Facultatea de Mecanică

Departamentul Autovehicule rutiere și transporturi

Referat la disciplina Dinamica Autovehiculelor II

Vibrațiile autovehiculelor

Student: Samuel Muresan

Grupa: 24/1
Cuprins
1. Introducere..............................................................................................................................................1

2. Clasificarea vibrațiilor autovehiculelor..................................................................................................1

3. Criterii și parametrii pentru aprecierea confortabilității autovehicolului...............................................3

3.1 Caracteristici ale vibrațiilor..................................................................................................................4

3.2. Efectele vibrațiilor asupra omului și criteria de apreciere a acestora..................................................4

4. Factori perturbatori care acționează asupra autovehicolului..................................................................5

4.1. Factori perturbatori exteriori...............................................................................................................5

4.2.Factorii perturbatori interiori................................................................................................................6

5. Studiul vibrațiilor autovehicolului pe modele matematice și dinamice.....................................................6

5.1 Cuplarea vibrațiilor de torsiune ale transmisiei cu oscilatiile maselor suspendate și nesuspendate ale
autovehiculelor...........................................................................................................................................7

5.2.Vibrații libere.......................................................................................................................................8

5.3. Vibrații amortizate..............................................................................................................................9

5.4. Vibrațiile forțate ale autovehiculelor..................................................................................................9

5.5. Modelul dinamic pentru studiul vibrațiilor verticale........................................................................10

5.6. Model dinamic cu patru grade de libertate........................................................................................10

6. Vibrațiile de torsiune în transmisiile autovehicolului..........................................................................11

 1. Introducere

Conform ”Dicționarului explicativ al limbii romane” vibrația este o mișcare periodică a unui corp
sau a particulelor unui mediu, efectuată în jurul unei poziții de echilibru.
Șocurile şi vibraţiile apar la deplasarea autovehiculelor pe diferite categorii de drumuri. Cu cat
neregularitățile drumului sunt mai dese și mai mari cu atât intensitatea vibrațiilor produse va fi mai mare.
Automobilul constituie în totalitatea lui surse de şocuri şi vibraţii dintre cele mai dăunătoare, ce se
manifestă asupra maselor suspendate (cadru, caroserie) şi nesuspendate (punţi, roţi). Suspensia
automobilului realizează legătura elastică cu amortizare între punțile automobilului și cadru sau caroserie,
micșorând sarcinile inamice și amortizând vibrațiile rezultate în urma acțiunii componentelor verticale ale
forțelor de interacțiune dintre roți și drum.
Șocurile și vibrațiile la care sunt supuse autovehiculele reprezintă unele dintre cele mai dăunătoare
fenomene care apar la sistemele mecanice. Aceste perturbații scurtează durata de viață a componentelor
sistemului, influențează confortul utilizatorului și siguranța în exploatare, motiv pentru care cercetătorii și
inginerii acordă o atenție sporită identificării unor soluții sau metode pentru reducerea sau atenuarea
acestor perturbații.
Oscilaţiile sunt ”variații periodice în timp a valorilor unei mărimi care caracterizează un sistem
fizic, însoțit de o transformare a energiei dintr-o formă în alta. Oscilațiile automobilului au efecte nocive
asupra omului, conducând la apariţia oboselii, a senzaţiei de disconfort a pasagerilor şi a conducătorului
auto. De asemenea, în timpul transportului, în special pe drumuri cu denivelari sau gropi, dacă nu se iau
măsuri suplimentare de protecţie, mărfurile transportate pot suferi degradări considerabile sau chiar totale.
Mişcarea vibratorie într-un punct al unui sistem elastic poate fi răspunsul la o excitaţie aplicată
sistemului, caracteristicile mişcării depinzând de proprietăţile dinamice ale acestuia. Excitaţia poate fi
dinamică, exprimată prin acţiunea denivelărilor drumului asupra roţilor automobilului de vibraţii.

2. Clasificarea vibrațiilor autovehiculelor

Dupa modul de transmitere a vibrațiilor:

a) Transmitere pe cale solidă

pg. 1
b) Transmitere pe cale aeriană

După cauze, vibrațiile autovehiculelor, pot fi clasificate în:

a) Vibrații determinate de denivelări si neregularitațile suprafeței drumului sau a terenului, de rafalele de

vânt, de frânarea autovehiculului,etc.

b)Vibrații provocate de motor, transmisie, direcție și sistemul pneu-roata-drum.

În cazul autovehiculelor se studiază:

a) Vibrații libere, care pot fi neamortizate și amortizate, în vederea determinării pulsațiilor propri și a
modurilor propri de vibrație. De asemenea studiul acestor vibrații permite determinarea influenței
maselor suspendate și nesuspendate, a caracteristicilor elastice și de amortizare ale suspensiei
asupra lor, asupra confortabilității și a regimului de deplasare;
b) Vibrații forțate sau întreținute, care solicită permanent autovehiculele în timpul deplasării. Studiul
acestor vibrații permite stabilirea influenței diverșilor factori perturbatori asupra comportării
autovehiculului din acest punct de vedere, precum și determinarea pulsațiilor periculoase ale
factorilor perturbatori, pentr evitarea funcționării sistemului.

În timpul deplasării, la autovehicule pot fi întâlnite următoarele tipuri de vibrații:

a) Vibrații ale șasiului și ale caroseriei, considerate ca un corp rigid așezat pe suspensia elastic formată
din arcuri sau pneuri. Aceste vibrații au caracter de vibrații libere provocate de neregularitățile drumului
sau terenului și actionează sub forma de șocuri.

b) Vibrațiile de torsiune și încovoiere ale pieselor motorului și subansamblelor transmisiei. Aceste vibrații
se studiază pe modele dinamice echivalente cu un număr mai mare sau mai mic de grade de libertate.
Numărul gradelor de libertate sunt în funcție de numărul de cilindri ai motorului.

c) Vibrațiile motorului, ambreiajului și cutie de viteze în ansamblu față de cadrul autovehiculului. Aceste
ansamble in mod obisnuit sunt montate elastic față de cadru și daca rezemarea este necorespunzatoare se
poate ajunge la desfacerea prematuraa îmbinarilor, la fisuri și ruperi ale cadrului și carterelor.

d) Vibrații de fluturare ale roților de direcție care se manifestă prin oscilațiile roților într-un plan
perpendicular pe direcția de deplasare. O formă a acestor oscilații o reprezintă fenomenul shumy care
constă în ridicarea succesivă a roților de direcție de pe suprafața drumului, urmele lăsate de roți cu forme
curbilinii.

pg. 2
e) Vibrații ale scaunelor conducatorilui auto și a pasagerilor, care determină în cea mai mare parte
confortabilitatea autovehiculelor. Aceste vibrații apar ca urmare a însumării factorilor perturbatori
exteriori și interiori care acționează asupra autovehiculului și se transmit corpului omenesc.

f) Oscilațiile la autotrenuri. Când un autocamion tractează una sau mai multe remorci pot să apară
oscilații, pe direcția de deplasare între mobilele în mișcare. Ca urmare forța de tracțiune din dispozitivul
de remorcare va avea un caracter variabil.

g) Vibrațiile de înaltă frecvență a cadrului caroseriei datorate neregularităților suprafeței drumului sau
terenului și a rezultatului însumării factorilor perturbatori.

3. Criterii și parametrii pentru aprecierea confortabilității

autovehicolului

Componentele lanțului de transmitere a vibrațiilor sunt:

 Sursa – generatorul de vibrații

 Calea de transmitere – structura sau modul prin care vibrațiile sunt transmise către receptor
 Receptor – elemental asupra caruia se răsfrâng vibrațiile sau zgomotele

Fig.1. Lanțul de transmitere al vibrațiilor

Confortabilitatea autovehiculelor este determinată, în primul rand de efectele pe care le au

vibrațiile acestora asupra conducatorilor auto și a persoanelor transportate, fiind condiționată de nivelul
zgomotului, temperatura și umiditatea aerului din habitaclu, viteza curenților de aer, pozița de sedere pe
scaun, calitatea suspensiei scaunului, etc.

pg. 3
3.1 Caracteristici ale vibrațiilor

În principiu, vibrațiile se măsoară prin cei trei parametri ai acestora, adică: viteză, amplitudine și
accelerație.
Prin cunoașterea acestor parametri, se pot determina și ceilalți parametri (prin derivare sau
integrare). În practică se preferă soluția de integrare (derivarea duce de obicei la intensificarea
perturbațiilor de înalta frecvență), prin măsurarea accelerației care prezintă și avantajul că nu este necesar
un anumit sistem de referință.
După nivel conform “DIN 4150” vibrațiile se împart în:

-vibrații abia percepute-5pali

-vibrații bine percepute-10pali

-vibrații puternic perceptibile-20pali

-vibrații supărătoare-40pali

3.2. Efectele vibrațiilor asupra omului și criteria de apreciere a acestora

Vibrațiile mecanice pot fi transmise omului în trei feluri:

-Asupra întregului corp, prin toată suprafața sa când se află sub efectul undelor sonore din aer;

-Asupra întregului corp prin suprafața de contact cu mediul înconjurător când omul stă în picioare, când
stă pe scaun sau când e culcat.

-Asupra unor părți ale corpului, de exemplu asupra mâinilor aflate pe volan, sau asupra picioarelor.

Vibrațiile care acționează asupra omului și care depașesc limitele de toleranță pot produce:

-jenarea activitații fizice si intelectuale;

-leziuni ale unor părți ale organismului;

-fenomene subiective.

Acțiunea vibrațiilor asupra activității fizice și psihice a omului este puțin precizată, cunoscându-se
doar că un factor important îl constituie oboseala, care însă nu permite o măsurare corespunzatoare, ci o
apreciere orientativă.

pg. 4
 Leziunile se pot produce, dacă accelerațiile sunt destul de mari și se manifesta prin factori ale
oaselor, afecțiuni pulmonare, leziuni ale peretelui interior al intestinului. Leziuni ale craniului, cardiopatii
s.a. Fenomenele subiective care se manifestă la omul supus vibrațiilor, include repetarea lor, lipsa de
confort , durerea și teama.
S-au stabilit anumite limite sau nivele ale vibrațiilor după efectul lor fiziologic. Astfel, în
conformitate cu recomandările ISO, s-au stabilit trei criterii de apreciere a efectului nociv al vibrațiilor
asupra omului.

 Scăderea randamentului de lucru (limita de oboseală)

 Pericolul pentru sănătate (pragul nocivității)
 Limita confortului (pragul de percepere)

4. Factori perturbatori care acționează asupra autovehicolului

Vibrațiile autovehiculelor sunt provocate de factori perturbatori exteriori și interiori. Drumul, sau
terenul, prin caracteristicile sale limitează viteza de deplasare a autovehiculelor. De asemenea parametrii
constructivi și funcționali ai autovehiculelor condiționează regimul lor de deplasare pe diferite categorii
de drumuri sau terenuri.

4.1. Factori perturbatori exteriori

Factorul perturbator cu acțiune continuă este determinat de profilul suprafeței drumului sau
terenului și are de obicei un caracter aleator. Profilul suprafeței drumului se caracterizează prin lungimea
l, înălțimea h și frecvența neregularitatilor.

Când numărul de neregularități ale suprafeței drumului este constant pe unitatea de lungime,
intensitatea vibrațiilor autovehiculelor este determinată de înălțimea h a neregularitatilor. La o forma lină
a neregularităților, profilul suprafeței drumului poate fi admis sinusoidal, figura 2.

pg. 5
 Fig. 2. Profilul sinusoidal al suprafeței drumului: a) în funcție de timp; b) în funcție de spațiu

h0 (1−ωt )
Acesta este descris de relația: h=
2

Parametrii principalelor categorii de drumuri:

Categoria drumului l h
[m] [mm]
Autostrada 10 - 15 10 - 20
Șosea astfaltată 1,0 – 2,0 10 – 20
Șosea pavată 0.15 - 0.3 30 – 40
Drum de țară 0.1 – 0.15 50 - 70

4.2.Factorii perturbatori interiori

Motorul cu ardere internă montat pe autovehicul reprezintă o sursă importantă de vibrații ca

urmare a variație periodice a forțelor și momentelor care acționează asupra organelor componente.
Factorul perturbator al motorului îl reprezintă momentul de torsiune, care acționează asupra arborelui
coti. Acest moment de torsiune Mt are o variație periodică și ca urmare poate fi dezvoltat în serie Fourier.

5. Studiul vibrațiilor autovehicolului pe modele matematice și dinamice

Modelul dinamic echivalent al transmisiei mecanice se întocmește în funcție de schema

cinematică și particularitățile constructive și funcționale ale autovehiculului. De obicei, ca element de
referință al modelului dinamic al transmisiei se alege arborele ambreiajului. În funcție de necesități drept
element de referință poate fi un alt arbore din transmisie.

pg. 6
 Fig. 3. Modelul dinamic generalizat al transmisiei unui autovehicul

În fig.3 este prezentată schema generalizată a modelului dinamic al transmisiilor autovehiculelor.

Luând în considerare numai lanțul I se obține modelul dinamic al transmisiei unui autovehicul de tipul
4x2. Cand se consideră lanțurile I și II rezultă modelul dinamic al transmisiei autovehiculelor de tipul
4x4. Prin lanțul III se completează cele două modele cu porțiunea corespunzatoare remorcii sau mașinii
cu care autovehiculul lucrează în agregat.

5.1 Cuplarea vibrațiilor de torsiune ale transmisiei cu oscilatiile maselor suspendate

și nesuspendate ale autovehiculelor

Vibrațiile de torsiune din transmisia autovehiculelor se cuplează cu cele verticale ale

autovehiculului prin intermediul roților motoare. Prima mărime care se ia în considerare la cuplarea celor
două tipuri de vibrații este viteza autovehiculului, care prin relația:

V=r.m*ω.m

este cuplată cu viteza unghiulară a masei J.m a modelului dinamic din figura 1, r.m este raza dinamică a
roții motoare.

Momentul de rezistență M.ra, care acționează asupra masei J.m ia în considerare rezistența la
rulare a autovehiculului, rezistența aerului, rezistența pantei și altele, este dat de relația
pg. 7
 În baza relației se poate arăta că parametri vibrațiilor de torsiune depind nemijlocit de cei ai
oscilațiilor verticale ale autovehiculului.
Din cele prezentate rezultă că, dacă posibilitățile de calcul permit, vibrațiile de torsiune din
transmisia autovehiculului, trebuie analizate împreună cu cele verticale. Rezolvarea sistemelor de ecuații
se va face simultan, cu luarea în considerare a relațiilor de cuplare a celor două tipuri de vibrații.

5.2.Vibrații libere

O serie de informații privind comportarea autovehiculelor la acțiunea factorilor perturbatori pot fi

obținute pe modele dinamice cu o singură masă, respectiv cu un singur grad de libertate. Se iau în vedere
oscilațiile pe direcție verticală, după axa Oz.

Cel mai simplu model dinamic al unui autovehicul constă dintr-o masă m rezemată elastic pe un
arc elicoidal, cu constantă elastică k liniară. Prin m se ia în considerare întreaga masă a autovehiculului,
iar prin k constanta elastică a suspensiei și pneurilor. Poziția z=0 corespunde stării de echilibru static a
autovehicului. Sub acțiunea unui impuls vertical masa m este scoasă din echilibru și va oscila în jurul
poziției de echilibru static.

Fig.4. Model dinamic cu un singur grad de Fig.5. Model dinamic cu o masa pentru studiul
vibrațiilor întreținute ale autovehiculelor
libertate pentru studiul vibrațiilor libere
Ecuația de echilibru a masei m este: m∗ z̈ +k∗z=0

unde: z este deplasarea verticala a masei m iar z̈ acceleratia verticala a masei m;

Pentru un autovehicul oarecare influența cea mai mare asupra frecvenței ν și a perioadei T o are
masa m, care variază în limitele largi în funcție de mărimea masei sarcinii transportate. Din această cauză
pentru a realiza valori relativ constante pentru pulsația proprie p, frecvența și perioada caracteristică

pg. 8
elastică a suspensiei trebuie să aibă o variație neliniară, pentru a asigura o confortabilitate bună într-o
gamă largă de regimuri de exploatare a autovehiculului respectiv. Tot în același scop trebuie asigurată
amortizarea corespunzătoare a vibrațiilor într-o gamă largă de frecvență.

5.3. Vibrații amortizate

Ca urmare a forțelor de amortizare, din amortizoarele autovehiculului, a frecărilor interne din

pneuri și a frecărilor din arcuri mișcarea oscilatorie, pe direcția verticală,este amortizată.
Se admite pentru început, că forțele de amortizare sunt proporționale cu viteza vibrației. Există
situații în care aceste forțe depind de pătratul vitezei sau amortizarea se realizează cu urmare a frecării
uscate.

La autovehiculele cu arcuri din foi forța de frecare dintre foi contribuie la amortizarea vibrațiilor,
forța de amortizare este o forță de frecare uscată, care este constantă ca valoare, dar variabila ca sens, în
funcție de sensul vitezei.

5.4. Vibrațiile forțate ale autovehiculelor

În timpul deplasării autovehiculele sunt supuse acțiunii vibrațiilor forțate, sau întreținerea, cu
amortizare. Modelul dinamic cu o masă pentru studiul acestor vibrații este
prezentat în următoarea figură:

pg. 9
 Fig.6 Model dinamic cu o masă pentru studiul vibrațiilor întreținute ale autovehiculelor

5.5. Modelul dinamic pentru studiul vibrațiilor verticale

Studiul mai în profunzime a vibrațiilor verticale ale autovehiculelor necesită luarea în considerare
a influențelor maselor suspendate și nesuspendate ale acestora. De asemenea, trebuie sa se evidentieze
mai clar influenta elementelor elastice si de amortizare ale suspensiei și pneurilor asupra vibrațiilor
verticale ale autovehiculelor. Pentru aceasta se utilizează modele dinamice cu două grade de libertate.

Fig.7. Model dinamic cu două mase pentru studiul vibrațiilor verticale ale autovehiculelor

5.6. Model dinamic cu patru grade de libertate

În studiul vibrațiilor verticale și de tangaj ale autovehiculelor, pe modelul dinamic cu un singur

grad de libertate, nu s-au luat în considerare masele nesuspendate, precum și influența altor factori.

Aceast model ia în considerare influența maselor

nesuspendate ale autovehiculelor, forțele de amortizare,
precum și excitațiile datorate neregularităților suprafeței
drumului.

6. Vibrațiile de torsiune în
transmisiile autovehicolului
Fig.8. Modelul dinamic cu patru grade de libertate

pg. 10
 Șocurile si vibrațiile autovehiculelor determină reducerea considerabilă a vitezelor medii de
circulație, creșterea consumului de combustibil necesar învingerii rezistențelor suplimentare în elementele
suspensiei și în pneuri, toate acestea reducand eficienta transportului cu astfel de mijloace.

Vibrațiile mecanice pot fi transmise omului în trei feluri:

 Asupra întregului corp, prin toată suprafața sa, când se află sub efectul undelor sonore din aer;
 Asupra întregului corp, prin suprafața de contact cu mediul înconjurător, când omul stă în picioare
sau când este culcat;
 Asupra unor părți ale corpului, de exemplu asupra mâinilor aflate pe volan, sau asupra picioarelor.

Din punct de vedere dinamic, transmisia mecanică a unui autovehicul reprezintă un sistem oscilant de
mare complexitate. Acest sistem este format din mase inerțiale în mișcare de rotație, peste care se
suprapun vibrațiile de torsiune. Volanții sunt legați între ei prin elemente elastice cuplaje de fricțiune și
articulații cardanice. Se consideră, în general, că asupra legăturilor sistemului acționează amortizări
vâscoase.

Deplasarea autovehiculelor pe diferite categorii de drumuri si terenuri este insotita de prezenta

permanenta a socurilor si vibratiilor.
Vibrațiile la care sunt supuse autovehiculele sunt determinate de cauze exterioare și interioare, în
majoritatea cazurilor acestea acționează simultan. Vibrațiile reprezintă mișcări oscilatorii în jurul unui
punct caracterizat prin amplitudine, viteză, accelerație, frecvență;
Din punct de vedere dinamic transmisia mecanică a unui autovehicul reprezintă un sistem oscilant
de mare complexitate. Acest sistem este format din mase inerțiale în mișcare de rotație, peste care se
suprapun vibrațiile de torsiune. Volanții sunt legați între ei prin elemente elastice cuplaje de fricțiune și
articulații cardanice. Se consideră în general, că asupra legăturilor sistemului acționează amortizări
vâscoase.
Vibrațiile de torsiune din transmisie sunt în strânsă corelație cu oscilațiile exterioare ale
autovehiculului. Ca urmare studiul amănunțit al vibrațiilor de torsiune din transmisie poate fi făcut pe
modele dinamice complexe, care asigură cuplarea acestora cu oscilațiile exterioare.

Bibliografie
 Mircea Radeș – Vibrații mecanice, 2008
 Laszlo Kopacz – Optimizarea solutiilor constructive de amortizoare mecanice pentru sistemele
autovehiculelor, 2014
pg. 11
 Untaru M., Ionescu E. s.a. – Dinamica Autovehiculelor, 1988
 Untaru M., A. Stoicescu s.a – Dinamica Autovehiculelor pe roți, 1981

pg. 12