Petcu Florin-Raul

Master, Fizică Medicală Aplicată, Anul I

Studiul aberaţiilor cromosomiale induse de radiaţii

1. Scopul experimentului
Se efectuează un studiu microscopic cantitativ al aberațiilor cromosomiale induse de
radiații în organismele vegetale și se evaluează procentele de aberații cromosomiale de
diferite tipuri prezente în probele analizate.

2. Materiale și dispositive necesare

a) Sursă de radiaţii X, g , UVC
b) Seminţe selecţionate de plante (de preferinţă din specii cu un număr relativ mic de
cromosomi)
c) Microscop optic prevăzut cu obiectiv cu imersie
d) Lame şi lamele pentru microscopie
e) Reactivi pentru fixarea şi colorarea preparatelor microscopice

3. Modul de lucru
a) Se selectează 20-30 de semințe (de exemplu, cariopside de graminee, cum ar fi grâu sau
secară) și se supun tratamentului cu radiații. Într-o etapă preliminară a experimentului
principal, se testează mai multe durate de iradiere pentru a determina doza de radiații
necesară pentru a induce un număr semnificativ de aberații.

b) Semințele tratate și un număr egal de semințe martor sunt înmuiațe și lăsate să germineze
timp de 24-48 de ore (în funcție de specie și sezonul de vegetație).

c) Se prelevează probe de țesut vegetal (2-3 mm) din meristemele de creștere radiculară.
Aceste probe sunt pregătite sub formă de preparate microscopice permanente folosind
metoda "squash" (strivire și colorare cu fucsina). Celulele observate la microscop vor
avea o colorație intensă de roz-trandafiriu, în special în nucleu. Pentru lucrarea de
laborator de biofizică, studenții primesc lame pregătite în prealabil sub formă de
 preparate colorate permanente sau se efectuează pregătirea pe parcursul mai multor
sesiuni.

d) Analiza la microscop se face cu un microscop optic obișnuit, cu un ocular de 10x și

obiective de 40x și 90x (cu imersie în ulei de cedru). Preparatul biologic de pe lamă este
fixat cu clemele de pe masa microscopului, iar obiectivul se apropie suficient de mult
pentru a obține imagini clare ale nucleelor celulare, care sunt intens colorate în roz.

e) Lamă este deplasată pe direcțiile OX și OY pentru a căuta celule aflate în diviziune.

Citoplasma și membrana celulară apar, de asemenea, colorate într-o nuanță foarte slabă
de roz, ceea ce facilitează căutarea în câmpul microscopului.

f) Celulele care nu sunt în diviziune nu prezintă nicio structură sau tendință de structurare a
materialului genetic sub formă de cromozomi. Cromozomii apar numai atunci când celula
intră în procesul de diviziune.

g) Odată ce o celulă aflată în diviziune este identificată, atenția observatorului se

concentrează pe descrierea imaginii din câmpul microscopului pentru a caracteriza tipul
de diviziune: normală sau anormală. În cazul diviziunilor anormale, se încearcă
identificarea tipului de aberație cromozomială prezentă.

h) Se numără celulele aflate în diviziune (atât normale, cât și anormale) atât în probele
testate, cât și în probele martor. Rezultatele sunt trecute în tabele și se efectuează o
analiză statistică. Se recomandă utilizarea testului t-Student pentru a determina dacă
modificările induse de radiații au semnificație statistică cantitativă sau nu.

i) Se numără celulele care prezintă aberații cromozomiale în cel puțin 10 câmpuri de

observație. Aceeași procedură este urmată și pentru preparatele martor obținute din
semințe neiradiate, care pot prezenta un număr mic de aberații datorită acțiunii anterioare
a factorilor fizici și chimici ambientali (necontrolabili).

j) Rezultatele de la probele testate și probele martor sunt trecute în tabele și se efectuează o

analiză statistică. Se recomandă utilizarea testului t-Student pentru a determina dacă
modificările induse de radiații au semnificație statistică cantitativă sau nu.
 Tabel de date experimentale

Celule Aberații Fragmente cromosomiale Procentul de aberații cromosomiale

Aberaţii
(nr.) (nr.) (nr.) (%)

Proba 1 120 38 22 32.2

Proba 2 118 47 37 39.8

Martorul 180 7 5 3.9

4. Concluzii
Comparând rezultatele obținute cu martorul, putem trage următoarele concluzii:
Proba 1, care a fost iradiată timp de 60 de minute, a înregistrat un procent semnificativ
crescut de aberații cromosomiale (32.2%) în comparație cu martorul (3.9%). Această creștere
semnificativă sugerează că radiațiile au un impact puternic asupra integrității cromozomilor
și pot induce apariția de aberații cromosomiale.

Pe de altă parte, proba 2, care a fost iradiată timp de 120 de minute, a înregistrat un
procent și mai mare de aberații cromosomiale (39.8%) față de martor. Acest rezultat
confirmă ipoteza că o expunere prelungită la radiații poate duce la o creștere semnificativă a
aberațiilor cromosomiale și la perturbări în structura și funcționarea cromozomilor.

În concluzie, rezultatele experimentului evidențiază faptul că radiațiile pot induce aberații

cromosomiale, iar aceste efecte sunt dependente de durata iradierii. Cu cât durata iradierii
este mai mare, cu atât se înregistrează un procent mai ridicat de aberații cromosomiale.
5. Articole

- Chromosomal aberrations and micronuclei induced in onion (Allium cepa) by gamma-

radiation, A. Bolsunovskya, D. Dementyev, E. Trofimova, E. Iniatkina, Yu Kladko, M.
Petrichenkov, Journal of Environmental Radioactivity 2019
- The nature and repair of DNA lesions that lead to chromosomal aberrations induced by ionizing
radiations, A.T. Natarajan, F. Darroudi, L.H.F. Mullenders and M. Meijers, Mutation Research,
160 (1986)