19martie 2021 LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”

Profesor: Iu.Subotin

Disciplina: CHIMIA Numele, prenumele: Cazacu Dragos

Clasa 9 „D” Verificat profesor ___________________

Lucrare practică
Tema „Azotul. Compușii azotului ”
Scopul: Studierea proprietăților azotului și compușilor lui.
Utilaje şi reactivi: Stativ cu eprubete, cilindru, surcică, balon Wurtz, balon pentru colectarea gazelor,
pahar chimic,(NH4)2Cr2O7, NaNO2 soluție, NH4Cl soluție, NH4Cl solid, Ca(OH)2 solid, H2O
distilată, HNO3 conc., Na, Cu, Cu(NO3)2, fenolftaleină.

Efectuarea lucrării

Experiența 1. Obținerea azotului (descompunerea (NH4)2Cr2O7)

Transferați pe o placă metalică 20-30 g de dicromat de amoniu. Cu ajutorul chibritului aprins sau a
unui arzător cu gaz aprindeţi substanţa. Inserați imaginele corespunzătoare în tabelul de mai jos.

Imaginea până la reacție Imaginea în procesul reacției

Ecuația reacției:
(NH4)2Cr2O7 Cr2O3 + N2 + 4H2O

Observație: În urma descompunerii substanței portocalii, substanța a devenit verde-închis și s-a

degajat gaz.
Concluzie: Dicromatul de amoniu la temperatura se descompune în oxid de crom (III), azot și apă.
 19martie 2021 LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”
Profesor: Iu.Subotin

Experiența 2. Obținerea azotului (descompunerea (NH4NO2)

Plasați într-un balon Wurtz câte  50 ml soluție NH4Cl și NaNO2 și încălziți balonul. Colectați gazul ce
se elimină într-un cilindru umplut cu apă. Observați dezlocuirea apei din cilindru. Explicați fenomenul.
Introduceți în cilindru cu gazul colectat o surcică aprinsă. Ce se întâmplă?

Imaginea în procesul colectării gazului în

Imaginea cu surcica aprinsă
cilindru

Ecuaţia reacţiei:
NH4Cl + NaNO2 NaCl + N2 + 2H2O

Observație: Gazul degajat a dezlocuit apa din cilindru. Când am introdus surcica aprinsă în cilindru,
aceasta s-a stins.
Concluzie: Gazul a dezlocuit apa deoarece este mai ușor și are o densitate mai mică. Azotul nu
întreține arderea.
 19martie 2021 LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”
Profesor: Iu.Subotin

Experiența 3. Obținerea amoniacului

Într-o eprubetă introduceți 5 g NH4Cl solid și Ca(OH)2. Închideți eprubeta cu un dop cu tub pentru
evacuarea gazelor. Capătul tubului introduceți într-un balon fixat în stativ cu gura în jos. Încălziți eprubeta.
Peste  3-4 min aduceți la gura eprubetei o hârtie de indicator universală umectată. Notați modificările ce
se produc în tabelul de mai jos.

Imaginea instalației până la Imaginea modificării culorii

Imaginea în procesul reacţiei
încălzirea eprubetei indicatorului universal

Ecuaţia reacţiei:
Ca(OH)2 + 2NH4Cl  CaCl2 + 2NH3 + 2H2O

Observație: În urma încălzirii substanțelor, pe pereții eprubetei s-au format picături de apă
condensate și s-a degajat un gaz mai ușor decât aerul. În urma apropierii hârtiei de indicator
universală de gura eprubetei, aceasta a devenit albastră.
Concluzie: Amoniacul are proprietăți bazice și este mai ușor decât aerul.
 19martie 2021 LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”
Profesor: Iu.Subotin

Experienţa 4. Interacţiunea NH3 cu HCl

Turnaţi într-un pahar 5-10 ml NH4OH conc. şi 5-10 ml HCl conc. Apropiaţi paharele unul de altul.
Notaţi modificările ce se produc în tabelul de mai jos.

Imaginea până la reacţie Imaginea în procesul reacției

Ecuaţia reacţiei:
NH3 + HCl  NH4Cl

Observaţie: În urma apropierii paharelor am observat un gaz de culoare albă.

Concluzie: Amoniacul și acidul clorhidric concentrat reacționează, formând clorură de amoniu, care
având o culoare albă și fiind volatilă, se evaporă.
 19martie 2021 LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”
Profesor: Iu.Subotin

Experiența 5. Interacțiunea NH3 cu H2O

Umpleți un balon cu amoniac (ex.3). Fixați balonul într-un stativ cu gura în jos și astupați-l cu un dop
cu un tub introdus într-un vas cu apă. Adăugați în vasul cu apă 5-6 picături de fenolftaleină. Observați ce se
întâmplă. Notați modificările ce se produc în tabelul de mai jos.

Imaginea până la reacție Imaginea în procesul reacției

Ecuația reacției:
NH3 + H2O  NH4OH

Observație: În urma reacției dintre gaz și apă, culoarea acesteia a devenit zmeurie.
Concluzie: Amoniacul și apa reacționează, iar în urma reacției se obține hidroxidul de amoniu, care
are proprietăți bazice.
 19martie 2021 LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”
Profesor: Iu.Subotin

Experiența 6. Interacțiunea HNO3 concentrat cu Na

Turnați într-un pahar 10 ml acid azotic concentrat și adăugați o bucățică de Na. Observați ce se
întâmplă. Notați modificările ce se produc în tabelul de mai jos.

Imaginea până la reacție Imaginea în procesul reacției

Ecuaţia reacţiei:
8Na + 10HNO3  8NaNO3 + N2O + 5H2O

Observaţie: În urma adăugării bucății de sodiu în acid azotic concentrat am observat o explozie.
Concluzie: Reacția sodiului cu acidul azotic concentrat este una exotermă iar în urma ei se obține
nitrat de sodiu, oxid de azot (I) și apă.
 19martie 2021 LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”
Profesor: Iu.Subotin

Experiența 7. Interacțiunea HNO3 concentrat cu Cu

Turnați într-un pahar 10 ml acid azotic concentrat și adăugați o bucățică de Cu. Observați ce se
întâmplă. Notați modificările ce se produc în tabelul de mai jos.

Imaginea până la reacție Imaginea în procesul reacției

Ecuația reacției:
Cu + 4HNO3  Cu(NO3)2 + 2NO2 + 2H2O

Observație: În urma introducerii bucății de cupru în acid azotic concentrat, am observat cum
soluția capătă o culoare albastră-verzuie și se degajă un gaz brun.
Concluzie: Cuprul reacționează cu acidul azotic concentrat formând nitrat de cupru, oxid de azot
(IV) – gazul brun, și apă.
 19martie 2021 LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”
Profesor: Iu.Subotin

Experiența 8. Descompunerea termică Cu(NO3)

Plasați într-o eprubetă 5-10 g de nitrat de cupru (II). Încălziți eprubeta. Notați modificările ce se
produc în tabelul de mai jos.

Imaginea până la reacție Imaginea în procesul reacției

Ecuația reacției:
2Cu(NO3)2   2CuO + 4NO2 + O2

Observație: În urma încălzirii eprubetei substanța albastră a devenit neagră și s-a degajat un gaz
brun.
Concluzie: Nitratul de cupru se descompune la temperatură în oxid de cupru, oxid de azot (IV) și
oxigen.
 19martie 2021 LICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”
Profesor: Iu.Subotin

Experiența 9. Descompunerea termică KNO3

Plasați într-o eprubetă 5-10 g de nitrat de potasiu. Încălziți eprubeta. Peste 2-3 min aduceți la gura
eprubetei o surcică mocnindă. Notați modificările ce se produc în tabelul de mai jos.

Imaginea până la reacție Imaginea în procesul reacției

Ecuaţia reacţiei:
2KNO3  2KNO2 + O2

Observație: În urma introducerii surcelei mocninde în eprubeta încălzită, aceasta s-a aprins.
Concluzie: La descompunerea nitratului de potasiu se obține nitrit de potasiu și oxigen, care
întreține arderea.