150 de ani ai

tabelului periodic
Diana Matei, Neacsu Catalina, Andra Sora si
Samoila Elena
Cine a fost Dimitri Mendeleev?
Dimitri Ivanovici Mendeleev S-a nascut pe 27 ianuarie/8
februarie 1834 si a murit pe 20 ianuarie/ 2 februarie 1907. A
fost un chimist rus care a publicat un tabel periodic al
elementelor asemănător cu cel actual. Tabelul lui Mendeleev
era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre
elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui
tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor
elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar
bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților lor
generale. Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de
descoperirile ulterioare din chimie.
tabelul periodic
Tabelul periodic al elementelor, câteodată numit și tabelul
periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară
toate elementele chimice aranjate în funcție de numarul lor
atomic (adică după numărul de protoni dintr-un atom) și în
funcție de configuratia electronica și unele proprietăți chimice
recurente. Acest aranjament conduce la identificarea anumitor
„tendințe periodice”, astfel că elementele din aceeași grupa
au proprietăți chimice asemănătoare. În general, în aceeași
perioada elementele din partea stângă sunt metale, iar cele
din extremitatea dreaptă sunt nemetale.
Tabelul periodic poate fi folosit pentru determinarea relațiilor dintre
proprietățile elementelor, și de asemenea pentru a prezice
proprietățile unor elemente noi, care urmează să fie descoperite
sau sintetizate.
Mendeleev a publicat în anul 1869 ceea ce avea să fie primul tabel
periodic recunoscut la nivel mondial. Acesta și-a realizat tabelul
astfel încât să ilustreze tendințele periodice pe care le prezentau
proprietățile elementelor cunoscute la acea vreme. Folosindu-se de
această teorie, Mendeleev a prezis unele proprietăți ale
elementelor încă nedescoperite, care păreau să lipsească din tabel.
Majoritatea predicțiilor s-au dovedit a fi adevărate pe măsură ce noi
elemente au fost descoperite. De atunci, tabelul periodic al lui
Mendeleev a fost dezvoltat și corectat, întrucât noi elemente au fost
sintetizate sau descoperite.
Variaţia proprietăţilor fizice şi chimice
ale elementelor în sistemul periodic

Din studiul variaţiei proprietăţilor fizice şi chimice ale

elementelor în raport cu poziţia acestora în sistemul periodic
se remarcă două grupe reprezentative: unele proprietăţi
prezintă periodicitate, altele sunt aperiodice. Proprietăţile
determinate de nucleu variază aperiodic, iar cele determinate
de configuraţia electronică exterioară a atomilor variază
periodic. Proprietăţile neperiodice sunt: numărul atomic (Z);
masa atomică (A);spectrele de raze X.
Proprietăţile periodice sunt

− proprietăţile fizice: raza atomică, volumul atomic, raza

ionică, energia de ionizare, afinitatea pentru electron,
potenţialul redox, spectrele optice; − proprietăţile magnetice
(dia- sau para-magnetismul); − proprietăţile sistemelor
poliatomice: densitate, duritate, temperaturi de topire,
fierbere şi entalpiile respective, conductibilitatea electrică şi
termică; − proprietăţile chimice: capacitatea de combinare,
caracterul electrochimic, oxido-reducător şi acido-bazic
137

La mijlocul secolului XX, cercetătorul renumit Richard Feynman a

afirmat că descoperirea elementului 137 este imposibilă deoarece
cantitatea de protoni şi electroni nu ar putea fi calculată. Numărul
137 în chimie este considerat ca valoarea constantei finale, definită
prin probabilitatea că un electron ar putea absorbi un proton.
Teoretic, elementul 137 ar trebui să conţină 137 de electroni şi o
capacitate de 100% de absorbţie a protonilor. Electronii elementului
ar orbita la viteza luminii, iar elementul 139 ar trebui să orbiteze mai
repede decât viteza luminii. De asemenea, numărul 137 ar putea
reprezenta trei domenii importante din fizică: viteza luminii,
mecanica cuantică şi electromagnetismul. Încă din 1900, cercetători
au teoretizat că 137 va reprezenta nucleul Teoriei Marii Unificări.
Compuşii romantici

Dacă copiaţi întregul tabel periodic pe o foaie din

care tăiem toate elementele din coloanele din
mijloc, apoi împăturim o dată Grupul IV,
descoperim elementele ce pot forma compuşi.
Elementele ce se ''întâlnesc'' atunci când
împătureşti foaia sunt cele ce sunt stabile atunci
când sunt combinate. Acestea au structuri
electronice complementare ce permit combinarea a
două elemente.
Bibliografie

-wikipedia

-chimia tehnica curs

-https://www.descopera.ro/stiinta/17225002-top-10-aspecte-mai-putin-cunoscute-despre-tabelul-periodic