunile sunt traversate de cordoane plasmatice numite plasmodesme prin care se
realizeaza ample conexiuni functionale intre celulele unui tesut
-se formeaza cu participarea membranei plasmatice, fiind alcatuit din molecule lungi de celuloza
grupate in manunchiuri, inglobate intr-o matrice formata din pectina si hemiceluloza
-este o importanta cale de transport fiind permeabil pentru apa si substante solubile(lasa sa treaca
majoritatea moleculelor)
-uneori pe fata interna a peretelui primar apare si un perete secundar impregnat cu lignina,
suberina, etc; acesta devine rigid si foarte rezistent(un adevarat schelet al celulei)
-peretele primar se afla langa lamela mijlocie, iar peretele secundar spre interior
Capsula
-se afla la suprafata celulelor procariote si este compusa din polizaharide si glicoproteine
-acest invelis este adesea insotit de mucus (polizaharide) si impreuna formeaza glicocalixul;
prezenta glicocalixului confera bacteriilor o serie de avantaje: atasarea mai buna la substrat,
rezistenta la apararea imuna a gazdei, protectia la uscaciune
Organite specifice:
-se gasesc in celulele animale
-au functii diferite
1.neurofibrilele
- se gasesc numai in celulele nervoase
-sunt filamente fine care tes o retea in corpul neuronului (neuroplasma) si patrund si in
prelungirile sale (axon, dendrite)
-au rolul de a consolida citoscheletul celulei nervoase si de a facilita transmiterea influxului
nervos; au rol mecanic, de sustinere si de conducere a influxului nervos
2.corpusculii Nissl(corpii tigroizi)
-sunt organite neuronale, mase compacte de ARN si proteine care se coloreaza puternic cu
coloranti bazici
-sunt formati din reticul endoplasmatic rugos
-se gasesc in corpul celular si la baza dendritelor
-au functii metabolice(rol in metabolismul celular) si intervin in sinteza proteica
-numarul lor variaza in functie de starea fiziologica a neuronului
3.miofibrilele
-sunt organite specifice celulelor musculare(fibre musculare) constituind suportul morfologic al
contractiei
-in miofibrile se gasesc numeroase miofilamente care sunt niste proteine contractile
filamentoase
-miofilamentele constituie unitatile structurale si functionale ale miofibrilelor
-miofilamentele sunt de 2 tipuri: groase formate din proteina numita miozina si subtiri formate
din proteinele numite actina, tropomiozina si troponina
-cele 2 tipuri de miofilamente au o asezare precisa, fiind dispuse intr-un aranjament hexagonal cu
un filament gros de miozina in centru inconjurat de 6 filamante subtiri de actina.
-in celulele musculare striate miofibrilele au aspect striat, datorita alternantei discurile clare cu
cele intunecate.
-la microscopul electronic se observa ca miofibrilele sunt alcatuite din unitati mai mici numite
miofilamente de actina in discurile clare si miofilamente de miozina in discurile intunecate
-in timpul contractiei miofilamentele de actina gliseaza printre cele de miozina si miofibrila se
scurteaza
-deoarece miofibrilele sunt legate intre ele si ancorate la membrana celulara, scurtarea
miofibrilelor este urmata de scurtarea celulei
Cilii si flagelii:
-celulele unor organsime unicelulare ca si celulele reproducatoare asexuate(zoospori) si
sexuate(zoogameti, pe scurt gameti) poseda organite locomotorii(rol in miscare), cili sau flageli,
care sunt apendici externi cu o structura si functionalitate similare
-sunt prezente numai in celulele mobile: bacterii, flagelate, ciliofore, la unele celule
reproducatoare ale algelor, plantelor si animalelor
-flagelii celulelor procariote sunt structuri simple, fara microtubuli si fara invelis membranar
-in celulele eucariote cilii sunt mai scurti si mai numerosi in comparatie cu flagelii care sunt mai
lungi si adesa unici
-fiecare flagel este format dintr-o membrana, o teaca si o axonema
-axonema are o organizare unitara fiinf formata din 9 perechi de microtubuli(fibrile) ordonate
circular la periferia flagelului(sub membrana) si 2 microtubuli centrali, toti legati intre ei printr-o
retea de proteine cu caracter contractil
-la baza cililor/flagelului se afla corpii bazali( centriolii distali) care genereaza axonema si
coordoneaza miscarile organitelor locomotorii
-in celulele animale se afla un organit numit centrozom format din 2 centrioli inglobati intr-o
masa plasmatica cu o structura particulara numita centrosfera
-fiecare centriol e format din 9 microtubuli(fibrile), fiecare format prin asocierea intima a 3
microtubuli, ordonate circular, strans asociate printr-o retea de proteine fibrilare cu caracter
contractil

-centrozomul are rol in biogeneza microtubulilor, in organizarea citoscheletului si a fusului de

diviziune
-prin functia de organizare a fusului de diviziune, centrozomul e implicat indirect in ordonarea
cromozomilor in timpul diviziunii, in placa metafazica( se va invata la capitolul “Diviziunea
celulara”) si migrarea acestora spre cei 2 poli ai celulei(ai fusului de diviziune) in anafaza( se va
invata la capitolul “Diviziunea celulara”)
-fiecare cil si flagel se ancoreaza in celula printr-un corpuscul bazal cu aceeasi structura cu a
centriolilor din care deriva
-flagelii sunt mai lungi decat cilii si in numar mai mic(1-4)
-flagelii sunt prezenti in alge, ciuperci, muschi, ferigi, gimnosperme, mai ales la celulele
reproducatoare asexuate(zoospori) si sexuate(gameti)
-cilii sunt prezenti la bacteriile mobile( bacili, vibrioni, spirili)

Incluziunile ergastice
-sunt substante anorganice sau organice de rezerva sau de excretie, prezente
temporar in citoplasma
Diviziunea celulara
-inmultirea insusirea de baza a materiei vii care asigura perpetuarea
-inmultirea se realizeaza prin diviziunea celulelor care este precedata de o crestere a lor
-diviziunea celulei incepe cu diviziunea nucleului si se continua cu separarea celorlalti
constituienti celulari
-diviziunea se termina o data cu diviziunea plasmei(citoplasmei) si diferentierea unui perete
despartitor care separa cele 2 celule fiice nou formate
-diviziunea celulara reprezinta o perioada a ciclului celular; ciclul celular are 2 etape: diviziunea
celulara si interfaza(intervalul dintre 2 diviziuni succesive)
-in interfaza se sintetizeaza ADN, ARN si proteine
Cromozomii:
-sunt unitati genetice permanente care isi conserva individualitatea, proprietatile structurale si
functionale si se transmit prin autoreplicare de-a lungul generatiilor celulare
-exista 2 tipuri fundamentale de cromozomi: procariot la bacterii si alge albastre verzi si eucariot
la restul organismelor
-cromozomul eucariot este format din 2 elemente fibrilare (fibre de cromatina) numite cromatide
-cele 2 cromatide sunt omoloage d.p.d.v. morfologic, biochimic, genetic si functional; se numesc
cromatide surori(una reprezinta copia celeilalte)
-cele 2 cromatide sunt unite intre ele printr-o regiune numita centromer care delimiteaza in
cadrul unui cromozom 2 portiuni egale sau inegale numite brate

-setul de cromozomi caracteristic unei specii reprezinta cariotipul

-in cromozomi se gasesc genele in care se afla stocata informatia genetica
-celulele corpului(somatice) prezinta un numar dublu de cromozomi si se numesc diploide(2n)
comparativ cu celulele reproducatoare la care numarul de cromozomi este redus la jumatate si se
numesc haploide(n); de exemplu secara are celule somatice cu 2n=14 cromozomi, iar celulele
reproducatoare cu n=7 cromozomi
Fusul de diviziune
-se formeaza din centrul celular si functioneaza numai in timpul diviziunii nucleului
Exista 2 tipuri fundamentale de diviziune: directa(amitotica) si indirecta(cariochinetica)
Diviziunea directa(amitotica)
-se realizeaza fara fus de diviziune si fara evidentierea cromozomilor, iar invelisul nuclear nu
dispare
- este intalnita la procariote, la celulele pe cale de regenerare, la celulele canceroase(tesuturile
canceroase), in gale, leucocite
-se realizeaza prin strangulare(gatuire) sau prin despicare(clivare)
-amitoza prin strangulare=gatuire(bacterii, drojdia de bere)
-in partea mediana a celulei se produce o strangulare determinata de invaginarea membranei,
apoi a peretelui celular si a nucleului, rezultand in final dintr-o celula mama 2 celule fiice mai
mult sau mai putin egale; un proces asemanator se intalneste la drojdia de bere care se reproduce
prin inmugurire
-amitoza prin clivare=fragmentare( la alga verde Pleurococcus)
-atat nucleul cat si celula sunt divizate in doua printr-o fanta care formeaza pe axa transversala
sau longitudinala formata din membrana plasmatica si peretele celular rezultand in final 2 celule
fiice identice
Diviziunea indirecta(cariochinetica)
1. Mitoza( diviziunea somatica)
2. Meioza(diviziunea reductionala)