GENETICĂ

• ACIZII NUCLEICI - compoziţia chimică;

• structura primară şi secundară a ADN;
•tipuri de ARN, structură şi funcţii;
•funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.
• ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote
@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
1
Acizii nucleici sunt ADN-ul & ARN-ul
Atât ARN-ul, cât și ADN-ul sunt macromolecule; compuși din formațiuni numite nucleotide=> polinucleotide

ARN acidul ribonucleic ADN acidul dezoxiribonucleic

• Diferitele 0puri de ARN sunt localizate in • Sediul principal este un nucleu
nucleu, citoplasma, mitocondrii si robozomi • în mod obișnuit, bicatenar (două catene
• de obicei, structură monocatenară (o catenă polinucleo0dice)
polinucleo0dică) • STRUCTURA UNEI NUCLEOTIDE
• STRUCTURA UNEI NUCLEOTIDE Ø O bază azotată:
Ø O bază azotată: Ø purinică:
Ø purinică: Ø adenina (A) !!! NUCLEOSIDA= O
Ø adenina (A) Ø guanina (G); BAZA AZOTATA +
Ø guanina (G); Ø pirimidinică: UN ZAHAR
Ø pirimidinică: Ø Emina (T)
Ø citozina (C) Ø citozina (C)
Ø uracilul (U); Ø Un zahar – o pentoză:
Ø Un zahar – o pentoză: Ø dezoxiriboză (în ADN);
Ø riboză (în ARN) Ø Un radical fosfat= PO4-
Ø Un radical fosfat= PO4-
Delia Cojocariu 3
COMPLEMENTARITATEA BAZELOR AZOTATE(ADN)

ADN acidul dezoxiribonucleic

• ADN-ul are 2 catenele sunt

an6paralele( una in sensul 5’-3’
iar cealalta in sensul 3’-5’)
Delia Cojocariu 3
 COMPLEMENTARITATEA BAZELOR AZOTATE(ARN)

ARN
acidul ribonucleic

Delia Cojocariu 4
STRUCTURA Secundara a ADN-ului- Dublul Helix
• Watson si Crick au descoperit ca structura secundara a ADN-ului este un dublu helix-
format din doua catene polinuceotidice de ADN legate prin puntii de hirdogen, rasucite
helicoidal in jurul unui ax comun.
• Nucleotidele de pe aceeasi catena sunt legate intre ele prin restul fosfat iar cele de pe
catene diferite sunt legate prin legaturi de hidrogen ( respectandu-se
complementaritatea bazelor)

• COMPLEMENTARITATEA BAZELOR AZOTATE

1. pentru ARN
Ø adenina (A) = uracilul (U); ( DUBLA LEGATURA de hidrogen )
Ø guanina (G) ≡ citozina (C); ( tripla LEGATURA de hidrogen )

2.pentru ADN
Ø adenina (A) = timina(T); (DUBLA LEGATURA de hidrogen )
Ø guanina (G) ≡citozina (C); ( tripla LEGATURA de hidrogen )

Delia Cojocariu 5
 Tipurile de ARN
• Exista două clase de ARN:
1. ARN viral
• constituie materialul genetic al ribovirusurilor: v.HIV, v.gripal, v.VMT
(virusul mozaicului tutunului) etc.

2. ARN celular
• MACROMOLECULAR, POLINUCLEOTIDIC, MONOCATENAR (foarte rar
bicatenar)
• Decodifica informatia ereditara de pe ADN si o traduce in secvente de
aminoaciz=> i participă în sinteza unor proteine specifice
• ARN-ul celular este de mai multe tipuri:
Ø ARN nuclear mic (ARNsn);
Ø ARN mesager (ARNm);
Ø ARN de transport / de transfer (ARNt);
Ø ARN ribozomal (ARNr).

Delia Cojocariu 6
 Tipurile de ARN
Ø ARNm
• monocatenar
• Are rolul de a copia informaţia gene3că înscrisă într-o
catenă a ADN-ului ( se sinte3zeaza prin transcripție)
• greutate variabilă în funcţie de can3tatea de material
gene3c copiată.
• Se asociaza in citoplasma cu ribozomii
• Compus din 12 CODONI ( 3 codoni codifica un aminoacid,
deci un ARMm va codifica maxim 4 aminoacizi)
Ø ARNt
• Are rolul de a transporta aminoacizii ac3va3 la locul
sintezei proteice, în ribozomi (translație) ( ca un TAXI)
• Este monocatenar cu porţiuni bicatenare având forma
frunzei de trifoi.
• Prezintă doi poli funcţionali: unul de care se ataşează
aminoacidul şi polul opus ce prezintă an3codonul ce este
o secvenţă de 3 nucleo3de complementare cu secvenţa
codon din ARN-ul mesager de care se leagă.
Ø ARNr
• este localizat în ribozomi asociat cu proteine;
• rol principal în translație
Delia Cojocariu 7
Asemanari & Deosebiri intre tipurile de ARN
• Asemănare:
1. Atât ARN-ul mesager, cât și ARN-ul nuclear își au originea în nucleu.
2. Atât ARN-ul mesager cât și ARN-ul de transfer participă în procesul de
proteinosinteză.

Deosebire:
1. ARN-ul nuclear mic intervine în maturarea ARN-ului mesager, iar ARN-ul
mesager joacă un rol important în etapa de transcripție a procesului de
formare a proteinelor.
2. ARN-ul mesager participă și în etapa de transcripție a proteinosintezei, pe
când ARN-ul de transfer participă doar la etapa de translație a
proteinosintezei.

Delia Cojocariu 8
Dogma centrala a geneticii

ADN Transcriere
ARN PROTEINE
Translatie
(transcripție)

• Trecerea informatiei de la ADN la Proteine se face cu ajutorul ARN-ului

• Informatia genetica se transmite la descendenti prin REPLICARE ( se
copiaza) si se DECODIFICA (se transforma in proteina ) prin transcriptie
si translatie.

Delia Cojocariu 9
Dogma centrala a gene8cii
ADN ARN PROTEINE
Transcriere Transla6e
1. funcția autocatali-că (replicarea)= copierea ADN-ului si formarea a doua molecule de ADN
Ø Fiecare molecula este formata dintr-o catena de ADN veche si una nou sinte-zata
Ø Diviziunea celulara = INTERFAZA+ DIVIZIUNE CELULARA PROPRIU-ZISA
2. funcția heterocatali-că (sinteza proteică) pe baza informației gene/ce stocată de ADN
PROTEINA= substanta macromoleculara alcatuita din aminoacizi
• Mai mul/ aminoacizi formeaza PROTEINE prin polimerizare la nivelul ribozomilor
• Exista 20 de aminoacizi care prin combina/i diverse formeaza proteine => AMINOACIZI ESENTIALI
Ø Are doua etape
1. TRANSCRIEREA= copierea informa/ei a unei gene de ADN, rezultand ARNm
2. TRANSLATIA= transferul informa/ei gene/ce de la ARNm la proteinele a caror secventa de
Aminoacizi este codificata in structura ADN-ului
Delia Cojocariu 10
Formele acelulare-virusuri
• Virusurile pot fi de două /puri, în funcție de materialul gene/c pe
care îl au:
• Dezoxiribovirusuri (adenovirusuri) - care prezintă ADN bicatenar, mai rar
monocatenar.
• Ribovirusuri - care au ARN monocatenar, dar rareori pot prezenta și ARN
bicatenar.
• Virusurile au un singur cromozom reprezentat de o moleculă de ARN
sau ADN monocatenară sau bicatenară. Acest cromozom are formă
liniară mai rar circulară iar pe el există un număr mic de gene (4- 135)
în medie 50.

Delia Cojocariu 11
Formele Celulare -procariote
• se observă mai multe diferențe între materialul gene5c
1. La procariote
Øsunt organisme unicelulare ce prezintă nucleoid (material gene5c lipsit
de înveliş nuclear)
ØReprezenta5
ØBACTERIILE PROPRIU-ZISE
ØALGELE ALBASTRE VERZI
Ø NUCLEOID= genomul bacterian este reprezentat de un singur
cromozom care este format dintr-o singură moleculă de ADN bicatenar
circular de dimensiuni foarte mari.
ØÎn afara cromozomului circular bacterian (situat în nucleoid), în
citoplasma celulei procariote există structuri gene5ce accesorii numite
plasmide.
• Plasmidul prezintă material geneMc reprezentat de un singur cromozom de
dimensiuni foarte mici pe care se găsesc 6-8 gene.
Delia Cojocariu 12
Formele Celulare- eucariote
2. La eucariote
A. La nivelul nucleului, materialul geneBc este organizat într-o substanţă numită
cromaBnă.
Ø În $mpul diviziunii, cromozomii se formează prin spiralizarea și condensarea fibrei de
croma$nă, a cărei unitate structurală este nucleosomul.
Ø Nucleosomul este unitatea de structură a croma$nei format dintr-un octamer tur$t ce
cuprinde 4 $puri de proteine histonice luate câte două.
ØCromozomii metafazici ai eucariotelor sunt formaţi din doua cromaBde unite
printr-un centromer
Ø structura cromozomilor fiind următoarea:
Ø 13-16% ADN
Ø 12-13% ARN
Ø 68-72% proteine histonice și non-histonice, lipide, ioni de Ca++ și Mg++
CUVINTE CHEIE: unicelulare, pluricelulare, nucleu individualizat, cromatina, nucleosom,
13
cromozomi, ADN, ARN, proteine histonice/non-histonice
Asemanari & Deosebiri intre materialul
gene8c la procariote si la eucariote
• Asemănare:
1. Atât cromozomul bacterian, cât și cromozomul eucariot conțin ADN
bicatenar.
• Deosebire:
1. Nucleoidul celulei procariote conține un singur cromozom format din
ADN, iar în nucleul organismului eucariot materialul gene5c este
reprezentat de mai mulți cromozom, formați din ADN, ARN și alte
elemente.
2. Eucariotele prezintă în structura lor un nucleu bine individualizat, pe
când procariotele au o structură numită nucleoid.
3. Cromozomul bacterian este format dintr-o moleculă de ADN circular, pe
când cromozomul eucariot este format din ADN liniar.

Delia Cojocariu 14
 1. ALCĂTUIREA
CORPULUI UMAN

-topografia organelor şi a sistemelor de organe

-planuri şi raporturi anatomice;

@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
15
Topografia organelor şi a sistemelor de organe
• Organele sunt formate din
grupuri de celule si
tesuturi, care s-au
diferenEat in vederea
indeplinirii diferitelor
funcEi in organism
• Sistemele de organe sunt
unitaE morfologice care
indeplinesc principalele
funcEi ale organismului (de
relaEe, de nutriEe si de
reproducere)

Delia Cojocariu 16
 Segmentele corpului uman
• Cap
• Partea craniana= neurocraniu= cu-a craniana
• Partea faciala= viscerocraniu= fata
• Gat
• Trunchi
• Torace-> caitate toracica
• Abdomen -> cavitate abdominala
• Pelvis -> cavitate pelviana
• Cavitatea toracica este separata de cavitatea
abdominala printr-un muschi numit DIAFRAGMA

• Membre
• Superioare
• Centura scapulara
• Por/une libera: brat, antebrat si mana
• Inferioare
• Centura pelviana
• Por/une libera: coapsa, gamba si picior Delia Cojocariu 17
3 AXE
corespund dimensiunilor spa/ului
se intretaie in unghi drept
Axul longitudinal (=axul lungimii corpului)
Ø linie care strabate toată lungimea corpului
Ø verMcal la om
Ø are doi poli:
Ø polul superior sau cranial
Ø polul inferior sau caudal

Axul transversal
Ø linia care treversează lățimea corpului
Ø orizontal
Ø polii acestuia sunt pur și simplu
Ø polul drept
Ø polul stâng

Axul sagital (=axul antereoposterior)

Ø linia care este specifică grosimii corpului.
Ø Are doi poli
Ø polului anterior
Ø polului posterior
Ø Este folosit în principal pentru a spune ce este în față
(anterior) și ce este în spate (posterior).
Delia Cojocariu 18
 Planul sagital
3 PLANURI Ø trec axul longitudinal și axul sagital
Ø împarte corpul în două jumătăți simetrice
trec prin cate 2 axe Ø ½ dreapta
Ø ½ stanga

Planul frontal
Ø trec axul longitudinal și axul transversal
Ø împarte corpul în:
Ø partea frontală sau anterioară
Ø partea posterioară sau posterioară

Planul transversal
Ø trec axul sagital și axul transversal
Ø împarte corpul în:
Ø partea superioară sau cranială
Ø partea inferioară sau caudală

Delia Cojocariu 19
2.1. FUNCŢIILE DE
RELAŢIE
SISTEMUL NERVOS
- clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
-sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere
-clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;
-sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;
- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale

@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
20
Clasificarea sistemului nervos din punct de
vedere topografic
• Sistem nervos central
• ENCEFAL (in cu-a craniana)
• trunchiul cerebral: bulbul rahidian, puntea lui
Varolio si mezencefal
• cerebelul, format din trei lobi: paleocerebel,
neocerebel, arhicerebel
• diencefalul (creierul intermediar), format din:
talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus
• emisferele cerebrale

• MADUVA SPINARII (in canalul vertebral)

• Sistem nervos periferic
• NERVI PERIFERICI
• 31 x NERVI SPINALI
• 12 perechi x NERVI CRANIENI
• Dupa func3e nervii pot fi: senzi3vi, motorii si mix3
• GANGLIONI NERVOSI
Delia Cojocariu 21
 Clasificarea sistemului nervos din punct de
vedere funcţional (dupa rol)
• Sistem nervos soma/c (Al vieFi de relaFe)
• Integrarea organismului in mediu
• Sistem nervos vegeta/v (SNV)
• Coordoneaza organele interne
• POATE FI:
• SNV SIMPATIC ( func/oneaza in condi-i de stress/ lupta)
• Inima: tahicardie
• Plamani: bronhodilataIe
• Ochi: Midriaza
• Stomac: inhiba secreIa
• SNV PARASIMPATIC ( controleaza ac/vitatea organelor interne in condi-i normale)

Delia Cojocariu 22
 Sistemul nervos somatic
a. funcţia reflexă - actul reflex
• Func/a reflexa este realizata de substanta cenusie a
maduvei spinarii (formata din corpi neuronali).
• In MS, substanta cenusie este situata la interior si este
organizata in coarne ( anterioare, laterale si posterioare)
• Mecanismul fundamental de func/onare al sistemului
nervos este este actul reflex (reflexul);
• reflexul este reac$a de raspuns a organismului la ac$unea
unui s$mul asupra unei zone receptoare.
• La baza actului reflex se afla arcul reflex.

CUVINTE CHEIE: substanta cenusie, maduva spinarii, coarne, actul reflex, arcul reflex, receptor, efector, centru
nervos, cale aferenta si eferenta, stimul, raspuns.

Delia Cojocariu 23
 Sistemul nervos somatic
a. funcţia reflexă - actul reflex
• Arcul reflex este alcatuit
din 5 elemente
1. RECEPTOR
2. CALE AFERENTA
(SENZITIVA)
3. CENTRU NERVOS
4. CALE EFERENTA (
MOTORIE)
5. EFECTOR
Delia Cojocariu 24
 Sistemul nervos somatic
b. funcţia de conducere
• Substratul anatomic al func-ei de conducere este substanta alba
a maduvei spinarii. Substanta alba se afla la periferie si este
organizata sub forma de cordoane in care se gasesc fascicule
ascendente si fascicule descendente.
• Căile de conducere ascendente de la nivel medular, împreună cu
cele descendente, demonstrează funcția de conducere a măduvei
spinării.
• Căile ascendente conduc informa/a legata de sensibilita/le
umane; sensibiltatea umana poate fi de trei /puri: EXTEROCEPTIVA,
PROPPRIOCEPTIVA, INTEROCEPTIVA
• Căile descendente sun cai ale mo/lita/i, voluntare si involuntare si
sunt responsabile de conducerea comenzilor generate la nivel
cor/cal sau subcor/cal
CUVINTE CHEIE: substanta alba, maduva spinarii, fascicule, ascendente, descendente,
sensibilita6le umane, mo6lita6i volunate/ involunatre
Delia Cojocariu 25
 Clasificarea căilor de conducere si rolul acestora
Căile MOTILITATII calea
VOLUNTARE PIRAMIDALA
CAILE ASCENDENTE= ASIGURA SENSIBILITATEA
Căile MOTILITATII
calea
INVOLUNTARE calea
sensibilității termice și
(semiautomata si EXTRAPIRAMIDALA
dureroase
automata)
Căile calea sensibilității
sensibilității CAILE DESCENDENTE= ASIGURA MOTILITATEA CAILE
protopatice DESCENDENTE
exteroceptive (TACTILA GROSIERA)
CAILE
ASCENDENTE calea sensibilității
epicritice
(TACTILA FINA)
Căile calea conștientă
sensibilității (KINESTEZICE)
proprioceptive calea inconștientă

Căile sensibilității interoceptive

Delia Cojocariu 26
 CAILE ASCENDENTE FASCICUL ROL
calea sensibilității termice și • fascicul spinotalamic lateral • preia informațiile din mediul exterior
despre temperatură și durere de la
dureroase receptorii periferici de la nivelul
trunchiului, membrelor si gatului si le
Căile sensibilității transmit către centrii nervoși, unde sunt
exteroceptive integrate și percepute ca senzații specifice

calea sensibilității • fascicul spinotalamic anterior • preia informațiile tactile din mediul
exterior, de la receptorii periferici si le
protopatice transmit către centrii nervoși, unde sunt
(TACTILA GROSIERA) integrate și percepute ca senzații specifice

calea sensibilității epicritice • fasciculul spinobulbar gracillis • preia informațiile tactile din mediul
exterior, insa câmpul de culegere a
(TACTILA FINA) • fasciculul spinobulbar cuneat
informațiilor tactile este mai restrâns,
ajutând astfel în discriminarea a 2 puncte
distincte, în precizarea exactă a acțiunii unui
stimul tactil și în simțul vibratoriu
CAILE
ASCENDENTE asigura simțul poziției corpului și a
Căile sensibilității calea conștientă • fasciculul spinobulbar gracills •
diferitelor sale segmente, precum și
proprioceptive (KINESTEZICE) • fasciculul spinobulbar cuneat orientarea în spațiu ( VOLUNTAR)

calea inconștientă • fasciculul spinocerebelos dorsal • asigura reglarea tonusului mucular

(TONUSUL MUSCULAR/ de (direct) Flechsig
control a miscarii ) - • fasciculul spinocerebelos ventral
(încrucișat) Gowers

Căile sensibilității • cai nespecifice

interoceptive • culege informații de la organele interne ale organismului ( informatii legate in mod particular de durere)

Delia Cojocariu 27
CAILE DESCENDENTE FASCICUL ROL
• fasciculul corticospinal direct • duce comanda de la nivel
Căile MOTILITATII calea • fascicul corticospinal incrucisat cortical catre musculatura
VOLUNTARE PIRAMIDALA scheletica, determinand
contractii musculare CAILE
constiente DESCENDENTE

Căile MOTILITATII • fasciculul rubrospinal • controleaza contractiile

INVOLUNTARE calea • fascicul vestibulospinal automate ale musculaturii
(semiautomata si EXTRAPIRAMIDALA • fasciculul tectospinal striate
automata) • fasciculul olivospinal
• fasciculul reticulospinal

Delia Cojocariu 28
 Sistemul nervos vegetativ
clasificare

• Sistem nervos vegetaBv (SNV)

• Coordoneaza si regleaza organele interne
• POATE FI:
• SNV SIMPATIC ( func'oneaza in condi0i de stress/ lupta)
• acțiuni excitatorii, s/mulatoare, pregă3nd corpul de luptă sau fugă (fight-or-flight respons
• creștere a aportului de oxigen, prin bronhodilatație și distribuie sângele spre organele vitale: creier,
mușchi shele3ci, inimă.
• Funcțiile care pot fi realizate în repaus sunt inhibate: diges3a, excreția.
• SNV PARASIMPATIC ( controleaza ac'vitatea organelor interne in condi0i normale)
• refacere și conservare a resurselor organismului, de aceea se manifestă în principal în repaus.
• Ambele enerveaza aceleasi organe avand de cele mai multe ori efecte
antagonice
• SNV are un rol important integrator prin armonizarea func5ilor vitale si prin
asigurarea mecanismelor homeosta5ce

Delia Cojocariu 29
 Sistemul nervos vegetativ
efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului

PUPILA
BRONHIII
INIMA
STOMAC
VEZICA URINARA
SALIVA

30
Noţiuni elementare de igienă şi de patologie:
meningită, comă, hemoragii cerebrale
O BOALA

Delia Cojocariu 31
 2.1. FUNCŢIILE DE
RELAŢIE
• ANALIZATORII
- segmentele unui analizator;
- fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;
-noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.

@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
32
 Segmentele unui analizator
- ascultam cu urechea, auzim cu creierul
-ne uitam cu ochiul, vedem cu creierul
1. Segment 2. Sementul Intermediar ( de conducere) 3. Segment
Analizator
periferic Neuron 1 Neuron 2 Neuron 3 Neuron 4 central
cutanat (receptorul) • este format din căile nervoase prin care impulsul nervos este • este
• este o transmis la scoarţa cerebrală. reprezentat
formaţiune de aria din
vizual celulară scoarţa
specializată ce cerebrală la
are care ajunge
auditiv capacitatea calea de
de a conducere şi
transforma la nivelul
vestibular informaţiile căreia
din mediul sRmulii sunt
extern sau transformaţi
intern în în senzaţii
impuls nervos. specifice.

Delia Cojocariu 33
 URECHEA INTERNA
LABIRINT OSOS LABIRINT MEMBRANOS
În labirintul membranos din urechea internă se
CONTINE PERILIMFA CONTINE ENDOLIMFA
află atat receptorii audi6vi, cat şi ves6bulari.
CANALE SEMICIRCULARE OSOS CANALE SEMICIRCULARE
MEMBRANOASE
Ø prezinta la baza dilata-i numite
ampule
• La acest nivel se localizeaza
Creasta ampulară (receptorul
analizatorului vesNbular)
VESTIBUL OSOS VESTIBUL MEMBRANOS
Ø UTRICULA
Ø SACULA
• La acest nivel se localizeaza
Aparatul otolic (macula) (receptorul
analizatorului vestibular)
MELC OSOS MELC MEMBRANOS= CANAL
COHLEAR
• La acest nivel se localizeaza
ORGANUL CORTI
organul Corti (receptorul
analizatorului acustic) Delia Cojocariu 34
 Analizator Segment periferic Segmentul Intermediar ( de conducere) Segemnt central
ariile de proiectie
Neuron 1 Neuron 2 Neuron 3 Neuron 4
cutanat 1. Receptorii tac,li • se afla in • se afla in • se afla in - Aria
(mecanoreceptori)
2. Receptorii termici ganglionul Maduva TALAMUS somestezica
(termoreceptori) spinal Spinarii primara
3. Receptorii dureroşi
(algoreceptori)

vizual Ø Celulele cu conuri si • celule • celule • Corpi -

cu bastonase din
retina bipolare din bipolare din geniculati
Lobul Occipital
retina retina laterali din
metatalamus
auditiv Ø Organul Corti • Ganglionul • Nuclei • Coliculi • Corpi Lobul Temporal
spiral Corti cohleari din cvadrigemeni geniculati girusul temporal
punte din mediali din superior.
mezencefal metatalamus
vestibular 1. Creasta ampulară • Ganglionul • nuclei • TALAMUS - Lobul Temporal
2. Aparatul otolic
(macula) Scarpa vestibulari
din bulb

Delia Cojocariu 35
Noţiuni elementare de igienă şi patologie:
herpesul

Delia Cojocariu 36
Noţiuni elementare de igienă şi patologie:
otita

Delia Cojocariu 37
Noţiuni elementare de igienă şi patologie:
cataractă, glaucom, conjunctivită

Delia Cojocariu 38
Conjunc6vita

Cataracta
Opacifierea cristalinului
(cristalinul devine laptos)
Delia Cojocariu 39
 2.1. FUNCŢIILE DE
RELAŢIE
GLANDELE ENDOCRINE
- topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas,
suprarenale, gonade;
- disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala
Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).

@deliaa24

Delia Cojocariu

www.deliacojocariu.com
40
TOPOGRAFIA GLANDELOR ENDOCRINE

1. Hipofiza- sub hipotalamus, pe saua

turceasca a osului sfenoid
2. Tiroida – sub laringe, anterior de
trahee, in partea anterioara a gatului
3. Pancreasul- in partea anterioara a
abdomenului
4. Suprarenalele- deasupra rinichilor
5. Ovarele- in bazin
6. Testiculele- in scrot, in afara bazinului

Delia Cojocariu 41
 LOB ANTERIOR glandulotropi ACTH
= Hormonul coticoprop
• controleaza
corticosuprarenala
= acţionează asupra altor
glande endocrine TSH • controleaza glanda
= Hormonul tireotrop tiroida

HORMONII GONADOTROPI FSH

=Hormonul
Foliculo-stimulant

LH
=Hormonul luteinizant
HIPOFIZA
Disfuncţii endocrine
non-glandulotropi STH =Hormonul de Hipo-/hipersecre,a PITICISM
crestere GIGANTISM
= descărcaţi direct în sânge si au STH
ACROMEGALIE
ac-une specifica
Prolactina/ Hormonul
mamotrop/ Hormonul
luteotrop
melanocitostimulator – MSH
LOB INTERMEDIAR
LOB POSTERIOR NU SECRETĂ HORMONI !
Neurohipofiza depoziteaza hormonii secreta? de
Hormonul antidiuretic –
ADH (vasopresina)
Hiposecretie
ADH
Disfuncţii endocrine
DIABETUL INSIPID
hipotalamusul anterior
Delia Cojocariu 42
Ocitocina (oxitocina)
Lobul anterior (adenohipofiza)
HORMONII glandulotropi = acţionează asupra altor glande endocrine
Ø ACTH= Hormonul co-coprop/Cor-cotropina
Ø s-mulează ac-vitatea secretorie a glandei cor-cosuprarenalei, in special a
secreţiei de glucocor'coizi şi sexosteroizi.
Ø Asupra secreţiei de mineralocor-coizi, efectele ACTH sunt mai reduse.

Ø TSH= Hormonul -reotrop/ -reos-mulina

Ø s-mulează sinteza şi secreţia de hormoni -roidieni
Ø HORMONII GONADOTROPI
Ø controlează funcţia gonadelor (tes-cule şi ovare).

• FSH=Hormonul Foliculo-s-mulant
– la bărbat sNmulează dezvoltarea tubilor seminiferi şi spermatogeneza
– la femeie determină creşterea şi maturarea foliculului de Graaf şi secreţia de
estrogeni

• LH=Hormonul luteinizant
– la bărbat s-mulează secreţia de hormoni androgeni (testosteron)
– la femeie determină ovulaţia, apariţia corpului galben şi s-mulează secreţia de
estrogeni şi progesteron produşi de acesta Delia Cojocariu 43
Lobul anterior (adenohipofiza)
HORMONII non-glandulotropi

Ø STH =Hormonul de crestere Disfuncţii endocrine:

• s3mulează creşterea în lungime a oaselor 1. Pi/cismul (nanismul hipofizar)
Hipo-/hipersecre,a
• produce (după pubertate) îngroşarea oaselor lungi şi STH 2. Gigan/smul;
dezvoltarea oaselor late 3. Acromegalia;
• s3mulează creşterea muşchilor şi a viscerelor, cu excepţia
creierului

Ø ProlacBna/ Hormonul mamotrop/ Hormonul luteotrop

• s3mulează la femeie secreţia lactată a glandei mamare
• inhibă ac3vitatea gonadotropă fiind capabilă să prevină
ovulaţia.

Delia Cojocariu 44
Lobul posterior (neurohipoza)
• NU SECRETĂ HORMONI !
• Neurohipoza primeşte, depozitează şi eliberează în
sânge hormonii produşi de hipotalamusul anterior.
• AceşBa sunt reprezentaţi de:
1. Hormonul anSdiureSc – ADH (vasopresina)
– creşte absorbţia facultaQvă a apei la nivelul Disfuncţii endocrine:
tubilor distali şi colectori ai nefronului Hiposecre,a ADH
1. DIABETUL INSIPID
• reduce volumul de urină
• creşte concentraţia urinei
• menţinerea volumului lichidelor organismului
• în doze mari produce vasoconstricţie şi hipertensiune
2. Ocitocina (oxitocina)
• favorizează naşterea prin s/mularea contracţiei musculaturii
netede a uterului gravid (HORMONUL NASTERII)
• favorizează alăptarea prin s/mularea contracţiei celulelor
mioepiteliale ale canalelor galactofore din glandele mamare
(EXPULZIA LAPTELUI) Delia Cojocariu 45
 Disfuncţii endocrine= hipo-/hipersecreBe de STH
1. PiBcismul (nanismul hipofizar)
Ø cauza constă în hiposecreţia de STH în perioada de creştere.
Ø Persoanele afectate sunt de talie mică (1,20-1,30m), dar proporţional dezvoltaţi
Ø intelectul normal.
2. GiganBsmul
Ø cauza acestei boli este hipersecreţia de STH la copil
Ø Persoanele sunt de talie mare (peste 2m)
Ø creşterii exagerate în lungime a extremităţilor.
Ø Intelectul nu este afectat.
3. Acromegalia
Ø cauza acestei boli este hipersecreţia de STH în perioada adultă.
Ø creşterea exagerată a oaselor feţei, a mandibulei, a oaselor late
Ø ingroşarea buzelor, creşterea viscerelor (inimă, ficat, rinichi, limbă)
Ø alungirea exagerată a mâinilor şi a picioarelor.

Delia Cojocariu 46
Disfuncţii endocrine= hiposecre1e de ADH

Hiposecre,a ADH
DIABETUL INSIPID

• CAUZA: hiposecreţia de ADH determinată

de leziuni ale hipotalamusului sau ale
neurohipofizei.
• Persoana afectată prezintă
• poliurie (ce constă în eliminarea unei canBtăţi
mari de urină – 20 l în 24 de ore)
• polidipsie (sete exagerată)
• dezechilibre minerale.

Delia Cojocariu 47
 Tiroida
• Este cea mai mare glandă endocrină din organism
(masa de circa 30g)
• Este situată în partea anterioară a gâtului, în
dreptul car5lajului laringian
• Este formată din doi lobi laterali uniţi între ei prin
istmul Broidian.
• Pentru sinteza hormonilor 5roidieni este necesară
prezenţa iodului de natură exogenă (din
alimentaţie)
• Hormonii 'roidieni sunt: 'roxina şi
triiodo'ronina.

Delia Cojocariu 48
Tiroxina si Triiodo8ronina
• Acţiunile acestor hormoni:
• au efect calorigen manifestat prin creşterea
metabolismului bazal, a consumului de oxigen şi a
oxidărilor celulare;
• reduc depozitele lipidice prin acBvarea lipolizei;
• determină hiperglicemia prin intensicarea absorbţiei
intesBnale de glucoză;
• sBmulează acBvitatea gonadelor;
• creşte forţa şi frecvenţa contracţiilor cardiace(
TAHICARDIE)

Delia Cojocariu 49
Disfuncţii endocrine= hipo-/hipersecreBe de
hormoni Broidieni
HIPOSECRETIE HIPERSECRETIE
1. Nanismul $roidian 1. Boala Basedow-Graves
• cauză – hiposecreţia de hormoni Broidieni la copii • cauză – hipersecreţia de hormoni Mroidieni
• se manifestă prin dezvoltare fizică şi psihică redusă ce la adult;
poate duce la cre3nism.
• se manifestă prin scădere în greutate, piele
umedă
2. Mixedem • exoZalmie (bulbucarea ochilor)
• cauză – hiposecreţia de hormoni 3roidieni la adult;
• Iritabilitate
• se manifestă prin creştere în greutate, anemie, căderea
părului, senzaţie permanentă de frig, piele uscată şi • Hipertensiune
îngroşată • guşă
• scade capacitatea de învăţare şi memorare.
3. Guşa endemică
• constă în creşterea anatomică a glandei însoţită de
hipofuncţie;
• cauză – prezenţa în alimente şi în apa de băut a unor
substanţe oxidante numite substanţe guşogene.
• Este frecventă la populaţiile din zonele montane cu ape
sărace în iod.

Delia Cojocariu 50
GLANDELE SUPRARENALE
• Sunt glande pereche, situate la polii superiori ai
rinichilor.
• Fiecare glandă este formată din:
• Porţiune cor/cală (periferică) = cor/cosuprarenala
• Por/une medulară ( spre centru) = medulosuprarenala
• Hormonii glandei suprarenale se varsa direct in
sange (in mediul intern)

Delia Cojocariu 51
 Cor8cosuprarenala – CSR
• Secretă hormoni derivaţi din colesterol
• sunt împărţiţi în trei grupe:

1. mineralocor,coizi = aldosteron
• Acesta are rol în reglarea metabolismului mineral
• determinând reabsorbţia sodiului (Na+) în schimbul potasiului (K+) sau hidrogenului (H+) la nivelul tubilor distali şi colectori ai nefronilor
• as7el se menţin echilibrul acidobazic şi presiunea osmo<că a mediului intern.
2. glucocor,coizi =cor,zon & hidrocor,zon (cor,zol)
• au efect hiperglicemiant deoarece s<mulează gluconeogeneza (sinteza de glucoză din materiale neglucidice, acizi graşi şi aminoacizi);
• Scade ac<vitatea sistemul imun
• determină creşterea lipolizei prin mobilizarea acizilor graşi din ţesutul adipos;
• ac<vează catabolismul proteic, cu excepţia celui din celulele hepa<ce;
• au rol an<inflamator fiind u<lizaţi în tratarea unor afecţiuni
3. sexosteroizi
• sunt asemănători celor secretaţi de gonade a căror acţiune o completează
• apariţia şi dezvoltarea caracterelor sexuale secundare.
• Ei determină la băieţi creşterea bărbii şi mustăţilor, dezvoltarea laringelui şi îngroşarea vocii, dezvoltarea scheletului şi a masei
musculare. La fete s<mulează dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe şolduri şi coapse, etc.

Delia Cojocariu 52
Medulosuprarenala – MSR
• Este un IMENS ganglion simpa/c, format din neuroni lipsiţi de prelungiri ce
au capacităţi secretorii.
• Secretă hormoni cu acţiune iden/că celei a SNV simpa?c.
• Hormonii se numesc catecolamine:
1. adrenalina (80%)
2. noradrenalina (20%)
• Acţiuni:
– la nivelul sistemului circulator produce tahicardie, vasoconstricţie şi hipertensiune
– la nivelul sistemului respirator determină relaxarea musculaturii netede şi dilatarea
bronhiilor
– la nivelul sistemului diges3v determină relaxarea musculaturii netede a pereţilor
tubului digesBv
– la nivelul metabolismului glucidic produce glicogenoliză şi hiperglicemie;
– la nivelul metabolismului lipidic produce mobilizarea grăsimilor din depozite şi
catabolismul acizilor graşi;
– la nivelul sistemului nervos produce alertă corBcală, anxietate şi frică.

Delia Cojocariu 53
 PANCREASUL ENDOCRIN

• o glandă mixtă
• secreţie exocrină = sucul pancreaSc
• secreţie endocrină = doi hormoni;
=> organizate în insule Langerhans
• insulină secretata de celule beta
• glucagon secretate de celule alfa

Delia Cojocariu 54
INSULINA si GLUCAGONUL
Insulina ( SCADE GLICEMIA) Glucagonul ( CRESTE GLICEMIA)
• singurul hormon hipoglicemiant al -> are efecte opuse insulinei determinând:
organismului • hiperglicemie prin glicogenoliză
• creşterea gradului de u'lizare a (descompunerea depozitelor de
glucozei în celule glicogen);
• efect anabolizant pentru toate • intensicarea gluconeogenezei din
metabolismele intermediare. aminoacizi;
• s'mulează sinteza de proteine la nivel • lipoliză;
muscular • proteoliză
• s'mulează transformarea glucidelor în
lipide ce se depun în ţesutul adipos
• s'mulează formarea de glicogen
(depozit de glucoză) la nivelul ficatului
şi a fibrei musculare striate

Disfuncţii endocrine:
Hiposecre,a Insulina
1. DIABETUL ZAHARAT
Delia Cojocariu 55
Disfuncţii endocrine= hiposecre1e INSULINA

Hiposecre,a Insulina
Diabetul zaharat
• cauză – hiposecreţia de insulină
• se manifestă prin
• Hiperglicemie
• Poliurie
• Polidipsie
• Polifagie (ingerarea unei canMtăţi mari de hrană)
• glicozurie (prezenţa glucidelor în urină)
• scădere în greutate.

• Tulburările metabolice apărute duc la comă diabe7că şi chiar la moarte în lipsa unui
tratament adecvat.

Delia Cojocariu 56
• funcţia endocrina a testiculului
= secreţia de hormoni
• secreţia de hormoni androgeni de
către celulele intersSţiale
• Principalul hormon androgen este
testosteronul
Ø s/mulează creşterea şi dezvoltarea
gonadelor masculine;
Ø asigură dezvoltarea şi menţinerea
caracterelor sexuale secundare (vocea,
pilozitatea, dezvoltarea musculaturii şi a
scheletului, distribuirea ţesutului
adipos);
Ø au efect anabolic asupra proteinelor.

Delia Cojocariu 57
 • funcţia endocrina a ovarului
= secreţia de hormoni
• secreţia de hormoni estrogeni şi
progesteron de celulele foliculare, de
corpul galben şi de placentă (în ?mpul
sarcinii)
• Acţiunea estrogenilor este:
• de a s/mula dezvoltarea organelor
genitale feminine, a mucoasei
uterine, a glandelor mamare
• dezvoltarea caracterelor sexuale la
femeie.
• Progesteronul determină modicări
histologice şi secretorii la nivelul
mucoasei uterine, pe care o pregăteşte
în vederea fixării embrionului

Delia Cojocariu 58
 2.1. FUNCŢIILE DE
RELAŢIE
SISTEMUL OSOS
- scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse,
luxaţii.
@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
59
LOCOMOTIA= MISCAREA

• Sistemul osos= partea pasiva

• Sistemul muscular=partea acEva

Delia Cojocariu 60
Scheletul capului
Neurocraniu, format din Viscerocraniul, format din:
• patru oase nepereche:
• doua oase nepereche:
1. Frontal
1. vomer
2. Etmoid 2. mandibulă
3. Sfenoid
• şase oase perechi:
4. Occipital
1. două oase maxilare
2. 2x oase pala?ne
• două oase perechi: 3. 2x oase nazale
1. Temporale 4. 2x oase lacrimale
5. 2x oase zigoma?ce
2. Parietale 6. 2x cornetele nazale inferioare

Delia Cojocariu 61
Scheletul trunchiului
cuprinde: coloana vertebrală, coastele şi sternul

Delia Cojocariu 62
Scheletul membrelor
superioare
• cuprinde:
Øcentura scapulară
Øomoplat = SCAPULA
Øclaviculă
Ømembrul liber (propriu-zis)
Øbraţ – humerus
Øantebraţ – radius şi cubitus
Ømână
Ø carpiene (8)
Ø metacarpiene (5)
Ø falange (14)
Delia Cojocariu 63
 Scheletul membrelor
inferioare
• cuprinde:
Øcentura pelviana
Ødouă oase coxale ce se ar7culează
posterior cu osul sacru si coccigele şi
anterior între ele formând bazinul
Ømembrul liber (propriu-zis)
ØCoapsa- femur (cel mai lung os)
Øgambă – Mbie şi fibulă (peroneu)
*rotula=patela= osul genunchiului
Øpicior
Ø tarsiene (7)
Ø metatarsiene (5)
Ø falange (14)

Delia Cojocariu 64
Creşterea oaselor
• se realizeaza sub controlul hormonului somatotrop
(hormonul de crestere) secretat de hipofiza.

• Creşterea în lungime are loc în oasele lungi ( ex. Femur) şi se realizează pe seama car?lajelor
de creştere care se găsesc la limita dintre diafiză şi epifiză; ele asigură formarea de ţesut osos
nou spre diafiză.
• Creşterea în grosime se face la toate formele de oase lungi, late, scurte) şi este asigurată prin
ac?vitatea periostului a zonei sale interne osteogene. Aceasta crestere con/nua si dupa
varsta de 20-22 de ani.
Delia Cojocariu 65
 Rolurile funcţionale ale oaselor
• Rol mecanic: de susţinere a ţesuturilor moi ale organismului, de locomoţie,
cons5tuind componentele pasive ale sistemului locomotor şi rol de pârghii ale
aparatului locomotor (asupra lor acţionând muşchii);
• Rol de protecţie a unor organe vitale: cu5a craniană pentru encefal, canalul
rahidian pentru măduva spinării, cu5a toracică pentru inimă şi plămâni,
bazinul osos pentru organele pelvine;
• Rol anBtoxic: Oasele reţin numeroase substanţe toxice (Hg, Pb, F) pătrunse
accidental în organism şi le eliberează treptat fiind apoi eliminate renal;
• Rol de sediu principal al organelor hematopoeBce (de formare a elementelor
gurate ale sângelui). La copii toate oasele au funcţie hematogenă, iar la adult
numai oasele late conţin măduvă hematogenă;
• Rol în metabolismul calciului, fosforului şi electroliţilor: Oasele reprezintă
principalul rezervor de substanţe minerale al organismului.
Delia Cojocariu 66
Noţiuni elementare de igienă şi de patologie:
deformări, fracturi, entorse, luxaţii.

Delia Cojocariu 67
Deformare osoasa Fractura

Entorsa Delia Cojocariu 68

 Muşchii capului
• muşchii mimicii
• care prin contracţia lor determină diferite
expresii ale feţei( muschiul frontal);
• muşchii mas?catori
• care intervin în realizarea actului
masMcaţiei= Muschiul Maseter

Muşchii gâtului
• pielosul gâtului
• Sternocleidomastoidieni ( STERN; CLAVICULA SI
MASTOIDA OSULUI TEMPORAL)
• hioidieni

Delia Cojocariu 69
Muşchii trunchiului
• muşchii spatelui şi ai cefei
• muşchii trapezi
• marii dorsali= latul dorsal;
• muşchii anterolaterali ai toracelui
• Pectorali
• Intercostali (profunzi)
• dinţaţi
• muşchiul diafragmă= un muşchi lat
care separă cavitatea toracică de
cea abdominală;
• muşchii anterolaterali ai
abdomenului
• drepţi abdominali
• oblici abdominali
• muşchii piramidali Delia Cojocariu 70
Muschii membrului
superior
• muşchii umărului – deltoid
• muşchii braţului
• biceps brahial
• triceps brahial (pe partea
posterioara)
• muşchii antebraţului
• flexori şi extensori ai
degetelor
• pronatori şi supinatori
• Muschii mainii
Delia Cojocariu 71
 Muschii membrului
• muşchii fesieri
inferior
• muşchii coapsei
• croitor
• cvadriceps femural
• biceps femural
• adductori ai coapsei;
• muşchii gambei
• Gastrocnemieni ( muschii gemeni)
• Solear
= tricepsul sural- Tendonul lui Ahile
• Peronieri
• pronatori şi supinatori ai piciorului
• flexori şi extensori ai degetelor
• muşchii piciorului ce sunt aşezaţi atât pe faţa
dorsală cât şi pe faţa plantară Delia Cojocariu 72
Tipuri de contracţii

• Izometrice – lungimea muşchiului rămâne neschimbată dar tensiunea

creşte foarte mult. În Empul acestui Ep de contracţie, muşchiul nu
prestează lucru mecanic extern.
• Exemplu: sunt caracterisQce musculaturii ce asigură susţinerea posturii corpului.
• Izotonice – lungimea muşchiului variază iar tensiunea rămâne constantă;
muşchii realizează lucru mecanic.
• Exemplu: sunt caracterisQce majorităţii muşchilor scheleQci.
• Auxotonică – variază şi lungimea şi tensiunea muşchiului.

Delia Cojocariu 73
Noţiuni elementare de igienă şi de patologie:
oboseala musculara,
intinderi si rupturi musculare

Delia Cojocariu 74
 InRnderea si ruptura musculara

Oboseala musculara

Tratamentul chirurgical in cazuri grave

Delia Cojocariu 75
 2.2. FUNCŢIILE DE
NUTRITIE
• DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
- transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;
- absorbţia intestinală;
- fiziologia intestinului gros;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică, litiază
biliară, pancreatită.
@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
76
Tub digesFv:

• conţine organe specializate în mărunţirea şi mestecarea hranei (dinţii şi limba)

1. dinţii sunt diferenţiaţi în: incisivi, canini, premolari şi molari; au rol in mas:ca:e si in
Cavitatea bucală vorbire
2. limba este un organ musculos cu rol în mas:caţie, vorbire, gust şi deglu:ţie

• organ musculo-membranos comun pentru sistemul diges4v şi pentru cel

Faringele
respirator
• formă tubulară ce face legătura între faringe şi stomac, avand rol in degluFFe
Esofagul

• situat în partea superioară a cavităţii abdominale imediat sub diafragmă

Stomacul
IntesFnului subţire
o porţiune fixă duoden
o porţiune mobilă jejun şi ileon
Intestinul gros
• organ cavitar
• comunica cu esofagul prin sfincterul cardia si cu duodenul prin sfincterul piloric
• prezinta: corp, fornix, antru si canal piloric
• secreta sucul gastric
• este cel mai lung segment al tubului digesFv
• secreta sucul intesFnal
• prezinta pe suprafata numeroase vilozităţi intesFnale = structuri perfect
adaptate pentru funcţia de absorbţie (conţin în interior o bogată reţea de
capilare sanguine şi un vas limfa4c central pentru preluarea substanţelor
absorbite); rolul vilozitaFlor intesFnale este de a mari suprafata de absorbFe
• nu prezinta vilozitaF intesFnale
• secreta mucus
• format din:
• cec (prezintă o prelungire numită apendice vermiform)
• colon (ascendent, transvers, descendent şi sigmoid)
• rect-> canal anal-> anus Delia Cojocariu 77
Glandele anexe
• sunt situate la nivelul cavităţii bucale
• pot fi mici si mari
• secreta SALIVA
Glandele
• Există trei perechi de glande salivare mari:
salivare
• sublinguale
• submandibulare
• paro'de
• este situat în partea superioară, dreaptă a
cavităţii abdominale, sub diafragm
• Este organizat în lobi iar aceşNa în lobuli si
Ficatul segmente ( Lobulul hepaNc este unitatea
structurala si funcNonala a ficatului)
• secreta BILA

• este situat în cavitatea abdominală sub

stomac, retroperitoneal
• este alcatuit din cap, corp si coada
• El este glandă mixtă
Pancreasul • parte exocrină= secretă suc pancreaNc in
duoden
• parte endocrină = secretă hormoni = insulina
& glucagon

Delia Cojocariu 78
PRINCIPALELE NUTRIMENTErezultate dupa diges.ca chimica
(diges.a realizata de enzimele diges.ve)

! produsii finali ai diges0ei!

• PROTEINELE => PEPTIDE=> AMINOACIZI
• LIPIDE=> ACIZI GRASI SI GLICEROL
• GLUCIDE=> DIZIHARIDE => MONOZAHARIDE
(glucoza, fructoza, maltoza, lactoza)

Delia Cojocariu 79
 DigesBa în cavitatea bucală
TRANSFORMĂRILE FIZICO-CHIMICE
AMILAZA SALIVARA
• Transformari mecanice, fizice şi chimice amidonului preparat maltoză
(p'alina)
• Mas/caţia este procesul prin care alimentele
sunt tăiate , zdrobite, mărunţite de dinţi şi
înmuiate în salivă. Rezultatul mas/caţiei este
formarea bolului alimentar.
• Saliva
• conţine apă, ioni, lizozim (rol an'bacterian), mucus şi
un singur -p de enzimă, numită amilază salivara
(p-alina) ce acţionează asupra amidonului preparat şi
îl transformă în maltoză=> in cavitatea bucală începe
diges-a chimică a glucidelor
• Inmoaie si solubilizeaza alimentele
• Rol in vorbire
• Deglu/ţia este procesul prin care bolul alimentar
trece din cavitatea bucală în faringe, străbate
faringele, esofagul şi ajunge în stomac.
Cavitatea bucala
Delia Cojocariu 80
 Diges7a gastrica
Diges&a gastrică este rezultatul ac&vităţii secretorii şi motorii a stomacului.

• 1.AcFvitatea secretorie= secreţia de suc gastric 2. AcNvitatea motorie este asigurată de două -puri de contracţii:
• CONTINE a. peristal-ce care asigură propulsia alimentelor către pilor cu
• conţine HCl ( ACID CLORHIDRIC) => este foarte acid avand evacuarea CHIMULUI GASTRIC IN DUODEN
ac:une an:sep:ca si ac:veaza enzimele proteoli:ce din sucul b. de retropulsie care asigură amestecul alimentelor cu secreţiile
gastric
gastrice
• Apă
• Mucus cu rol de protec:e
• Enzime= in stomac începe diges:a chimică a proteinelor şi a
lipidelor.
• enzimele acţionează asupra:
PROTEINE PEPSINA peptide si aminoacizi
• proteinelor => proteaze/ enzime proteoli:ce
1. Pepsinogen (inacFv)-> pepsina (acFv)=
acţionează asupra proteinelor şi le
transformă în si pep:de (peptone) Lapte NEcoagulat LABFERMENTUL lapte coagulat
2. Labferment= numai în sucul gastric al
sugarilor având rol în coagularea laptelui
(tranfsorma cazeinogenul solubil din lapte
in Paracazeinat de Calciu)
3. Gela:naza- lichefiaza gela:na Lipidele emulsionate Lipaza gastrica acizi grasi si glicerol
• lipidelor =>lipaze/ enzime lipoli:ce
1. Lipaza gastrica= acţionează asupra lipidelor
emulsionate( din lapte, frisca , oua) şi le
transformă în acizi graşi şi glicerol. Delia Cojocariu 81
 Diges&a intes&nala
La nivelul intes,nului subţire are loc diges,a finală, deoarece aici ac,oneaza toate enzimele
Asupra chimului gastric acţioneaza:

• CONTINE
Øapă
Ø Substanta anorganice: ELECTROLITI (bicarbonat- cu rol in neutralizarea chimului gastric, Na+, K+, Ca++)
ØSubstantele organice: enzimele
SUCUL PANCREATIC • amiloli?ce: amilaza pancrea=că = acţionează asupra amidonului crud pe care îl transformă în maltoză.
produs de pancreasul • lipoli?ce: lipaza pancrea=ca= acţionează asupra lipidelor emulsionate şi le transformă în acizi graşi şi glicerol.
exocrin si se varsa in • proteoli?ce:
duoden • Tripsinogen, chemotripsonogen devin ac=ve sub ac=unea enterokinazei - tripsina, chemotripsina= ataca
proteinele si pep=dele
• Carboxipep=dazele
• elastaza

• ac?oneaza la nivelul duodenului unde ajunge prin canalul coledoc

• Bila nu conţine enzime!
• conţine Apa, Electroli?, Colesterol, Leci?na, săruri biliare (AMARE) si pigmenţi biliari (bilirubina si biliverdina care provin din degradarea
BILA ( fierea)
hemoglobinei in splina si care sunt excreta= in ficat
produsă de ficat
• Bila are rol în diges?a lipidelor determinând emulsionarea lipidelor neemulsionate pregă?ndu-le asTel pentru acţiunea lipazei pancrea?ce
(transforma buca?le mari de grasime in MICRONI- micronul este a mia parte dintr-un milimetru)

• apa, electroli? , NaHCO3, Mucus

• enzime:
SUCUL INTESTINAL
– proteoli?ce – oligopep=daze ce transformă oligopep?dele în aminoacizi
produs de intestin – dizaharidaze (maltaza, zaharaza, lactaza) ce transformă dizaharidele în monozaharide
(la nivelul portiunii apicale
-lipoli?ce – lipaza intes=nală ce acţionează ca şi cea pancrea?că
a enterocitelor)

Delia Cojocariu 82
 Rolul enzimelor in diges1a intes1nala
“-aza”=> ENZIMA
• Transformările chimice ale substanţelor organice complexe sunt realizate de către enzime,
substanţe prezente în sucurile diges/ve.
• Prin ac/unea enzimelor, substanţele organice complexe din alimente sunt transformate în
substanţe organice simple, absorbabile numite nutrimente.
• Saliva conţine apă, ioni, lizozim, mucus şi un singur /p de enzimă, numită amilază salivară ce
acţionează asupra amidonului preparat.
• Stomacul con?ne enzime care ac?oneaza asupra proteinelor (pepsina) si asupra lipidelor (
lipaza gastrica)
• In intes?nul sub?re se varsa sucul intes?nal, bila si sucul pancrea?c.
• Bila nu con?ne enzime. Ea con?ne saruri biliare si pigmen? biliari si emulsioneaza lipidele.
• Intes?nul sub?re con?ne oligopep?daza, dizaharidaze si lipaza intes?nala.
• Sucul pancrea?c con?ne tripsina, chemotripsina, lipaza si amilaza pancrea?ca ( care tansforma
amidonul nepreparat in maltoza)
CUVINTE CHEIE: transformari chimice, nutrimente, amilaza salivara, pepsina, lipaza gastrica, bila,
intes6n sub6re, amidon nepreparat, tripsina, chimotripsina etc.
Delia Cojocariu 83
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS
• La nivelul intesBnului gros se desfăşoară
acBvităţi secretorii, motorii şi de
absorbţie, procese de fermentaQe si
putrefacQe in urma carora se formeaza
materiile fecale
• Rolurile principale ale colonului sunt
1. absorbţia apei şi a electroliţilor ( Na+ si
Cl-)
2. depozitarea materiilor fecale până la
eliminarea lor.
*** Datorită acestor roluri mişcările de la
nivelul colonului sunt lente.

Delia Cojocariu 84
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS
• Ac/vitatea secretorie constă în producerea de mucus cu rol în formarea şi deplasarea materiilor
fecale de-a lungul colonului. La nivelul intes/nului gros se absoarbe apă şi Na+ şi se excretă K+
• Ac/vitatea motorie a intes/nului gros consta in CONTRACTII
• segmentare/ staMonare
• unde peristalMce cu efect propulsiv
• ContracMi in masa, rare si puternice
• În intes/nul gros au loc
a. procese de fermentaţie suferite de glucidele nedigerate (celuloza)
b. procese de putrefacţie suferite de proteinele nedigerate.
• Aceste procese sunt realizate de flora bacteriană anaerobă; ea produce şi unele vitamine din
complexul B şi vitamina K.
• Defecaţia = eliminarea materiilor fecale din rect se numeşte defecaţie.
• Este un act reflex coordonat de măduva spinării şi controlat de scoarţa cerebrală (voluntar).

CUVINTE CHEIE: ac6vitate secretorie, ac6vitate motorie, absorb6e,

mucus, materii fecale, fermenta6e, putrefac6e, vitamina K, defeca6e,
secretorie
Delia Cojocariu 85
Legenda
AA= aminoacizi Delia Cojocariu 86
 noţiuni elementare de igienă şi patologie:
carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.

87
 CARIA DENTARA STOMATITA

CIROZA HEPATICA PACREATITA ENTEROCOLITA

Delia Cojocariu 88
 2.2. FUNCŢIILE DE
NUTRITIE
• CIRCULAŢIA
- grupe sanguine, imunitate;
- activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială,
puls arterial;
- circulaţia mare şi mică;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe,
leucemii, anemii.
@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
89
Grupele sangvine
Sistemul ABO
Spre exemplu: Dacă grupa ta de sânge este B, iar tu ai antigene B pe
eritrocitele tale, atunci în plasma ta se vor regăsi anticorpi anti-A adica
aglutininele alfa.

GRUPA AGLUTINOGENE AGLUTININE

(antigene) (anticorpi)
(pe membrana hematiei) (in plasma)

O (I) fara alfa, beta

*donator universal

A (II) A beta
B (III) B alfa
AB (IV) A, B fara
*primitor universal

Delia Cojocariu 90
 Transfuzia
= metodă ce constă în administrarea prin perfuzie de sânge proaspăt sau conservat
provenit de la un donator.

q Regula transfuziei
=agluInogenul din sangele donatorului sa nu se
intalneasca cu agluIninele din plasma primitorului
Întâlnirea agluMnogenului cu agluMnina corespunzătoare
(A cu α sau B cu β) duce la un conflict imun, anMgen-
anMcorp urmat de agluMnarea hemaMilor şi hemoliză
(distrugerea hemaMilor).

q Se pot realiza transfuzii de maximum 500 ml de sange

intre grupe dupa schema de mai jos.
q In caz contrar (peste 500 ml sange), tranfuzia se va
realiza izogrup

• Grupa 0(I) poate dona la toate grupele (donator

universal) dar nu poate primi decât sânge izogrup
• Grupa AB(IV) poate primi de la toate grupele
Schema tranfuziilor (primitor universal)
Delia Cojocariu 91
CONSECINTA TRANFUZIEI cu SANGE DE LA UN
DONATOR INCOMPATIBIL (sistemul ABO)

=
Întalnirea agluSnogenului cu agluSnina corespunzătoare(A cu alfa
şi B cu beta) este incompaSbilă deoarece se produce reacţia anSgen-
anScorp care determină:
• hemoliza-distrugerea hemaQilor;
• agluQnarea hemaQilor-adunarea hemaQilor la un loc.

Delia Cojocariu 92
 • 85% din populaţia globului are Rh poziIv.

Sistemul Rh • Aceste persoane au pe membrana hemaMilor

anMgenul D (Rh), mostenit pe linie paterna
• Pentru acesta nu există agluMnine omoloage anM-D
(anM-Rh);
• S-a constatat că:
• 15% din populaţia globului are Rh negaIv.
• Aceste persoane nu prezintă pe membrana
hemaMilor anMgenul D (Rh)

Importanţa cunoaşterii Rh-ului:

• In cazul unei prime transfuzii de sânge Rh poziIv la o persoană Rh negaIv se produc în sângele
primitorului an6corpi an6-D (an6-Rh). Aces6 an6corpi ce vor determina hemoliza in cazul unor
tranfuzii viitoare.
• în cazul mamelor Rh negaIv când tatăl este Rh poziIv, datorită caracterului dominant al genei, copiii
rezultaţi vor moşteni caracterul Rh poziIv. Prima sarcină decurge normal( se formeaza AnMcorpi anM-D
on momentul sarcinii), anMcorpi care raman in sangele mamei. La o nouă sarcină aceşM anMcorpi
pătrund în circulaţia fetală şi distrug hemaMile fătului ( HEMOLIZA) putând duce chiar la moartea
acestuia.
Delia Cojocariu 93
AS- vene pulmonare- O2
AD- vene cave- CO2

VS- AORTA-O2
VD- Artera pulmonara- CO2

Delia Cojocariu 94
 MAREA si mica circulatie
Sângele din organism se deplasează într-un circuit închis, unidirecțional, prin circulația sistemică și cea
pulmonară, care sunt dispuse în serie și sunt legate prin inimă.

MAREA CIRCULATIE=CIRCULATIA SISTEMICA

Sange oxigenat Sange neoxigenat

mica circula.e=circula.a pulmonara

Sange neoxigenat Sange oxigenat

Delia Cojocariu 95
 noţiuni elementare de igienă şi patologie:
cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe, leucemii, anemii

Delia Cojocariu 96
 hemoragii interne şi externe

cardiopatie ischemica
anemia

Delia Cojocariu 97
 2.2. FUNCŢIILE DE
NUTRITIE
• RESPIRAŢIA
- ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.

@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
98
 Ven1laţia (respira1a) pulmonară
• Procesul principal care asigura schimbul de gaze dintre organism si mediul inconjurator.
• se realizează prin două mişcări respiratorii: inspiraţia şi expiraţia

Delia Cojocariu 99
 Volume pulmonare
• V.C. = volum curent
• valoare de 500ml de aer
• reprezintă volumul de aer inspirat şi expirat în Mmpul
respiraţiei normale
• V.I.R. = volum inspirator de rezervă
• valoare de 1 500ml de aer
• reprezintă volumul de aer ce poate inspirat printr-o
inspiraţie forţată (peste volumul curent)
• V.E.R. = volum expirator de rezervă
• valoare de 1 500ml de aer Volum rezidual
• reprezintă volumul de aer ce poate expirat printr-o • V.R. şi capacităţile care îl
expiraţie forţată (după expirarea volumului curent) includ se pot măsura prin
• V.R. = volumul rezidual metode speciale
• Valoare de 1 500ml de aer
• reprezintă volumul de aer care rămâne în plămâni şi
după o expiraţie forţată Delia Cojocariu 100
Capacităţi pulmonare
= sume de două sau mai multe volume pulmonare
• V.C. = volum curent (500 ml)
1. C.V. = V.C. + V.I.R. + V.E.R.
= 3 500 ml de aer • V.I.R. = volum inspirator de rezervă (1500 ml)
• Capacitatea vitală – C.V. • V.E.R. = volum expirator de rezervă (1500 ml)
• volumul maxim de aer pe care o persoană îl
poate scoate din plămâni după o inspiraţie • V.R. = volumul rezidual
maximă
• Este influentata de varsta, sex, talie, stare
fiziologica, daca persoara fumeaza sau nu;

2. C.P.T. = C.V. + V.R.

= V.C. + V.I.R. + V.E.R. + V.R.
= 3 500 ml + 1500 ml
= 5 000 ml aer

• Capacitatea pulmonară totală – C.P.T.

• volumul maxim până la care pot
expansionaţi plămânii prin efort inspirator !!!! De ce este mai mare capacitatea pulmonara totala??
maxim Deoarece include si Volumul rezidual in calcul.

Delia Cojocariu 101

Etapele respiraţiei

• Schimburile gazoase
respiratorii cuprind 3
etape:
1. Etapa pulmonară
2. Etapa sanguină
3. Etapa celulară (Esulară)

Delia Cojocariu 102

 Etapa pulmonară
= schimbul de gaze respiratorii dintre aerul alveolar şi sângele capilar.

• Se realizează la nivelul membranei

alveolo-capilară (respiratorie)
alcătuită din:
• endoteliul capilar
• intersMţiul pulmonar
• epiteliul alveolar
• surfactant (lichid tensioacMv)
• Se realizează prin difuziune, ce se
bazează pe existenţa unei diferenţe
de presiune, iar sensul procesului va
întotdeauna orientat dinspre zona
cu presiune mare către zona cu
presiune mică.

Delia Cojocariu 103

 Etapa pulmonară
= schimbul de gaze pulmonar/ alveolar respiratorii dintre aerul alveolar şi sângele capilar;
se realizeaza prin DIFUZIUNE
Difuziunea oxigenului Difuziunea dioxidului de carbon
• Oxigenul trece din aerul alveolar unde se • CO2 trece din sângele capilar unde se aă la
află la o presiune de 100 mmHg în sângele o presiune de 46 mmHg în aerul alveolar
capilar unde se află la o presiune de 40 unde se afla la o presiune de 40 mmHg.
mmHg.
MEMBRANA
ALVEOLO-CAPILARA
0,6 microni
46 mm Hg
50-100 m2
-endoteliu alveolar
-interstitiu pulmonar
-endoteliu capilar
40 mm Hg
100 mm Hg

40 mm Hg
Surfactant
Lichid= forta de tensiune ac,va ( forta de recul prin
ajutorul careia plamanul revine la forma ini,ala, in
afara de elas,citatea acestuia)

Delia Cojocariu 104

 Etapa sanguină (transportul gazelor respiratorii prin sânge)
O2 este transportat:
1. 98,5 % sub formă de
oxihemoglobină (rezultată în urma
combinaţiei labile cu hemoglobina
prezentă la nivelul eritrocitelor)
2. 1,5 % sub formă liberă dizolvat CO2 este transportat:
fizic în plasmă; 1. 5% sub formă de
carbaminohemoglobină sau
OXIHEMOGLOBINA Dizolvat fizic in plasma
carbohemoglobină (rezultată în urma
combinaţiei labile cu hemoglobina prezentă
la nivelul eritrocitelor)
2. 5 % sub formă liberă dizolvată
fizic în plasmă;
3. 90 % sub formă de bicarbonaţi
Delia Cojocariu
de sodiu in plasma 105
 Etapa celulară (Bsulară)
=schimbul de gaze >sular dintre sângele capilar şi celule prin intermediul lichidului inters>ţial

• O2 trece din sângele • CO2 trece din celule

capilar unde se află (unde presiunea lui este
la o presiune mare în mare) în lichidul
lichidul intersSţial şi intersSţial şi de aici în
de aici în celule unde sângele capilar unde
se află la o presiune presiunea este mică;
mică;

În celule, la nivelul
mitocondriilor au loc
procese oxido-
reducătoare, prin care
substanţele organice sunt
Delia Cojocariu oxidate, rezultând dioxid 106
de carbon, apă şi energie.
Ce se intampla in timpul uneui efort cu frecventa
respiratorie sau cu frecventa cardiaca?
Ø In Mmpul unui efort muschii vor avea
nevoie de mai multa energie. Energia
rezulta din etapa a 3-a a respiraMei
(respiraMa celulara= arderea celulara a
substantelor organice in mitocondrie,
prin care rezulta energie)
Ø In efort au loc arderile mai intense, este
nevoie de mai mult oxigen, prin urmare
creste si frecventa cardiaca si frecventa
respiratorie.
Ø De asemenea, in 6mpul unui efort fizic, atat inspira6a cat si expira6a devin FORTATE
Ø Inspira6a fortata se realizeaza prin contrac6a suplimentara a muschilor inspiratori
accesori ( auxiliari): Muschii pectorali, Muschii dinta6 si Muschiul
Sternocleidomastoidian.
Ø Expira6a fortata este un proces ACTIV si se realizeaza prin contrac6a suplimentara
a muschilor accesori: Muschii abdominali si Muschii intercostali interni
Delia Cojocariu 107
Noţiuni elementare de igienă şi patologie:
gripă, fibroză pulmonară, emfizem

Delia Cojocariu 108

 GRIPA

Fibroza pulmonara
Tesutul elas4c al plamanului se transforma in tesut fibros
Delia Cojocariu 109
 2.2. FUNCŢIILE DE
NUTRITIE
• EXCREŢIA
- formarea şi eliminarea urinei;
- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită,
glomerulonefrită.
@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
110
 Sistemul excretor
= format din rinichi şi căi urinare extrarenale

2 uretere

• Rinichii sunt aşezaţi în partea posterioară a cavităţii

abdominale de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. Vezica urinara

Uretra
Delia Cojocariu 111
 Rinichii
Nefronul este unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului

• Rinichii conţin două milioane de nefroni.

• Funcţia nefronului este de a produce urina.

Delia Cojocariu 112

 Formarea urinei constă în trei etape:
• 1. Ultrafiltrarea glomerulară • 2.Reabsorbţia tubulară • 3.Secreţia tubulară

• Urina primară de la nivelul capsulei Bowman trece în sistemul

tubular al nefronului unde suferă procese de reabsorbţie şi
secreţie tubulară. Delia Cojocariu 113
ETAPELE FORMARII URINII

• URINA FINALA SE PRODUCE IN URMA PROCESELOR DE ABSORBTIE SI SECRETIE LA NIVELUL TUBILOR NEFRONILOR;
INTR-O CANTITATE MICA (1,8 LITRI/ZI)

Delia Cojocariu 114

Formarea urinei
• Urina se formeaza in rinichi, la nivelul nerfronilor. Se realizeaza prin 3 mecanisme: ultrafiltrare glomerulara,
reabsorbMe tubulara si secreMe tubulara.
• UltraFiltrarea glomerulara consta in trecerea din glomerul in capsula Bowmann a plasmei, fara proteine. Rezulta
filtratul glomerular sau urina primara (180l/zi), diluata care conMne apa, uree, acid uric, creaMnina, saruri minerale,
aminoacizi, vitamine, glucoaza.
• ReabsorbMa tubulara consta in trecerea din tubul urinifer in capilarele peritubulare ( care inconjoara tubul urinifer) a
apei, glucozei, aminoacizilor, vitaminelor, sarurilor minerale. Rezulta urina finala( 1,8 l/zi), concetrata, fara glucoza.
• SecreMa tubulara se realizeaza la nivelul tubului urinifer si este procesul invers reabsorbMei tubulare. Consta in
trecerea unor substante toxice sau in exces, medicamente din capilarele peritubulare in tubul urinifer.
• Urina finala conMne 95% apa si 5% substante dizolvate dintre care 2% sunt saruri minerale ( cloruri, sulfaM, fostaM,
carbonaM) si 3% sunt substante organice ( uree, creaMnina si acid uric)
• Glucoza este prezenta numai in urina persoanelor bolnave de diabet zaharat.

Cuvinte cheie: filtrare glomerulara, reabsorb6e tubulara, secre6e tubulara, urina primara, uree,
nefroni, urina finala, tub urinifer etc.

Delia Cojocariu 115

 URINA PRIMARA URINA FINALA
ØASEMANARI: ambele conSn apa, uree, acid uric, cretaSnina.
ØDEOSEBIRI:
Øurina primara conQne glucoza pe cand urina finala nu conQne glucoza.
ØUrina primara este intr-o canQtate mare (180 de litri/zi) iar cea finala intr-o
canQtate mica ( 1,5-2 litri/zi)

Delia Cojocariu 116

Eliminarea urinii
urina formată în tubii uriniferi, la nivelul nefronilor, este eliminată prin căile urinare :

Øcalice mici şi mari

Øpelvis renal=
bazinet
Ø 2 x uretere
Ø vezica urinară
Øuretra

Delia Cojocariu 117

RELATIA DINTRE EXCRETIE SI CIRCULATIE
ULTRAFILTRAREA GLOMERULARA

Delia Cojocariu 118

Noţiunielementare de igienă şi de patologie:
cistită, nefrită, glomerulonefrită

Delia Cojocariu 119

 Glomeruloneftita

Dureri lombare
Cistita
Delia Cojocariu 120
 2.2. FUNCŢIILE DE
REPRODUCERE
•SISTEMUL REPRODUCATOR
-componente, fiziologie;
- sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;
- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.

@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
121
• GONADE: tes/cule şi ovare
• GAMETI: spermatozoizi si ovule

Delia Cojocariu 122

GONADELE
• Sunt reprezentate de tesScule şi ovare.
• Aceste funcţii (ale gonadelor) sunt controlate de hormonii gonadotropi (FSH şi LH) ai
hipofizei anterioare.

• Acestea sunt glande mixte ce îndeplinesc două funcţii:

1. funcţie exocrină= producerea de gameţi ( spermatozoizi si ovule)
2. funcţia endocrina= secreţia de hormoni

Delia Cojocariu 123

 Sistemul reproducător feminin

Este format din:

1. Ovare
2. căi genitale organele genitale
• trompe uterine interne
• uter
• vagin
3. organele genitale externe= vulvă
4. glande anexe= GLANDA MAMARA

Delia Cojocariu 124

 Sistemul reproducător feminin
Ovare
• Ovarele sunt situate în cavitatea
pelviană( in pelvis)
• Oragane pereche
• cu funcţie mixtă
• exocrină producând ovule prin
ovogeneză
• Ovulul este celula sexuală feminină
care are un set de cromozomi adică
23 de cromozomi din care 22 sunt
autozomi şi unul este cromozomul X
acesta fiind un
heterozom(cromozom al sexului).
• endocrină producând hormoni:
estrogeni şi progesteron
Delia Cojocariu 125
 Sistemul reproducător feminin
Ovare
• Structură: ovarul prezintă două zone
1. medulară cu vase sanguine şi
limfaGce cât şi fibre nervoase
vegetaGve;
2. corGcală ce conţine
Øfoliculi ovarieni aflaţi în diferite
stadii de dezvoltare
o Primordiali, primari, secundari,
terţiari
o In ei se dezvolta ovocitul • Foliculii ovarieni terţiari (se mai numesc maturi sau „de Graaf”);
o aceş'a conţin în interior ovulul (ovocitul). După eliminarea
Øcorp galben ovocitului, foliculul matur se transformă în corp galben ce
Øcorp alb (ţesut cicatricial); secretă progesteron şi estrogen.

Delia Cojocariu 126

 OVULUL= celula sexuala feminina
- Este o celela haploida= are un singur set de cromozomi
- ovulele con6n cromozomul de sex X
Delia Cojocariu 127
Func6a endocrina a ovarului= secre6a de hormoni androgeni ovarieni (ESTROGEN SI PROGESTERON)

Delia Cojocariu 128

Sistemul reproducător feminin
Trompele uterine

• sunt conducte pereche situate între ovare şi uter.

• au formă de pâlnie cu marginile franjurate spre
ovar.
• Au funcţia de a capta ovulul expulzat din foliculul
matur si in conduc spre uter
• În trompele uterine are loc procesul de fecundaţie
ce constă în contopirea ovulului cu
spermatozoidul şi formarea celulei ou (zigot).
Delia Cojocariu 129
Sistemul reproducător feminin
Uterul. Ciclul uterin

• este organ musculos cavitar, nepereche

• Situat in pelvis între vezica urinară şi rect
• având formă de pară.
• Este format dint-un corp şi din colul uterin (numit şi
cervix)
• Cavitatea uterului prezintă o mucoasă ce suferă
modicări ciclice sub influenţa hormonilor ovarieni.
• La nivelul uterului are loc procesul de nidaţie ce
constă în fixarea embrionului în mucoasa uterină.
Delia Cojocariu 130
 Sistemul reproducător masculin

Este format din:

1. TesBcule
2. Căi spemaBce organele genitale
3. glande anexe interne
• Prostata
• Vezicule seminale
4. organele genitale externe
• Penis

Delia Cojocariu 131

 Sistemul reproducător masculin
TESTICULELE
• organe pereche
• situate în afara organismului, în pungi tegumentare numite
scrot.
• glande mixte având funcţie dublă: exocrină şi endocrină
• Funcţia exocrină constă în formarea spermatozoizilor
prin procesul de spermatogeneză
• începe la pubertate şi se desfăşoară permanent.
• Spermatozoidul (gametul masculin) este o celulă
haploidă adică are un singur set de cromozomi ce
cuprinde 23 de cromozomi din care 22 sunt autozomi.
• După cromozomii de sex pe care îi posedă
spermatozoizii sunt de două feluri: unii au heterozomul
X iar alţii heterozomul Y.
• Funcţia endocrină constă în secreţia de hormoni
androgeni reprezentaţi de testosteron

Delia Cojocariu 132

 Sistemul reproducător masculin
TESTICULELE

• Structura tesGculelor: tesGculul este organizat in lobi

si lobuli
• Un lob tes/cular este format din 250-300 de lobuli
tes/culari.
• Fiecare lobul prezintă 2-3 tubi seminiferi contorţi în care are
loc spermatogeneza(formarea spermatozoizilor- game/lor
masculini) şi celule inters?ţiale Leydig ce secretă hormoni
androgeni tes/culari ( TESTOSTERON). Delia Cojocariu 133
 Spermatozoizii ( celula sexuala masculina)
- Este o celula haploida ( are un singur set de cromozomi)
- Pot con6ne cromozomi de sex X sau Y
Delia Cojocariu 134
Functia endocrina a testiculului= Secretia de hormoni androgeni( TESTOSTERON)

Delia Cojocariu 135

 Sistemul reproducător masculin
Caile sperma9ce
• sunt conducte de eliminare a spermatozoizilor şi a
lichidului spermaMc.
• Ele sunt:
– intratesIculare:
Ø tubii drepţi
Ø reţeaua tesMculară
– extratesIculare:
Ø canale eferente
Ø canalul epididimar
Ø canalul deferent
Ø canalul ejaculator
Ø uretra
= cale urogenitala pentru eliminarea urinei dar si a
spermei

Delia Cojocariu 136

 Sistemul reproducător masculin
Glandele anexe

• Prostata • Vezicule seminale

• In numar de
• situată în jurul uretrei două(glande
sub vezica urinară.
pereche)
• Secretă un lichid ce • situate deasupra
asigură mobilitatea şi prostatei
fer?litatea • Secretă un lichid ce
spermatozoizilor
asigură nutriţia
spermatozoizilor

Delia Cojocariu 137

 Cum influenteaza Hipofiza (adenohipofiza)
ac1vitatea gondelor?

FSH LH
Hormonul Hormonul
Foliculos/mulant Luteinizant

Delia Cojocariu 138

 Sănătatea reproducerii

• Sanatatea reproducerii implica o viata sexuala in

siguranta, posibilitatea de a procrea, precum si libertatea
de a hotara cand, daca si cat de des doresc sa procreeze.
• Planificare familială=reprezintă capacitatea unei persoane
sau a unui cuplu de a an/cipa şi de a avea numărul dorit
de copii.
• Obiec/vele serviciilor de planificare familiala sunt:
Ø Prevenirea sarcinilor nedorite, avortului si
abandonului de copii;
Ø Asigurarea u$lizarii corecte a contracep$vului
ales;
Ø Prevenirea infec$ilor cu transmitere sexuala(ITS);
Ø Prevenirea si depistarea precoce a cancerului de
col uterin si de sani;
Ø Pastrarea calita$i vie$i de cuplu.

Delia Cojocariu 139

 Sănătatea reproducerii
ConcepBa
• Se realizeaza in perioada de maturitate
sexuala a celor 2 indivizi de sexe
diferite
• In a 14-a zi a ciclului ovarian are loc
OVULATIA, adica expulzia ovocitului II
din ovar. Acesta ajunge la nivelul
trompei uterine, unde are loc
FECUNDATIA
• In urma fecundatiei (contopirii
spermatozoidului cu ovulul) se
formeaza zigotul care incepe sa se
segmenteze in timp ce parcurge
trompa uterina (72 h)
Delia Cojocariu 140
 Sănătatea reproducerii
Sarcina
• DefiniQe: Sarcina reprezintă perioada normală de
dezvoltarea a embrionului, Qmp de 9 luni în uter.
• Zigotul( care isi conSnua segmentaSa inca 3 ziel)
ajunge la nivelul uterului
• Aici are loc NIDATIA= fixarea zigotului de mucoasa
uterina
• Zigotul se transforma in embrion, iar embrionul se
transforma in fat
• Fatul se dezvolta si creste pana la sfarsitul lunii a 9-a
de sarcina; nutriSa fatului se realizeaza prin placenta
si vasele ombilicale (placenta are şi funcţie de organ
endocrin ea secretând estrogeni şi progesteron.

Delia Cojocariu 141

 Sănătatea reproducerii
Nasterea
• Definitie: expulzia fatului la sfarsitul celor 9 luni de dezvoltare
intrauterina

Delia Cojocariu 142

 Sănătatea reproducerii
ContracepBa
• Pentru a preîntâmpina temporar sau pemanent o sarcină, unul sau ambii membrii ai unui
cuplu pot folosi anumite metode de contracepţie:

temporare DefiniQve( sterilizare)

• contracepNve de barieră • vasectomia (bărbaţi)
• PrezervaNve • ligaturarea trompelor uterine (femei)
• diafragmă • histerectomia (uNlizată în cazuri medicale
• spermicide selecţionate)
• contracepNve orale (estro-progestaNve)
• injecţiile cu progesteron sau implanturi
subdermice hormonale
• steriletul
• Metoda calendarului
• Metoda temperaturii bazale Delia Cojocariu 143
Delia Cojocariu 144
Noţiuni elementare de igienă şi de patologie:
anexită, adenom de prostată

Delia Cojocariu 145

Anexita la femei

Adenomul de prostata la barba6

Delia Cojocariu 146
 FELICITĂRI!
Es, de nota 10!
Spor la recapitulare!
• Pentru mai multe explica6i ma po6 contacta AICI:

0745342297

@deliaa24

Delia Cojocariu

onelifetodeliacojocariu@outlook.com
www.deliacojocariu.com
147