Controlul şi Reducerea Poluării

LUCRAREA - 01

CONSTRUCŢIA ECHIPAMENTELOR PENTRU MĂSURAREA

EMISIILOR POLUANTE LA MAI
1. Scopul lucrării:
- cunoaşterea principiilor şi metodelor uzuale utilizate în construcţia echipamentelor de măsurare
a emisiilor poluante la MAI/MAS;
- prezentarea din punct de vedere constructiv a analizorului de gaze AGS 688;
- prezentarea anexelor analizorului;
- prezentarea softului Pit1WIN.

2. Modalităţile de evaluare a emisiilor poluante produse de motoarele cu ardere internă poate

fi clasificată după următoarele criterii [19]:
a) metode de evaluare bazate pe principii teoretice (stoichiometrice) – plecând de la
caracteristicile fundamentale ale m.a.i. şi faptul că masa sau volumul de oxigen, respectiv aer,
necesare arderii sunt suficiente pentru o ardere completă a combustibilului;
b) metode de evaluarea experimentală clasificate şi ele în următoarele categorii:
• metode de evaluarea pe baza ciclurilor de testare în condiţii de simulator;
• metode de evaluarea directă prin măsurarea emisiilor poluante în diferite condiţii de
funcţionare (sunt în general încercări care decurg simultan cu trasarea unor caracteristici
fundamentale (caracteristica de turaţie, caracteristica de sarcină, etc.)
c) metode de evaluarea estimativă prin extrapolarea efectului simultan al diferitelor categorii de
autovehicule din punct de vedere al creşterii emisiilor globale (se utilizează mai ales pentru
monitorizarea efectului transporturilor în mediul urban).

Principalele modalităţi de evaluare directă a emisiilor poluante sunt:

• pentru CO şi CO2: NDIR – detecţia nedispersivă în infraroşu (Non-Dispersive Infrared
Detector), figura 1.
• pentru NOx: cromatografia în gaz prin detecţia pe baza fenomenului de chemiluminescenţă cu
ajutorul detectorului CND (Chemiluminiscence Nitrogen Detector), figura 2.
• pentru HC şi SO2: cromatografia în gaze prin detecţia cu ionizare în flacără cu ajutorul
detectorului FID (Flame Ionisation Detector), figura 3.

1.Sursă c.c.; 2.Amplificator; 3.Stabilizator; 4.Cameră detecţie; 5.Diafragmă metalică; 6.Trimmer;

7.Proba; 8.Celulă analiză; 9.Celulă referinţă; 10.Filtre; 11.Monocromator; 12.Sursă IR
Fig.1: Detecţia nedispersivă în IR
 Controlul şi Reducerea Poluării
LUCRAREA - 01

1.Pompă vid; 2.Filtru; 3.Referinţă; 4.Regulator; 5.Filtru; 6.Aer pur; 7.Oxigen; 8.Generator O3;
9.Tuburi capilare; 10.Cameră reacţie; 11.Filtru optic; 12.Fotodiodă; 13.Amplificator; 14.Scală;
15.Gaze de evacuare; 16.Convertor.
Fig.2: Detecţia NOx prin chemiluminiscenţă cu ajutorul detectorului CND.

1. Afişaj; 2. Cuptor; 3. Evacuare probă; 4. H2; 5. Aer fără HC; 6. Aer de calibrare(pur); 7. Probă.
Fig.3: Detecţia HC şi/sau SO2 cu ajutorul detectorului FID.

3. Noţiuni de teorie privind geneza şi emisia de gaze la MAS

Principalele emisii poluante ale MAS sunt:

➢ hidrocarburile nearse:
➢ monoxidul de carbon CO şi dioxidul de carbon CO2;
➢ oxizii de azot NOx.
Geneza hidrocarburilor
Prezenţa hidrocarburilor în gazele de evacuare este o consecinţă a arderii incomplete a benzinei
datorată întreruperii/stingerii propagării flăcării în amestec, respectiv de stingere a reacţiilor de
ardere/oxidare. Acest proces este de două tipuri:
• stingerea flăcării la perete (depresiuni mici-sarcini reduse);
• stingerea flăcării în masa gazelor (derpresiuni mari-sarcini mari).
Hidrocarburile nearse se pot regăsi în gazele de evacuare şi în următoarele situaţii:
• în situaţia în care nu are loc declanşarea scânteii;
 Controlul şi Reducerea Poluării
LUCRAREA - 01

• în situaţia în care declanşarea scânteii nu este succedată sau este succedată cu întârziere mare
de apariţia nucleului de flacără.
• pot proveni din spaţiile înguste şi mai reci unde apare un fenomen de condensare:
− cel mai important este cel inelar format între piston, cilindru şi primul segment de
compresie;
− la acesta se adaugă spaţiul din jurul electrodului central al bujiei, dintre bujie şi
locaşul său din chiulasă, volumul cuprins între blocul cilindrilor şi chiulasă.
• se pot forma prin procesul de absorbţie şi desorbţie în/din particulele de ulei şi depozitele
solide-aceastea realizează o absorbţie a hidrocarburilor în perioada de comprimare şi o
eliberare a acestora după terminarea arderii.
Reacţii specifice formării hidrocarburilor, exemplificarea s-a făcut cu ajutorul propanului C3H8:
• reacţia generală a arderii combustibilului în prezenţa aerului(reacţie exotermă);

combustibil + oxigen → caldura + H 2 + CO2 (1)

y y
Cx H y + (x + )O → xCO2 + ( )H O
2 2
4 2 (2)

C 3 H 8 + 5O2 → 3CO2 + 4H 2O
(3)

• reacţia în prezenţa oxigenului şi azotului din aerul atmosferic;

combustibil + aer atm. → caldura + H 2O + CO2 + N 2 (4)

y y y y
C x H y + ( x + )O2 + 3,76( x + )N 2 → xCO2 + ( )H 2O + 3,76( x + )N 2
x 4 2 4 (5)

C 3 H 8 + 5O2 + 18,8N 2 → 3CO2 + 4H 2O + 18,8N 2

(6)

Geneza monoxidului de carbon

Prezenţa acestuia în gazele de evacuare are ca principală cauză insuficienţa oxigenului din amestec,
rezultând astfel o ardere incompletă. În cazul amestecurilor bogate concentraţia acestui poluant va
fi mai mare cu circa 3,5% la fiecare scădere a coeficientului de exces λ cu 0,1 unităţi. Apariţia
monoxidului de carbon în cazul arderii amestecurilor sărace, chiar dacă prezenţa acestuia se face
simţită în concentraţii mici, are o explicaţie mai complexă datorată neomogenităţii termice şi
chimice a gazelor din motor.
Reacţii specifice formării monoxidului de carbon: odată cu derularea procesului de ardere are
loc şi procesul de formare a compuşilor de ardere, care beneficiază de condiţii distincte, rezultând
patru căi de formare a CO, astfel:
• reacţiile de oxidare au loc în condiţii de insuficienţă a oxigenului;

1
C + O → CO
2
2 (7)

• apar reacţiile de disociere a dioxidului de carbon la depăşirea unui prag de temperatură în

procesul de ardere:
1
CO2 → CO + O2
2 (8)
 Controlul şi Reducerea Poluării
LUCRAREA - 01

• reacţia endotermă care are loc între carbon şi moleculele de apă în stare gazoasă:

H 2O + C → H 2 + CO (9)
• reacţia endotermă a compuşilor pe bază de carbon în prezenţa apei în stare gazoasă:

CO + H 2O  CO2 + H 2 (10)

Reacţia (10) este mai evidentă în procesul de destindere şi duce la modificarea concentraţiei
de CO din gazele de evacuare.

Geneza oxizilor de azot

Oxizii de azot se formează din azotul existent în aer şi din azotul conţinut de unii combustibili. În
general combustibilii utilizaţi au o concentraţie mică de compuşi cu azot. Oxidul de azot se poate
forma când are loc arderea combustibililor din cauza oxidării moleculei de azot la temperatură
mare. Formarea oxidului de azot din azotul atmosferic decurge după reacţia generală:

N2 + O2 <=> 2NO (11)

Această reacţie este puternic endotermă, având entalpia liberă ∆H=90,4 KJ/mol. De aceea
concentraţia NO este mare, la echilibru, doar la temperaturi foarte mari, când reacţia poate fi
stoechiometrică. Cantitatea de NO formată scade marcant cu scăderea temperaturii la care are loc
combustia. Pe de altă parte, viteza reacţiei de formare a NO este foarte mică, în urma reacţiei
directe dintre azot şi oxigen molecular.
Reacţia este însă mai complexă, în mecanismul reacţiei intervenind radicali de oxigen formaţi
în flacără prin disocierea moleculelor de oxigen. Se declanşează o serie de reacţii (12, 13, 14)
iniţiate prin mecanism radicalic, descrise în anul 1947 de către Yakov Borisovich Zel'dovich:

N2 + O < +1 > NO + N (12)

−1

+2
N + O2 < > NO + O (13)
−2

Concentraţia oxigenului este mai mică în cazul în care combustia are loc în condiţii de exces
de combustibil, reacţia de formare a oxidului de azot derulându-se după reacţia (12) apropiată
condiţiilor arderii din MAS
Reacţia (13) joacă un rol mai mic decât în cazul combustiei în condiţii de exces de aer,
specifice MAC. Un rol important îl are şi reacţia (14) cu radicalii hidroxil, care se pot de asemenea
forma la temperaturi mari în camera de combustie:

+3
N + OH < > NO +H (14)
−3

4. Echipamente şi aparatura utilizată:

➢ analizorul de gaze AGS 688;

➢ sursă de curent şi magistrală de date OmniBUS PSI-050-USB;
➢ turometrul cu senzor de turaţie şi temperatură MGT-300;
➢ unitate PC/laptop cu software Pit1WIN.
 Controlul şi Reducerea Poluării
LUCRAREA - 01

4.1. Descriere generală

AGS-688 este un analizor de gaze utilizat la determinarea diferitelor concentraţii ale emisiilor
poluante conţinute în gazele de eşapament ale motoarelor cu aprindere prin scânteie. Aparatul poate
fi utilizat atât pentru controlul emisiilor în timpul inspecţiilor obligatorii, cât şi pentru simpla
întreţinere sau reparare a vehiculelor.
Cu ajutorul unei tastaturi intuitive, utilizatorul are acces la toate funcţiile analizorului şi poate
efectua de la teste cu măsurare liberă până la teste conform reglementărilor naţionale.
Afişajul aparatului este compus din 6 unităţi de afişare cu cristale lichide şi fundal iluminat, în care
sunt vizualizate valorile referitoare la testele în curs. La finalul operaţiilor de analiză, este posibilă
fie imprimarea directă a rezultatelor testului, fie transmiterea acestora către un computer conectat la
echipament.

4.2. Vedere frontală a analizorului de gaze AGS 688 (figura 4)

1. IMPRIMANTĂ TERMICĂ CU 24 DE COLOANE

2. PANOU DE COMANDĂ CU 13 BUTOANE
3. AFIŞAJ LCD CU FUNDAL ILUMINAT

Fig. 4. Vedere frontală a analizorului de gaze AGS 688.

4.3. Vedere din spate a analizorului de gaze AGS 688 (figura 5)

Fig. 5. Vedere din spate a analizorului de gaze AGS 688.

 Controlul şi Reducerea Poluării
LUCRAREA - 01

1. INTRARE SONDĂ TEMPERATURĂ ULEI ST-050

2. INTRARE SENZOR ROTAŢII MOTOR CPI-030
3. PORT SERIAL DE COMUNICAŢIE RS-232
4. PORT DE COMUNICAŢIE USB (SLAVE)
5. PORT DE COMUNICAŢIE RS-485 omniBUS ŞI SURSĂ DE ALIMENTARE 12Vcc
6. INTRARE SURSĂ DE ALIMENTARE AUXILIARĂ 12Vcc
7. GRUP PNEUMATIC
8. ETICHETĂ CARACTERISTICI

4.4. Detalii grup pneumatic a analizorului de gaze AGS 688 (figura 6)

Fig. 6. Detalii grup pneumatic a analizorului de gaze AGS 688.

1. IEŞIRE APĂ CONDENSATĂ

2. INTRARE GAZ
3. IEŞIRE GAZ
4. FILTRU HIDROCARBURI ACTIVE PENTRU INTRARE AER AUTOZERO
5. INTRARE RECIPIENT DE CALIBRARE
6. FILTRU CIRCUIT GAZ
7. FILTRU CIRCUIT APĂ
8. GRUP SEPARATOR CONDENSAT PENTRU CONTAINER
9. FILTRU COALESCENT
10. FILTRU REŢEA (INTERIOR)
11. SENZOR O2
12. CARCASĂ SENZOR NOX (OPŢIONAL)
 Controlul şi Reducerea Poluării
LUCRAREA - 01

4.5 Panoul de comandă

1. BUTON MANUAL AUTOZERO

2. COMUTATOR VIZUALIZARE LAMBDA / NOX
3. BUTON CONFIGURARE PARAMETRI DE TESTAT (SET)
4. DERULARE VERTICALĂ
5. DERULARE ORIZONTALĂ
6. BUTON ENTER
7. DERULARE ORIZONTALĂ
8. BUTON ON / OFF
9. BUTON ÎNAPOI LA MENIUL PRINCIPAL
10. BUTON IMPRIMARE RAPORT
11. COMUTATOR VIZUALIZARE ROTAŢII / TEMPERATURĂ
12. FUNCŢIE EXIT SAU BUTON ÎNAPOI LA MENIUL PRECEDENT
13. DERULARE VERTICALĂ

4.6. Accesorii

SONDĂ CALIBRATĂ FURTUN SONDĂ FURTUN EVACUARE

PETRU PRELEVARE GAZ PRELEVARE CONDENS
 Controlul şi Reducerea Poluării
LUCRAREA - 01

FILTRU SONDĂ SENZOR O2 FURTUN EVACUARE

PRELEVARE PROBA DE GAZE

4.7. Caracteristici tehnice

Domenii de măsură:

Parametrul Scală Unitate Rezoluţie

CO 0 - 9.99 % vol. 0,01
CO2 0 - 19.9 % vol. 0,1
HC hexan 0 - 9999 PPM vol. 1
O2 0 - 25 % vol. 0.01
NOx 0 - 5000 PPM vol. 10
Lambda 0.5 - 5.0 0,001
Rotaţii motor 300 - 9990 min-1 10
Temp. ulei 20 - 150 °C 1

➢ Volum total aspirat pentru o probă gaze de evacuare 4 l/min;

➢ Evacuare continuă automată a condensului din probă;
➢ Test de scurgeri semi-automat zilnic cu închidere manuală a sondei de prelevare gaz;
➢ Control automat debit;
➢ Monitorizare automată cu senzor a O2 evacuat;
➢ Compensare automată a presiunii mediului de la 85,0 până la 106,0 kPa;
➢ Calibrare automată (cu recipient pentru mostră de gaz);
➢ Auto-zero automat şi semi-automat;
➢ Durată de încălzire până la 20°C – maxim 10 minute;
➢ Durată de răspuns CO, CO2, şi HC < 15 sec.;
➢ Recepţie impuls contor de rotaţii prin cablu sau sistem radio fără fir;
➢ Intrare temperatură ulei pentru PT100, sau prin sistem radio fără fir;
➢ Conexiuni seriale: PC USB B (mod slave); PC RS 232 ; reţea PC RS485;
➢ Vizualizare prin afişaje LCD digital alfanumeric cu fundal luminat;
➢ Imprimantă termică integrată cu 24 de coloane;
➢ Sursă de alimentare tipică 12 Vcc (11 ÷ 15 Vcc);
➢ Consum de energie electrică 1,5Acc (3A în timpul listării);
➢ Temperatură de funcţionare de la 5° la 40° C;
➢ Umiditate relativă 10 ÷ 95 %;
➢ Temperatură de depozitare -20 ÷ 60 °C;
➢ Dimensiuni 434X190X291 mm;
➢ Greutate 5 Kg.
 Controlul şi Reducerea Poluării
LUCRAREA - 01

4.8. Conectarea accesoriilor standard pentru prelevarea probelor

Conectaţi sonda de prelevare pentru gaz la ţeava corespunzătoare, ţinând filtrul de plastic cu
săgeata orientată ca în figură. Conectaţi ţeava sondei de prelevare la intrarea de gaz a analizorului.
Conectaţi furtunurile de evacuare la ieşirea de condens şi ieşirea de evacuare a gazlor arse la ieşirea
de gaze a analizorului.

4.9. Conectarea accesoriilor externe

Conexiune Accesoriu extern

1. Sondă temperatură motor ST-050
Sondă rotaţii motor CPI-030/ Cablu IF-021 cu conexiune serială MTG-300/
2.
Cablu BT-020 pentru conexiune BT-100 cu MGT-300 BLUE
3. Conexiune PC cu cablu serial IF-030 (2 m)
4. Conectori A-B cu cablu USB 1,8 m)
Sursă de alimentare externă 150W cu conector omniBUS cu cablu OMNI-060
5.
(6 m) sau OMNI-050 (2,5 m)
6. Sursă de alimentare externă 40W cu priză
 Controlul şi Reducerea Poluării
LUCRAREA - 01

5. Mersul lucrării

➢ se conectează analizorul de gaze AGS 688 la sursa OmniBUS PSI-050-USB şi laptop;

➢ se iniţializează sistemul şi se introduc datele de identificare ale autovehiculului;
➢ se încălzeşte analizorul de gaze şi se autocalibrează;
➢ se conectează turometrul cu senzor de turaţie şi temperatură MGT-300 la motor;
➢ se conectează sonda de prelevare a probelor de gaze la analizor;
➢ se fac simulări de efectuare a determinărilor;
➢ se notează seturile de date salvate de analizorul de gaze conform tabelului de mai jos;

Nr. Turaţie Temp. Concentraţie emisii poluante şi coeficientul de exces de aer

crt. motor ulei CO COcor CO2 HC O2 NO 
[rot*min-1] [oC] [%Vol] [%Vol] [%Vol] [ppmVol] [%Vol] [ppmVol]
[ua]
1.
2.
3.

n.

➢ se vor trasa graficele pentru fiecare set de date şi poluant conform graficului alăturat.

Concentratie COcor functie de turatie

0.31
0.3
0.29
Concentratia COcor [%Vol]

0.27 0.27

0.25

0.23 0.23

0.21
Concentratie COcor
0.2
0.19 0.19

0.17
800 1000 1500 2000 2500
Turatie motor [rot/min]

Fig. X. Variaţia poluant în funcţie de turatia motorului.

6. Verificarea cunoştinţelor.